Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1153/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1153/
Ședința publică din 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții -, ., ). OG, -, -, prin reprezentant -, cu domiciliul ales la Judecătoria Focșani,-, jud. V, împotriva sentinței civile nr.360 din 19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimații - pârâți MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,- și TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în Focșani,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra cererii de recurs, înregistrată la Curtea de Apel Galați, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 360/19.05.2009 pronunțată de către Tribunalul Vrancea, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, a, ., fostă OG, și, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Galați, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrată la nr- la data de 25.03.2009 reclamanții, a, ., fostă OG, și au chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Vrancea, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice solicitând ca aceștia să le achite începând din 01.06.2004 și în viitor drepturile salariale constând în sporul de periculozitate de 15% din îndemnizația de încasare brută lunară, reactualizate în raport de indicele de inflație precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă. Au mai solicitat reclamanții ca Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile lunare plății sumelor neîncasate.
În motivarea cererii lor reclamanții au arătat că au calitatea de judecători și că îndeplinesc o activitate de mare risc social, recunoscut și de legiuitor în art.2 din OUG nr.27/2006 potrivit căruia salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, ale personalului asimilat acestora și ale magistraților asistenți se stabilesc în raport de răspunderea, complexitatea șiriscurile funcțieide incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal. Mai arată reclamanții că deși se regăsesc în prezenta a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, ordonatorul principal de credite le-a recunoscut pe baza expertizelor de nocivitate numai sporul de condiții vătămătoare.
Mai arată reclamanții că dreptul la sporul de periculozitate este prevăzut și de art.40 din Contractul Colectiv de Muncă Unic nr.2001 din 31 ianuarie 2005, care le este aplicabil potrivit art.1,5, 239, 241, 243 și 295 din Legea nr.53/2003.
Au solicitat admiterea acțiunii și au depus la dosar înscrisuri cerând în temeiul art.242 cod procedură civilă soluționarea cauzei în lipsă.
La data de 31 martie 2009 depus la dosar cerere de intervenție în nume propriu magistrat pensionar, care a solicitat ca pârâtul Tribunalul Vrancea să fie obligat, în cazul acordării drepturilor salariale solicitate de reclamanți, să-i elibereze adeverința din care să rezulte media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni, în vederea recalculării pensiei de serviciu.
A depus la dosar copia deciziei de pensionare.
Pârâții Tribunalul Vrancea, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice au depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit art.7 din OUG nr.27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit acestei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. Potrivit pct.2 al aceluiași articol condițiile de acordare a sporului se aprobă de ordonatorul principal de credite în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii.
Reclamanților li s-a recunoscut dreptul la sporul de 15% pentru condiții vătămătoare de lucru, respectiv sporul de toxicitate, iar interpretarea acestora în sensul acordării sporului de 15% atât pentru condiții vătămătoare cât și pentru condiții periculoase nu poate fi primită.
Acest spor este unic pentru condiții de muncă deosebite, astfel cum rezultă și din conținutul textului de lege enunțat mai sus,condiții grele, vătămătoare sau periculoase".
Pe de altă parte, astfel cum interpretează reclamanții sporul de periculozitate, rezultă că acest spor se suprapune celui de risc și suprasolicitare recunoscut acestora prin hotărâre judecătorească precum și prin decizia nr.21 din 10.03.2008 pronunțată în interesul legii e Înalta Curte de Casație și Justiție.
Considerând cele de mai sus, tribunalul a constatat că acțiunea este neîntemeiată, fiind respinsă ca atare.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat recurs reclamanții, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive.
În calitate de judecători, îndeplinesc o activitate de mare risc social recunoscut de legiuitor în art. 2 din OUG nr. 27/2006, impunându-se a beneficia atât de spor de condiții vătămătoare cât și periculoase.
Instanța de fond nu a argumentat în nici un mod înlăturarea susținerilor reclamanților în sensul că sunt expuși la o periculozitate majoră.
În consecință, au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimații pârâți Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Vrancea au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât prima instanță a pronunțat o hotărârea legală și temeinică.
Analizând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurenți sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Disp. art. 7 din OUG nr. 27/2006 prevăd că, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15 % din salariul de bază. Condițiile de acordare a sporului se aprobă de ordonatorul de credite, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii.
Deci, rezultă din aceste dispoziții legale faptul că acest spor se acordă pe baza unei expertize de specialitate prin care să se constate existența condițiilor specifice.
O interpretare corectă a dispozițiilor legale menționate mai sus este în sensul că nu se poate acorda sporul de 15% de mai multe ori, în cazul în care există mai multe condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase ci acordarea sporului se face o singură dată, fiind unic pentru toate condițiile de muncă deosebite, iar, în condițiile în care reclamanții beneficiază deja de sporul de 15% pentru munca în condiții deosebite, acordarea încă o dată a sporului pentru aceeași cauză nu are nici un suport legal.
În ceea ce privește aplicarea contractelor colective de muncă, instanța reține că dispozițiile Codului muncii, art. 241 și ale art. 11 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă menționează întinderea efectelor contractelor colective de muncă la diferite niveluri: unitate, grup de angajatori, ramuri de activitate, la nivel național, la fiecare nivel încheindu-se contracte colective de muncă.
Aceste contracte colective de muncă la diferite nivele se referă la salariați.
Ori, reclamanții, îndeplinind funcția de judecător, activitatea lor este reglementată de o lege specială și anume Legea nr. 303/2004 cu modificările ulterioare.
Încheierea contractelor colective de muncă la diferite niveluri presupune o negociere între angajat și angajator.
În cazul magistraților, negocierea acordării unor drepturi nu operează dat fiind specificul muncii lor.
Salarizarea acestora și acordarea unor drepturi sunt stabilite prin acte normative și nu pe bază de negociere.
Ori, așa cum s-a arătat mai sus, magistrații nu pot încheia contracte colective de muncă și nici nu pot negocia drepturi salariale inclusiv celelalte drepturi, acestea fiind expres prevăzute în legislația care-i acordă aceste drepturi.
Cum legislația specială prin care sunt acordate drepturile salariale reclamantei cât și dispozițiile legale care prevăd expres drepturile de care pot beneficia magistrații nu prevăd acordarea acestor drepturi, nici instanța nu poate dispune altfel.
De altfel, chiar contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, referindu-se la salariații instituțiilor publice, menționează că aceștia pot încheia contracte colective de muncă și că prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
În consecință, față de considerentele arătate, se va respinge recursul ca nefondat în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții -, ., ). OG, -, -, împotriva sentinței civile nr.360 din 19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 26 Octombrie 2009.
Președinte, pt. Judecător, pt. Judecător,
Conf. art. 261.proc.civ. Conf. art. 261.proc.civ.
PREȘEDINTE PREȘEDINTE
Grefier,
: /26.11.2009
:DC/2 ex/27.11.2009
Fond: /
Asistenți judiciari:SC /
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
