Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1472/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 1472
Ședința publică din data de 22 iunie 2009
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, cu sediul în B, nr.1 A, sector 1, împotriva sentinței civile nr.790 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și, toți cu domiciliul ales la -UT 235, comuna G, județ D și intimații-pârâți Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 235, cu sediul în comuna, județ D și Administrația Națională a de Stat B,- A, sector 5.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-reclamanți reprezentați de avocat din Baroul Dâmbovița, lipsind recurentul-pârât și intimații-pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimații-reclamanți au depus la dosar întâmpinare.
Avocat având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat, solicitând cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acestuia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru intimații-reclamanți solicită respingerea recursului și pe fond menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Susține în esență, că intimații-reclamanți sunt îndreptățiți la acordarea drepturilor bănești solicitate, fiind prevăzute în Legea nr.15/2008 pentru aprobarea OUG 30/2007, situație pe care recurenta nu o. Mai susține că, prin reorganizare, recurenta a preluat în subordine unități din cadrul, condiții în care avea obligația legală, în calitatea sa de ordonator principal de credite, să elaboreze un proiect de buget prin care să acopere cheltuielile necesare personalului angajat.
În fine, în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate la instanța de fond, arată că recurenta nu este în măsură că solicite reducerea acestora. Cu cheltuieli de judecată în recurs.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza lucrărilor dosarului,
reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița, sub nr. 220/-, reclamanții, și, toți cu domiciliul ales la -UT 235 cu sediul în comuna G, județul D au chemat în judecată pe pârâții Administrația Națională a de Stat-UT 235, Administrația Națională a de Stat și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor bănești reprezentând norma de hrană datorată începând cu data de 01.01.2008 și până la pronunțarea hotărârii, sumele solicitate urmând a fi actualizate în raport de rata inflației calculată de la data scadenței și până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt salariați-personal contractual în cadrul Administrației Naționale a de Stat() încă dinainte de apariția nr.OUG 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului prin care a devenit organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Au mai arătat reclamanții că este finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. În conformitate cu prevederile nr.OUG 30/2007, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, ca ordonator principal de credite, elaborează proiectul de buget al ministerului, organizează și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite. De asemenea, în temeiul aceluiași act normativ, personalul fostului Minister al Administrației și Internelor, al Administrației Naționale a de Stat, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice a fost preluat sau, după caz, transferat în interesul serviciului la Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Prin Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea nr.OUG 30/2007-art. 18 alin.(3) se prevede că personalul Ministrului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare, iar personalul preluat în condițiile acestui act normativ, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008. Dreptul la norma de hrană este stabilit prin nr.OG 26/1994 republicată și completată, prin nr.HG S/1115/2005, nr.HG S/762/2004 și nr.HG 501/1994. Deși dreptul la norma de hrană a fost stabilit prin aceste dispoziții legale, pârâții nu l-au acordat, iar reclamanții au formulat și o plângere administrativă prealabilă care a fost soluționată negativ.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.18 din Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea OUG nr. 30/2007, art. 38 și 39 alin.1 lit.d din Codul muncii, nr.OG 26/1994, art. 1082 și 1084 din Codul civil. Reclamanții au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cererea de chemare în judecată a fost însoțită de copie de pe adresa nr. 1613/08.12.2008 și de pe plângerea prealabilă înregistrată sub. Nr. 1572/27.11.2008(filele 8-11).
Pârâta Administrației Naționale a de Stat -Unitatea Teritorială 235 formulat întâmpinare (fila 13)prin care a susținut că este ordonator terțiar de credite în subordinea B-ordonator secundar de credite aflată la rândul său în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Conform prevederilor nr.OUG 30/2007, Ministerul Administrației și Internelor, ca ordonator principal de credite elaborează proiectul de buget al ministerului, organizează și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite.
Pârâta arată că, în calitate de ordonator terțiar de credite, nu poate achita drepturile bănești solicitate de reclamanți deoarece în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice completată, angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat de Ministerul Administrației și Internelor se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, sumele aprobate la partea cheltuieli prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezentând limite maxime care nu pot fi depășite, iar orice angajare și utilizate a creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate determină atragerea răspunderii celor vinovați. Cum în bugetul aprobat pentru -UT 235 și B nu au fost prevăzute sumele de bani necesare efectuării plății acestor drepturi, drepturile revendicate de reclamanți nu se pot acordam așa încât se impune respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Au fost depuse copii de pe actele de identitate și de pe carnetele de muncă pentru reclamanții-personal contractual(filele 33-96).
La data de 16.02.2009, pârâta Bad epus la dosarul cauzei întâmpinare(filele 98-100) prin care a solicitat respingerea cererii reclamanților motivat de faptul că drepturile solicitate de aceștia nu au fost prevăzute în bugetul ordonatorului principal de credite pe anul 2008, pentru plata lor fiind necesară suplimentarea bugetului instituției Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
Și pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare(filele 130-131)prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive motivat de faptul că pârâtele B și -UT 235 sunt ordonatori de credite și în această calitate au dreptul de a angaja, lichida și ordonanța cheltuieli în limita alocațiilor bugetare aprobate, situație în care aceste pârâte au și obligația de plată.
S-a solicitat respingerea acțiunii reclamanților față de ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin sentința civilă nr.790 din 24 martie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, a admis cererea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a de Stat-UT 235, Administrația Națională a de Stat și Ministerul Internelor și Reformei Administrative (actual Ministerul Administrației și Internelor) pe care i-a obligat la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând norma de hrană începând cu data de 01.01.2008 până la pronunțarea prezentei hotărâri, sumele urmând a fi actualizate în raport cu rata inflației calculată de la data scadenței până la data plății efective.
Prin aceeași sentință pârâții au fost obligați la plata către reclamanți a sumei de 1200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții au făcut dovada că sunt angajați ai pârâtei -UT 235 ca personal contractual, cu carnetele de muncă depuse în copie la dosarul cauzei.
Cum prin întâmpinarea depusă, MAI a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, tribunalul s-a pronunțat mai întâi asupra acestei excepții de fond, dirimante și absolute, conform dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă.
Cu privire la excepția invocată tribunalul a reținut că una dintre condițiile esențiale de promovare a acțiunii este aceea ca reclamanții să dovedească faptul că pârâții au calitate procesuală pasivă, anume că există identitate între persoana lor și cei ce urmează a fi obligați în cadrul raportului juridic dedus judecății.
Cu privire la acest aspect tribunalul a reținut că în conformitate cu dispozițiile nr.OUG 30/2007, Ministerul Internelor și Reformei Administrative (în prezent Ministerul Administrației și Internelor), ca ordonator principal de credite, elaborează proiectul de buget al ministerului, organizează și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite. De asemenea, în temeiul aceluiași act normativ, personalul fostului Minister al Administrației și Internelor, al Administrației Naționale a de Stat, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale și al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice a fost preluat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, la Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Față de aceste texte de lege, tribunalul a constatat că, în calitate de ordonator principal de credite, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor are atribuții în ceea ce privește elaborarea proiectului de buget al ministerului și în repartizarea creditelor bugetare aprobate pentru bugetele publice ierarhic inferioare, situație în care are și calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății deoarece ordonatorii de credite secundari și terțiari nu pot depăși limitele creditelor bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite.
Pe cale de consecință, pentru aceste motive, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor.
Pe fondul cauzei deduse judecății, tribunalul a reținut că prin Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea nr.OUG 30/2007-art. 18 alin.(3) se prevede că personalul Ministrului Internelor și Reformei Administrative beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare, iar personalul preluat în condițiile acestui act normativ, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008. Dreptul la norma de hrană pentru personalul din cadrul Ministerului Administrației și Internelor este stabilit prin nr.OG 26/1994 republicată și completată.
Dreptul reclamanților de a beneficia de norma de hrană nu este negat de către pârâți, dar aceștia solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea că sumele necesare nu au fost prevăzute în bugetul de stat pe anul 2008, apărare apreciată ca nefondată deoarece ordonatorul principal de credite avea obligația de a proceda de așa manieră încât să solicite și să obțină toate drepturile salariale stabilite prin acte normative pentru întreg personalul său iar ordonatorii de credite secundari și terțiari aveau obligația de a solicita și obține aceste sume de la ordonatorul principal de credite, considerente pentru care prima instanță a admis cererea reclamanților privind acordarea normei de hrană începând cu data de 1 ianuarie 2008 până la pronunțarea hotărârii, sumele urmând a fi actualizate în raport cu rata inflației calculată de la data scadenței până la data plății efective.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod proc.civ. pârâții au fost obligați și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul apărătorului ales.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a exercitat recurs Ministerul Administrației și Internelor (filele 5-8) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Invocând dispozițiile art.3041cod pr.civ. recurentul-pârât a susținut, într-o primă critică interpretarea greșită de către prima instanță a prevederilor OG nr.26/1994 care stabilesc că personalul beneficiază de dreptul la hrană pe timp de, în limita unor plafoane calorice diferențiate pe categorii, așa cum sunt detaliate în anexele la respectivul act normativ, drept de care beneficiază și personalul preluat în subordinea sa.
Tot în conformitate cu dispozițiile OG 26/1994, hrănirea personalului fiecărei instituții publice prevăzute la alin.1 se face, de regulă, prin unitățile subordonate, astfel că Unitatea Teritorială nr.235 G din cadrul are personalitate juridică și calitatea de ordonator terțiar de credite urmând să dispună asupra plății drepturilor personalului cu care are raporturi de serviciu.
În aceste condiții, reiterând excepția invocată drept apărare la instanța fondului, recurentul a cerut admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate împotriva sa.
O a doua critică vizează cuantumul exagerat al cheltuielilor de judecată acordate intimaților-reclamanți de instanța de fond, cerând reducerea acestora cu motivarea de a nu fi fost admis decât unul din capetele de cerere, pe de o parte, iar pe de alta, lipsei complexității cauzei, bazate doar pe interpretarea unor acte normative.
Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare (fila 26) prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea, verificând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse,a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar si sub toate aspectele conform art.3041cod pr.civ. constată că recursul exercitat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele care succed:
Din motivarea recursului exercitat de recurentul pârât rezultă că acesta nu contestă dreptul reclamanților la acordarea normei de hrană, care a fost de altfel, în mod corect a fost stabilit de tribunal în favoarea intimaților, ci calitatea sa procesuală pasivă, considerând că nu are nici un raport juridic cu aceștia și drept urmare greșit a fost chemat în judecată.
Soluționând excepția, prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile OUG nr.30/2007, potrivit cărora Ministerul Internelor și Reformei Administrative, sub denumirea din actul normativ, actualmente Ministerul Administrației și Internelor, este ordonator principal de credite, calitate în care elaborează proiectul de buget și organizează și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite, situație în care devine în cauza de față, alături și pentru pârâta Administrația Națională a de Stat-Unitatea Teritorială nr.235 G, debitorul obligației de executat ce s-ar putea stabili pe cale judiciară prin procesul de față.
Astfel fiind, Curtea constată că pe de o parte, recurentul se referă nu la greșita aplicare a legii, ci la imposibilitatea eventualei executări a dispozițiilor sentinței recurate în lipsa unei rectificări bugetare, care constituie o etapă jurisdicțională distinctă dar ulterioară judecății, iar pe de alta, dreptul de creanță al reclamanților-creditori trebuie dezbătut și stabilit în contradictoriu cu debitorii cărora potențialul titlu executoriu să le fie opozabil.
Nici critica recurentului referitoare la cuantumul disproporționat al cheltuielilor de judecată la care a obligat prima instanță pârâții, nu este justificată.
Cei 12 reclamanți au beneficiat de asistența juridică a aceluiași avocat, care prin chitanța nr.- /2009 (fila 129 dosar fond) a făcut dovada achitării contravalorii prestației sale profesionale în fața instanței de fond, reprezentând câte 100 lei pentru fiecare dintre reclamanți, sumă ce nu poate fi considerată excesivă, nici din punct de vedere al complexității cauzei, așa cum a susținut recurentul, și nici prin prisma plafoanelor minimale ale onorariilor avocaților în cadrul asistenței judiciare ce se acordă persoanelor aflate în imposibilitatea financiară de a-și angaja un avocat.
Drept consecință, pentru toate considerentele care preced, Curtea constată că niciuna dintre criticile sentinței nu este întemeiată, astfel că în temeiul art.312 cod pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu consecința menținerii în întregime ca legale și temeinice a hotărârii pronunțate de instanța de fond și a obligării recurentului-pârât, în conformitate cu art.274 cod pr.civ, la plata către intimații-reclamanți a sumei totale de 1200 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, cu sediul în B, nr.1 A, sector 1, împotriva sentinței civile nr.790 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și, toți cu domiciliul ales la -UT 235, comuna G, județ D și intimații-pârâți Administrația Națională a de Stat - Unitatea Teritorială 235, cu sediul în comuna, județ D și Administrația Națională a de Stat B,- A, sector 5.
Obligă recurenta la 1200 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 iunie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
--- - - - - -
Fiind în prezenta
se semnează de
Președintele instanței
Grefier
Fiind în prezenta
se semnează de
Grefier șef secția
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex./20.07.2009
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu
