Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1787/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(8514/2008)
0,O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1787/
Ședința publică din 20.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ceaușescu Maria
JUDECĂTOR 2: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 3: Comșa
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul CONSILIUL JUDEȚEAN G împotriva sentinței civile nr.834/LM din data de 17.10.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI G LA FEDERAȚIA EDUCAȚIEI NAȚIONALE, CONSILIUL LOCAL B V și ȘCOALA, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul Consiliul Județean G prin consilier juridic cu împuternicire la fila 10 dosar și intimatul Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Naționale prin consilier juridic cu împuternicire de reprezentare juridică nr.34/11.03.2009 aflată la fila 11 dosar, lipsă fiind intimații Consiliul Local B V și Școala Spart.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea dar și în combaterea motivelor de recurs.
Recurentul Consiliul Județean G, prin consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței recurate în sensul scoaterii din cauză a Consiliului Județean G și introducerea ca parte în proces a Direcției Generale a Finanțelor Publice G pentru opozabilitate ca instituție implicată în mod direct prin directorul general.
Intimatul Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Naționale, prin consilier juridic solicită respingerea recursului formulat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, conform notelor scrise pe care le depune la dosar.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.834 din data de 17.10.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată din oficiu, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului G, afiliat la, împotriva pârâților Consiliul Județean G, Consiliul Local B V și Școala Spart și a fost obligată pârâta Școala Spart să calculeze și să plătească membrilor sindicatului reclamant - personalul din învățământ drepturile bănești reprezentând prime de vacanță pentru anii 2005-2008, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data stabilirii dreptului și până la data plății efective.
Prin aceeași sentință, au fost obligați pârâții Consiliul Local B V și Consiliul Județean G să vireze pârâtei Școala Spart fondurile necesare plății drepturilor anterior menționate către membrii sindicatului reclamant, a fost constatat prescris dreptul la acțiune al reclamantului pentru perioada 2001- 2004 și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuielile de judecată
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, pentru perioada 2001-2004, inclusiv, invocată de instanță din oficiu că, otrivit p. prevederilor art.166 din Codul muncii dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Acțiunea de față are natura juridică a unei acțiuni în pretenții prin care reclamantul solicită obligarea unității școlare la plata drepturilor bănești, reprezentând prime de concediu pe perioada 2001-2008, drepturi prescriptibile potrivit legii.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, potrivit tabelului nominal depus de reclamant, membrii de sindicat ai acestuia sunt încadrați în Școala Spart în funcțiile de personal didactic, personal didactic auxiliar și personal nedidactic.
Drepturile salariale de care beneficiază aceste categorii de personal sunt reglementate, în principal, de prevederile art.48-50 din Legea nr.128/1997 care prevede că salariul se compune din: salariul de bază, stabilit conform legii; o parte variabilă, constând în sporuri, adaosuri și alte drepturi salariale suplimentare.
S-a avut în vedere prevederile art.50 alin.12 din menționatul act normativ, care arată că: " Personalul didactic beneficiaz de prime i de alte drepturi ne ti prev zute de lege i de contractul colectiv de munc ";în aplicarea acestui text de lege, prin Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de de învățământ pentru anul școlar 2003-2004, încheiat între Ministerul Educației, Cercetării și T și federațiile sindicale reprezentative din învățământ s-a prevăzut prin art.37 alin.1 lit.g plata unei prime de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, prima urmând să se acorde odată cu indemnizația de concediu.
Astfel, prin Contractul Colectiv de muncă Unic la Nivelul Județului G învățământ înregistrat sub nr.10374/03.09.2004 la G, încheiat între Inspectoratul Școlar Județean G și sindicatele reprezentative din județul G, dispozițiile din contractul menționat în alineatul precedent au fost reluate ( art.36 lit.g), în sensul plății unei prime de vacanță.
Așadar, exigența prevăzută în art.50 alin.12 din Legea nr.128/1997 este satisfăcută, în sensul prevederii dreptului salarial suplimentar constând în primă de vacanță în contractele colective de muncă încheiate între părțile semnatare, contractele colective încheiate reprezentând legea părților (art.969 alin.1 Cod civil) și, deci, obligatoriu între ele, reprezentând rodul acordului lor de voință.
Deși aceste drepturi aveau o consacrare legislativă, cât și contractuală, membrilor sindicatului reclamant, personal din învățământ, nu li s-au plătit primele de vacanță datorate de către angajator, astfel încât acțiunea acestora este întemeiată și va fi admisă, drepturile urmând a fi actualizate cu indicele de inflație, pentru considerentul devalorizării monedei naționale de la momentul când drepturile erau datorate și până la data plății lor efective, cât și pentru motivul asigurării unei reparații integrale a prejudiciului suferit de membrii sindicatului reclamant prin neplata drepturilor la timpul cuvenit.
În ceea ce privește aspectul cuantific rii dreptului la prima de vacan ță la care sunt îndreptățiți membrii sindicatului reclamant, tribunalul a observat că atât legea, cât și contractele colective de muncă amintite sunt lacunare, reglementând doar dreptul ca atare și acordarea lui odată cu indemnizația de concediu.
Potrivit art.3 din Codul civil " Judec torul care va refuza de a judeca, sub cuv nt legea nu prevede, sau este ntunecat sau ne ndestul toare, va putea fi urm rit ca culpabil de denegare de dreptate".
Ca atare, deși sub aspectul menționat al cuantificării dreptului legea tace, tribunalul nu a putut refuza să judece sau, mai rău, să respingă acțiunea reclamantului pentru motivul că părțile, deși au prevăzut dreptul în sine și momentul plății lui, nu au prevăzut un criteriu de cuantificare al primei de vacanță.
În materia plății primelor de vacanță pentru salariații care își desfășoară activitatea pe teritoriul național regula este a cuantificării dreptului la primă de vacanță ca fiind egală cu salariul de baz din luna anterioar plec rii n concediu.
n acest mod este cuantificat dreptul la primă de vacanță pentru alte categorii socio-profesionale:magistrați (art.241din OUG nr.27/2006), funcționarii publici ( art.35 alin.2 din Legea nr.188/1999), etc.
Printr-un argument de analogie, se poate trage concluzia aplicării și pentru personalul din învățământ a regulii calculării primei de vacanță ca fiind egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
O altă interpretare este de natură să prejudicieze grav pe membrii de sindicat - personal din învățământ care, deși au dreptul la primă de vacanță, nu și-l pot materializa din lipsa unui criteriu de cuantificare, situație care echivalează cu însăși negarea existenței lui, a lipsirii de substanță a dreptului ( golire de conținut).
Tribunalul a avut în vedere și aspectul că la ora actuală ministerul d e resort a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ privind statutul personalului din învățământ în cuprinsul căruia se reglementează expres prin lege dreptul la primă de vacanță, pentru această categorie socio-profesională, criteriul de stabilire al primei de vacanță este în cuantumul salariului de bază din luna anterioară plecării în concediul de odihnă (art.21 alin.1 lit.a) din Proiect).
În fine, cât privește aplicarea dispozițiilor OUG nr.146/2007 membrilor sindicatului-reclamant, tribunalul apreciază că situația acestora nu face obiectul reglementării menționatului act normativ, acesta având o arie de aplicare strict determinată de categoriile profesionale care au beneficiat de prime de vacanțe, prin actele normative ce reglementează profesia, însă plata dreptului a fost suspendată prin legile succesive de aprobare a bugetului de stat, ceea ce nu este cazul membrilor sindicatului reclamant.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Consiliul Județean G, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său recurentul Consiliul Județean G, a criticat sentința atacată doar cu privire la calitatea procesuală pasivă a acestuia susținând că respectiva instituție nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește plata sumelor solicitate de reclamanți, aspect care rezultă din dispozițiile art.6 lit.b și art.7 alin.4 și 5 din Legea de Stat pe anul 2008 nr.388/2007.
Nu s-au solicitat și administrat probe noi în faza recursului.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
Singura critica adusă de către recurent sentinței atacate vizează lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții, aspect ce urmează a fi înlăturat de către instanța de recurs ținând seama de faptul că reclamanții au solicitat obligarea acestui pârât, potrivit acțiunii introductive, să vireze angajatorului în cadrul căruia funcționează membrii sindicatului reclamant fondurile necesare achitării drepturilor bănești cerute cu titlu de prime de concediu.
Cum acțiunea reclamanților nu a vizat calitatea de angajator al membrilor sindicatului reclamant, ci atribuția acestuia de finanțator al unităților de învățământ preuniversitar, atribuții în raport de care urmează a se interpune în circuitul financiar al sumelor datorate personalului din învățământ, este justificată legitimitatea participării sale procesuale pasive.
Mai mult, potrivit disp.art. 92 alin. 1 lit d și alin. 5 din Legea nr 215/2001 în exercitarea atribuțiilor de gestionare a serviciilor publice ce îi revin potrivit legii, consiliul județean asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind educația.
Față de cele mai sus arătate, în baza art.312 pr.civ. Curtea va respinge acest recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul CONSILIUL JUDEȚEAN, împotriva sentinței civile nr.834/LM din data de 17.10.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr.
-,în contradictoriu cu intimații SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI G LA FEDERAȚIA EDUCAȚIEI NAȚIONALE, CONSILIUL LOCAL B V și ȘCOALA
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/06.04.2009
Jud. fond:
Președinte:Ceaușescu MariaJudecători:Ceaușescu Maria, Scrob Bianca Antoaneta, Comșa
