Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1794/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1794/2009-
Ședința publică din 08 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - judecător
R - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, str. -, nr. 2 b, jud. B, în reprezentarea MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B, sector 5,-, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B, sector 5,-, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR ambii cu sediile în O, str. -, nr. 10, jud. B, intimații reclamanți din B str. - -, - 2,. 2,. 2,. 4 jud. B, și G din B,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 857/LM din 03 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă intimații reclamanți și G - ambii personal, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, după care:
La întrebarea instanței, intimații reclamanți și G arată pe rând că nu au probe sau cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Intimatul reclamant G solicită respingerea recursului și menținere hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 857/LM din 03 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, s-a espins excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții,. în B, str. -. - -, - 2.. 2..1,. 4, jud. B și G,. în B,-, jud. împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BIHOR, CURTEA DE APEL ORADEA ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B și în consecință:
Au fost obligați pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară, în favoarea reclamantului pentru perioada 01.02. 2007-17.01.2008, în favoarea reclamantului G pentru perioada 01.02. 2007-15.12.2008 actualizate cu indicii de inflație la data plății, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, aceasta a fost respinsă ca nefondată, deoarece potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, acesta coordonează acțiuni care sunt responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar, pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. Răspunderea Ministerul Economiei și Finanțelor Publice rezultă și din prevederile art.3 din nr.HG208/2005 și ale art.3 din nr.HG386/2007.
Rolul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor Publice se justifică și prin dispozițiile art.1 din nr.OG22/2002 aprobată prin Legea nr.288/2002 potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Analizând fondul pretenției dedusă judecății tribunalul a constatat că prin dispozițiile art.47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut".
Reclamanții au fost judecători în cadrul Judecătoriei Beiuș până la data eliberării din funcție ca urmare a pensionării pentru reclamantul, începând cu data de 17.01.2008, data publicării decretului de eliberare din funcție, iar pentru reclamantul G, începând cu data de 15.12.2008, data publicării decretului de eliberare din funcție, după cum rezultă din Oficiale nr.37/17.01.2008 și nr.840/15.12.2008.
În practica instanțelor judecătorești, constatându-se că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea textului de lege mai sus evocat, în raport de prevederile de abrogare a acestor dispoziții prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/2001, referitor la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru judecători, procurori și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu soluționarea recursului în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea textelor de lege mai sus citate.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 444/13.06.2008, admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică,calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că rezultă fără echivoc faptul că normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Prin urmare, nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că în prezent, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, unui număr însemnat de persoane - magistrați și personal auxiliar de specialitate - le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar în ipoteza adoptării unei soluții contrare în acest recurs în interesul legii, care, potrivit dispozițiilor art. 329 din Codul d e procedură civilă, ar produce efecte numai pentru viitor, s-ar ajunge la crearea unei situații de discriminare în cadrul acelorași categorii socioprofesionale, respectiv ale persoanelor care se încadrează în ipoteza dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996, în condițiile în care sporul în discuție a fost acordat de legiuitor, la momentul respectiv, în considerarea specificului profesiei, cu atât mai mult cu cât nu au intervenit modificări pozitive în ceea ce privește condițiile și specificul activității desfășurate.
În ceea ce privește noțiunea de "discriminare", Înalta Curte de Casație și Justiție a avut în vedere practica în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a reținut în mod constant că există discriminare atât timp cât diferența de tratament aplicat unor subiecte de drept aflate în situații analoage nu are o justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Decizia din 26 septembrie 2002, Duchez contra Franței, Decizia din 6 decembrie 2007, Beian contra României, 59).
Astfel, adopta soluția contrară în sensul neacordării acestui spor, în mod inevitabil ar duce la situația în care în sistemul judiciar ar exista, pe de o parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate care beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, pe de altă parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate cărora, deși desfășoară aceeași activitate și în aceleași condiții, nu li s-ar recunoaște acest drept. Or, este evident că interpretarea diferențiată a normelor incidente cu privire la aceleași categorii socioprofesionale, cu atât mai mult cu cât nu se constată existența unei justificări legitime, obiective și rezonabile, ar fi de natură să reprezinte o discriminare în sensul dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată, ale Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, și ale art.1 din Protocolul nr.12 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului.
Tribunalul a constatat că potrivit art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate cu ocazia recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe, în măsura în care acestea sunt confruntate cu astfel de probleme, cum este și cazul de față.
Reclamanților le-a fost de altfel acordat acest spor prin sentința civilă nr.140/06.02.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR în dosar nr- (filele 13-15 dosar), dar doar până la data de 01.02.2007, urmând ca aceștia să beneficieze de acest spor și în continuare până la data ieșirii la pensie.
Referitor la celelalte capete de cerere, instanța a constatat că includerea indemnizației brute lunare majorate cu sporul de 50%, în baza de calcul a pensiei de serviciu și eliberarea adeverinței care să includă acest spor, nu se impune deoarece nu există un refuz din partea pârâtului TRIBUNALUL BIHOR în eliberarea acestei adeverințe și nici în includerea în pensia de serviciu, iar această adeverință se poate elibera în procedura necontencioasă și doar în cazul refuzului eliberării, reclamanții se pot adresa instanței de judecată.
Cu privire la includerea în cuantumul pensiei de serviciu, instanța a constatat că nu este chemată în judecată și Casa Județeană de Pensii B pentru a opera modificări în deciziile de pensionare ale reclamanților, cadrul procesual nefiind stabilit corect de către aceștia, iar instanța nu poate să introducă din oficiu alte persoane în cauză în afară de cele chemate în judecată de reclamanți, potrivit principiului disponibilității părților.
Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, raportat la art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța a admis acțiunea, în sensul că a obligat pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară în favoarea reclamantului pentru perioada 01.02. 2007-17.01.2008, în favoarea reclamantului G pentru perioada 01.02. 2007-15.12.2008 actualizate cu indicii de inflație la data plății.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în cauză.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru a declarat recurs intimatul Ministerul Finanțelor Publice - reprezentat prin B, solicitând modificarea în parte a acesteia, în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că în mod greșit a fost respinsă excepția invocată în fața instanței de fond, având în vedere că reclamanții sunt angajații Ministerului Justiției, în speță raporturi juridice de muncă există între aceștia, fără participarea Ministerului Finanțelor Publice, astfel că recurentul nu poate fi obligat la plata unor drepturi solicitate de angajații altor instituții.
Pe de altă parte, art. 2 din nr.OG22/2002 prevede că ordonatorii principali de credite bugetare, cum este și Ministrul Justiției, au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiile din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În ședința publică din 08 decembrie 2009, intimații reclamanți au solicitat respingerea recursului civil de față, iar ceilalți intimați nu și-au exprimat poziția în cauză.
Verificând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa apreciat ca nefondat recursul civil de față, pentru următoarele considerente:
Excepția invocată de către pârâtul recurent a fost respinsă în mod corect de către instanța de fond, având în vedere atribuțiile ce-i revin acestuia și care decurg din Legea nr. 500/2002, obligații care nu-și au izvorul în raporturile de dreptul muncii.
Astfel, potrivit legii mai sus evocate, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului, cu privire la pregătirea proiectelor anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Prin urmare, recurentul are obligația de a asigura instituțiilor bugetare care nu au venituri proprii, cum este Ministerul Justiției, resursele financiare necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activității, sume prevăzute fie prin bugetele anuale, fie prin rectificări de buget, altfel dispozițiile hotărârilor judecătorești pronunțate în astfel de cauze nu pot fi aduse la îndeplinire.
Activitatea instanțelor, conform art. 131 din Legea nr. 304/2004 este finanțată de la bugetul de stat, prin urmare, fără alocarea fondurilor necesare ale Ministerului Finanțelor Publice plata drepturilor acordate nu s-ar putea executa, neasigurându-se finalitatea procesului civil.
Nu se contestă faptul că Ministerul Justiției este ordonator principal de credite, dar fără implicarea Ministerului Finanțelor Publice în sensul finanțării bugetului alocat Ministerului Justiției, alocarea fondurilor necesare plății drepturilor stabilite prin titluri executorii, procesul civil nu ar avea finalitate, contravenind principiilor consacrate în art. 6 al și art. 1 din Protocolul nr. 1.
Față de aceste considerente, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de APEL ORADEA în temeiul art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, urmează să respingă ca nefondat recursul civil de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâtul MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B, sector 5,- prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, str. -, nr. 2 b, jud. B, în contradictoriu cu intimatul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B, sector 5,-, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR ambii cu sediile în O, str. -, nr. 10, jud. B, intimații reclamanți din B str. - -, - 2,. 2,. 2,. 4 jud. B și G din B,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 857/LM din 03.06.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
Red.dec. - /17.12.2009
Jud.fond. -
Dact./21.12.2009
Ex.2
7 com./07.01.2010
1. recurentul pârât MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B, sector 5,- prin
2. DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, str. -, nr. 2 b, jud. B,
3. intimatul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B, sector 5,-,
CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL BIHOR ambii cu sediile în O, str. -, nr. 10, jud. B, intimații reclamanți: din B str. - -, - 2,. 2,. 2,. 4 jud. B G din B,-, jud.Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
