Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 2025/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3245/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 2025R
Ședința publică de la 06 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR 2: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei recursului formulat de recurentul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, recurent INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.312/23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT AL JUDEȚULUI C, ȘCOALA, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin fax s-a trimis de către intimatul SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT AL JUDEȚULUI C, întâmpinare. De asemenea, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.312/23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr- instanța de fond a admis in parte actiunea formulata de reclamantul Sindicatul Liber din al judetului C impotriva paratilor Școala, Consiliul Local si Institutia Primarului prin Primarul comunei, a obligat parata Școala sa calculeze si sa plateasca membrilor sindicatului reclamant personalul din invatamant drepturile banesti reprezentand prime de vacanta pentru anii 2006-2009, sume ce urmeaza a fi actualizate cu indicele de inflatie de la data stabilirii dreptului si pana la data platii efective, a obligat pe paratii Consiliul Local al comunei si Institutia Primarului prin Primarul comunei sa vireze paratei Școala fondurile necesare platii drepturilor anterior mentionate catre membrii sindicatului reclamant, a respins acțiunea reclamanților pentru anul 2005, ca prescrisă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că sunt prescrise drepturile salariale solicitate de reclamanți pentru anul 2005 întrucât otrivit p. art. 3, 7 din Decretul nr. 167/1968, termenul general de prescripție este de 3 ani și începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune si prin dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii se prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, iar cererea formulată de reclamantul Sindicatul Liber din Învățământ C urmează a fi admisă in parte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Drepturile salariale de care beneficiază aceste categorii de personal sunt reglementate, în principal, de dispozițiile art. 48-50 din Legea nr. 128/1997 care preved că salariul se compune din: salariul de bază, stabilit conform legii, o parte variabilă, constând în sporuri, adaosuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Potrivit prevederilor art. 50 alin.12 din menționatul act normativ: "Personalul didactic beneficiază de prime și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă".
În aplicarea acestui text de lege, prin Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de de Învățământ pentru anul școlar 2003-2004, încheiat între Ministerul Educației, Cercetării și T și federațiile sindicale reprezentative din învățământ s-a prevăzut prin art. 37 alin. 1 lit. g plata unei prime de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, prima urmând să se acorde odată cu indemnizația de concediu.
Prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Județului C Învățământ încheiat între Inspectoratul Școlar Județean C și sindicatele reprezentative din județul C, dispozițiile din contractul menționat în alineatul precedent au fost reluate (art. 36 lit. g), în sensul plății unei prime de vacanță.
Așadar, exigența prevăzută în art. 50 alin. 12 din Legea nr. 128/1997 este satisfăcută, în sensul prevederii dreptului salarial suplimentar constând în primă de vacanță în contractele colective de muncă încheiate între părțile semnatare, contractele colective încheiate reprezentând legea părților (art. 969 alin. 1 Cod civil) și, deci, obligatoriu între ele, reprezentând rodul acordului lor de voință.
Deși aceste drepturi aveau o consacrare legislativă, cât și contractuală, membrilor sindicatului reclamant, personal din învățământ nu li s-au plătit primele de vacanță datorate de către angajator, astfel încât acțiunea acestora este întemeiată și va fi admisă, drepturile urmând a fi actualizate cu indicele de inflație, pentru considerentul devalorizării monedei naționale de la momentul când drepturile erau datorate și până la data plății lor efective, cât și pentru motivul asigurării unei reparații integrale a prejudiciului suferit de membrii sindicatului reclamant prin neplata drepturilor la timpul cuvenit.
În ceea ce privește aspectul cuantificării dreptului la prima de vacanță la care sunt îndreptățiți membrii sindicatului reclamant tribunalul observă că atât legea cât și contractele colective de muncă amintite sunt lacunare, reglementând doar dreptul ca atare și acordarea lui odată cu indemnizația de concediu.
Potrivit art. 3 din Codul Civil "judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate".
Ca atare, deși sub aspectul menționat al cuantificării dreptului legea tace, tribunalul nu poate refuza să judece sau, mai rău, să respingă acțiunea reclamantului pentru motivul că părțile, deși au prevăzut dreptul în sine și momentul plății lui, nu au prevăzut un criteriu de cuantificare al primei de vacanță.
În materia plății primelor de vacanță pentru salariații care își desfășoară activitatea pe teritoriul național regula este a cuantificării dreptului la primă de vacanță ca fiind egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
În acest mod este cuantificat dreptul la primă de vacanță pentru alte categorii socio-profesionale: magistrați (art.241din OUG nr. 27/2006), funcționarii publici (art. 35 alin.2 din Legea nr. 188/1999), etc.
În tăcerea legii printr-un argument de analogie se poate trage concluzia aplicării și pentru personalul din învățământ a regulii calculării primei de vacanță ca fiind egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
O altă interpretarea este de natură să prejudicieze grav pe membrii de sindicat - personal din învățământ care, deși au dreptul la primă de vacanță, nu și-l pot materializa din lipsa unui criteriu de cuantificare, situație care echivalează cu însăși negarea existenței lui, a lipsirii de substanță a dreptului (golire de conținut).
Cât privește aplicarea dispozițiilor OUG nr. 146/2007 membrilor sindicatului - reclamant, tribunalul apreciază că situația acestora nu face obiectul reglementării menționatului act normativ, acesta având o arie de aplicare strict determinată de categoriile profesionale care au beneficiat de prime de vacanțe, prin actele normative ce reglementează profesia, însă plata dreptului a fost suspendată prin legile succesive de aprobare a bugetului de stat, ceea ce nu este cazul membrilor sindicatului reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, motivat în termen legal, recurentul Consiliul local al comunei, judetul. Instanta de fond a procedat la judecarea cauzei cu nesocotirea disp. art. 129 al. 5 pr.civ.. Conf. disp. art. 129 al. 5 pr. civ. judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea jdevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in copul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Instanta are obligatia de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor, orice imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea pricinii. Instanta de judecata nu a motivat hotararea atacata cu recurs, incalcand, astfel, disp. art. 304 pct. 7 pr.civ, in sensul ca sentinta nu uprinde motivele pe care se sprijina, sumara motivatie a sentintei fiind, si aceea, contradictorie.
Nemotivarea sentintei constituie motiv de casare nu numai atunci cand nuse arata motivele pe care se sprijina, ci si atunci cand hotararea cuprinde motive oontradictorii ori straine de natura caiizei. Motivele contradictorii si cele straine cauzei echivaleaza cu o nemotivare.
Judecatorul este dator sa arate motivele de fapt si de drept in temeiul carora si-a format convingerea de a pronunta respectiva hotarare. aratarea motivelor si probelor, nu se poate exercita controlul judiciar, se pronunta o solutie netemeinica, astfel ca, potrivit art. 304 pct. 7 pr.civ, este supusa casarii. Toate aceste aspecte trebuiau clarificate in virtutea rolului activ al judecatorului, la care procedura civila, prin art. 129 al. 5, obliga.
Normele legale in vigoare privitoare la drepturile salariale suplimentare, aite drepturi si facilitati ale personalului didactic si didactic auxiliar sunt clar reglementate de lege si nu exista loc de interpretari. Astfel, conf. disp. art. 48 al. 2, art. 50 al. 12 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic modificata si completata, drepturile salariale suplimentare, alte drepturi si facilitati se negociaza, in limitele legii, prin contracte colective de munca incheiate intre angajatori si organizatiile sindicale, potrivit legii. Or, prin art. 37, art. 38 lit. g, art. 39 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura invatamant, se prevede in mod clar faptul ca personalul din invatamant beneficiaza de o prima de vacanta din venituri proprii, in conditiile legii. Venituri proprii nu inseamna virare din bugetul local in contul paratei Scoala, asa cum, nelegal, a fost obligat Consiliul Local al Comunei prin sentinta recurata. Daca prima de concediu trebuia sa fie platita din bugetul local, legea ar fi prevazut in mod expres aceasta. de modal lacunar de reglementare a problemei ridicate de reclamant nu se poate determina cu precizie semnificatia tacerii. Aceasta este si ratiunea principiului de drept "ubi lex non distinguit, nee nos distinguere debemus", nstanta de judecata nu avea caderea sa adauge la lege. Daca se prevede in mod expres, atat in lege, cat si in Contractul colectiv de munca, faptul ca prima de vacanta se acorda din venituri proprii, instanta de judecata nu putea sa admita actiunea reclamantului o motivatie legala si sa oblige Consiliul local sa vireze paratei Scolii fondurile necesare platii drepturilor solicitate de reclamant. In vederea acordarii la timp a tuturor drepturilor ce se cuvin personalului din invatamant potrivit legii si contractului colectiv de munca, precum si pentru asigurarea unei finantari corecte si complete a unitatilor si institutiilor din invatamant, inspectoratele scolare si unitatile/institutiile din invatamant, impreuna cu organizatiile sindicale teritoriale afiliate la federatiile sindicale reprezentative, sunt obligate sa faca demersuri in vederea incheierii unor protocoale cu consiliile locale, in care sa fie prevazute obligatiile concrete.
Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, Consiliul Local al com., jud. C apreciaza ca sentinta nu cuprinde motivele pe care se sprijina, sumara motivare a sentintei fiind si aceea contradictorie. E vorba, n special, de dispozitiile Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic (art. 48-50 alin. 12), la Contractul Colectiv de Munca la Nivel de de pentru anul scolar 2003-2004(art. 37 alin.1 lit. g) ce a fost semnat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si T, impreuna cu federate sindicale si la Contractul Colectiv de Munca unic la Nivelul Judetului C (art 36 lit. g) semnat de Inspectoratul Scolar Judetean C si sindicat.
Printre atributiile consiliilor locale se numara si finantarea unitatilor de invatamant, asa cum rezulta din dispozitiile art. 13 din OUG nr. 32/2001 - incepand cu anul 2001, finantarea institutiilor de invatamant preuniversitar de stat se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale". De asemenea, suplimentarea bugetului unitatii de invatamant este de stricta competenta a Consiliului Local al com., jud.
Analizând întregul material probator administrat în cauză prin prisma criticilor formulate de către recurent, precum și sub toate aspectele, conform art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Membrii sindicatului reclamant beneficiază de drepturi salariale stabilite prin lege specială - Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, act normativ prin care se recunoaște doar o vocație la plata primei de vacanță, conform dispozițiilor art. 45-50, realizabilă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții și anume: angajatorul are prevăzute sume cu această destinație și acordarea primei de vacanță a fost negociată prin Contractul colectiv de muncă.
Prevederile art.37 alin.1 lit. g) din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pentru anul școlar 2003-2004 încheiat între Ministerul Educației Cercetării și T și Federațiile sindicale reprezentative din învățământ ori dispozițiile Contractului colectiv de muncă unic la nivelul Județului G - ramura învățământ, invocate de reclamant în numele membrilor de sindicat, nu stipulează un drept concret și efectiv la acordarea primei de vacanță solicitată în cauză decât în măsura în care sunt prevăzute în bugetul propriu sumele necesare si acest drept este reglementat prin lege, condiții neîndeplinite în speță. e de altă parte aceste dispoziții vizează o perioadă pentru care dreptul pretins a fost constatat prescris astfel că nu mai pot constitui temei juridic decât pentru acordarea sumelor cu titlu de prime de vacanță pentru anii 2006-2009.
De altfel, prevederea referitoare la prima de vacanță înscrisă în Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ pentru anul școlar 2003-2004 nu a mai fost reluată în anii următori, nefiind pusă în aplicare prin negociere nici măcar în anul înserării acestei clauze în contractul colectiv de muncă.
În cauză, nu s-a făcut dovada faptului că angajatorul (unitatea școlară) are prevăzute în buget sume cu destinația de prime de vacanță și că acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă pentru perioada 2005-2007, inclusiv sub aspectul cuantumului primei.
Curtea reține că în mod greșit prima instanță a determinat cuantumul primei de vacanță prin raportare la dispozițiile speciale aplicabile altor categorii profesionale și a avut în vedere un proiect de act normativ privind statutul personalului din învățământ care prevede acest drept, întrucât legea este activă și de generală aplicare numai după intrarea ei în vigoare.
Ca atare, Curtea constată că prima instanță a apreciat eronat că drepturile pretinse au o consacrare legislativă și contractuală, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul și va modifica în parte sentința civilă atacată, în sensul că va respinge acțiunea privind acordarea primelor de vacanță pentru anii 2006-2009 și virarea fondurilor necesare plății, ca neîntemeiată.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentii CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI si INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.312/23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂȚĂMÂNT AL JUDEȚULUI C, ȘCOALA.
Modifică în parte sentința apelată, în sensul că:
Respinge acțiunea privind acordarea primelor de vacanță pentru anii 2006-2009, ca neîntemeiată.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.
tehnored.G
2ex./02.07.2009
Jud. fond: Gh.
Dr.
Președinte:Enache Daniela GeorgetaJudecători:Enache Daniela Georgeta, Ignat Silvia Georgiana
