Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 2251/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2251
Ședința publică din data de 22 Aprilie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Mariana Pascu
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.6431/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă depunând împuternicirea avocațială, avocat, iar pentru intimata reclamantă, avocat care depune împuternicirea avocațială.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Neamifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii în tot.
Depune note de ședință.
Avocat pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței Tribunalului Gorj ca fiind temeinică și legală, pârâta nefăcând dovada acordării drepturilor bănești sau includerii lor în salariu, fără cheltuieli de judecată.
Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.6431/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis acțiunea în pretenții formulată de petenta, împotriva intimatei - Membru Grup.
S-a constatat nulă clauza prevăzută de art.176 din CCM.
S-a dispus obligarea intimatei la plata către petentă a drepturilor bănești reprezentând aprovizionarea de toamnă -iarnă în luna octombrie în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru fiecare an, cuvenite pe anul 2005, indexate cu indicele de inflație, de la data datorării, la data plății efective.
Obligă intimata la plata către petentă a drepturilor bănești reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale, respectiv 4000. de gaze naturale anual pe anii 2005, 2006, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Susținerea intimatei, în sensul că drepturile solicitate ar fi fost introduse în salariul de bază nu a fost dovedită și nu poate fi reținută din următoarele considerente:
O astfel de includere este contrară legii și ar determina un mod arbitrar din partea patronatului de a stabili un salariu de bază, în care sunt incluse toate drepturile bănești ce li se cuvin salariaților, fără ca acesta să poată fi controlat în primul rând de salariat, precum și de celelalte autorități, care au în competență acest aspect.
În al doilea rând, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă legea părților prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
În al treilea rând, s-ar încălca dispozițiile art. 154 Codul Muncii care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri; astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, calificarea acestuia, funcția ocupată.
În art. 159 din Codul Muncii se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
În altă ordine de idei, dacă din salariul de bază s-ar deduce c/val. adaosurilor prevăzute la art.176 din CCM la nivel de ramură, respectiv Paști, C, aprovizionare toamnă-iarnă și c/val. ajutorului material reprezentând cota de gaze naturale de 4000 mc./anual, despre care intimata susține că au fost introduse în salariul de bază din anul 1997, ar rezulta un salariu de bază egal sau mai mic decât salariul minim pe economie.
În această situație petenta nu a avut un salariu care să corespundă muncii prestate, pregătirii profesionale și nu a beneficiat de indexările și majorările acordate prin hotărâri de guvern sau la nivel de societate cu ocazia negocierilor.
În ceea ce privește nulitatea art. 176 alin.1 din CCM al SC service SA acesta prevede că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat.
otrivit art. 187 din CCM la nivel de ramură Energie Electrică, petrol și Gaze, valabil pe anii 2005- 2008 salariații agenților economici nominalizați în anexa nr.1 pct.B, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale. Societatea ai cărei salariați sunt petenții face parte din unitățile menționate în anexă.
In coformitate cu dispozitiile art.178 din CCM, la nivel de ramura pe 2007 alin 1,Salariații agenților economicii, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea a 2500-4000 mc de gaze naturale", iar alin 2 specifica ca "in condițiile in care prin actul adițional la CCM nu s-a convenit introducerea dreptului prevazut la alin.1, in salariul de baza, modalitatea concreta de acordare a acestuia va fi stabilita la nivelul agentului economic".
Deși aceste drepturi nu au fost prevăzute în CCM la nivel de unitate, ontractele colective de munca nu pot conține clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior.
Mai mult decat atat, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Învederează astfel, că termenul de prescripție este de 6 luni întrucât,solicitarea reclamanților privind acordarea acestor sume nu reprezintă o acțiune pentru plata drepturilor salariale izvorâte din, ci o acțiune pentru plata altor venituri decât drepturile salariale cerută în temeiul CCM și sub aspectul prescripției este aplicabil termenul de prescripție de 6 luni prev. la lit. eaa rt.283.
Pe fondul cauzei, învederează că cererile reclamanților sunt neîntemeiate, întrucât prin art.176 din CCM/1998 la nivel de unitate s-a prevăzut faptul că ajutorul social constând în plata /val. de gaze naturale a fost compensat prin CCM pe anul 1997.
Prin adresa 1721/18 iulie 1997 Sucursalele au fost înștiințate cu privire la majorarea veniturilor salariale cu un coeficient mediu de 1.27, iar prin adresa 1738/21.01.1997 s-a revenit cu precizarea că acest coeficient se va aplica după primirea fondurilor de salarii defalcate și aprobate de conducere.
Prin adresa nr. 1818/21.iulie 1997 s-a comunicat sucursalelor că la calcularea fondurilor de salarii repartizat s-a avut în vedere coeficientul de majorare mediu pe, care cuprinde și prev. art.176 al.1 din CCM.
Astfel, începând cu 01 iulie 1997, salariile de bază au fost renegociate sau reașezate incluzând și /val. ajutorului reprezentând cota de gaze, iar de atunci și până în prezent acest ajutor a fost plătit lună de lună ca parte integrantă di salariu.
Referitor la drepturile bănești reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă, recurenta precizează că deasemenea acestea au fost introduse în salariile de bază ale fiecărui salariat în anul 1998.
Astfel, prin CCM la nivel de unitate/1997, la art.168 s-a prevăzut că începând cu 01 iunie 1997 această suplimentare salarială va fi introdusă în salariul de bază, iar în perioada 1998-2001s-a precizat că suplimentările de la alin.1 al art.167 se acordă în condițiile în care prin act adițional încheiat nu s-a convenit introducerea lor în salariul de bază.
Această suplimentare pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază conform adresei 2412/1998 și a fost menținută cu titlu permanent.
Recurenta depune la dosar note scrise și înscrisuri.
Curtea constată a fi fondate doar criticile vizând modul de soluționare pe fond de către prima instanță a cererii privind acordarea drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă - iarnă și cotă de gaze.
Este nefondată susținerea recurentei privind prescripția drepului la acțiune în temeiul dispoz. art.283 al.1 lit.e muncii, având în vedere natura juridică a acestor drepturi bănești -drepturi salariale așa cum rezultă din interpretarea art.154 CM care definește noțiunea de salariu și a disp.art.155 din CM care menționează componentele salariului respectiv salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri categorie din care fac parte și aceste drepturi bănești.
Din modalitatea de redactare a art. 168 și 176 din CCM rezultă că dreptul suplimentar acordat pentru aprovizionare toamnă și cotă de gaze este un drept de natură salarială.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării CCM, ori a unor clauze ale acesteia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art. 283 din.
Ca urmare obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate,iar dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani potrivit art.283 alin.1 litera din CM.
Critica recurentei privind modul de soluționare al cererii prin care reclamanții au solicitat acordarea drepturilor bănești aferente aprovizionării de toamnă este întemeiată pentru următoarele argumente:
Potrivit art.168 alin.1 din CCM/1997 încheiat între -RA și salariați,reprezentați de, recurenta s-a obligat să acorde salariaților cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă, o suplimentare a drepturilor salariale. Angajatorul a stabilit că fiecare din suplimentări va avea un cuantum minim în valoare de un salariu minim pe -RA.
La alin.2 a aceluiași articol s-a menționat că prin negociere cu se vor stabili, condițiile și criteriile de acordare a acestora.
La alin 3 al art.168 din contract s-a stipulat că începând cu 1.06.1997 suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază,după un mod de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract.
În contractul colectiv de muncă la nivel /1998 s-a menționat la art.168 alin 3 că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Curtea constată astfel că aceste suplimentări salariale reprezentând aprovizionare toamnă au fost incluse în salariul de bază, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar respectiv- adresa 2328/8.10.1997 prin care recurenta comunică tuturor sucursalelor că în conformitate cu art 168 alin.1 din CCM pentru aprovizionarea de toamnă salariații vor beneficia de o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de - lei de persoană și în raport cu alin.3 al acestui articol includerea în salariul de bază a acestui drept se va face începând din 1.01.1998; adresa nr.2412/29.05.1998 prin care s-a stabilit că pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din CCM/1997, începând cu data de 1.03.1998 salariile de bază brute ale salariaților se vor majora cu anumite procente în raport de cuantumul acestora.
În CCM la nivel de ramură Energie Electrică,Petrol,Gaze/2004,2005,2006,2007 această suplimentare salarială a fost menționată la art.176,iar la alin.6 s-a precizat că fiecare din adaosuri se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă nu s-a convenit introducerea în salariul de bază.
Aceasta nu înseamnă că angajatorul a revenit asupra celor convenite prin CCM/1997și 1998, în condițiile în aceste suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă așa cum s-a arătat mai sus au fost introduse în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, începând cu luna martie 1998.
Pentru a concluziona că această suplimentare nu a mai fost inclusă în salariul de bază ar fi trebuit să aibă loc o micșorare a acestuia, care să fie evidențiată în cartea de muncă. Verificarea cărților de muncă depuse în dosarul de fond nu confirmă o astfel de ipoteză, ceea ce înseamnă că această suplimentare a rămas inclusă în salariul de bază și pe perioada solicitată în acțiune.
Este fondată și critica privind modul de soluționare al cererii prin care s-au solicitat drepturile bănești aferente cotei de gaze pentru următoarele argumente:
În anul 1997 la nivel s-a stabilit, potrivit art.176 din CCM/1997că ajutorul material reprezentând /valoarea a 4000. gaze naturale ce se acorda fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază.
Această obligație a fost îndeplinită, dovadă fiind în acest sens înscrisurile depuse la dosar de recurentă-adresele nr.1721,1738,1818 din iulie 1997- din care rezultă că aceasta, în luna august 1997 făcut cunoscut tuturor sucursalelor, că fondul de salarii aprobat pentru anul 1997 cuprinde toate drepturile salariale prevăzute în CCM, iar la calcularea acestui fond de salarii s-au avut în vedere prevederile art.176 din CCM.
Este motivul pentru care, în CCM la nivel /1998, la art.176 al.1 s-a făcut mențiunea că ajutorul material reprezentând /valoarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997,aceeași mențiune fiind făcută și în CCM ulterioare.
Este adevărat că, potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Energie Electrică, Petrol și gaze /2006-salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Curtea constată însă, că dreptul reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale nu a fost încălcat întrucât acest ajutor material a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1997.
Este îndeplinită, astfel condiția prevăzută de art. 187 alin.2 din CCM la nivel de ramură.
Curtea constată de asemenea că CCM pe unitate nu conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin CCM încheiate la nivel superior.
În raport de aceste precizări și în conformitate cu dispoz. art.312 Pr. Civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâtă, și va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii capătului de cerere privind acordarea contravalorii ajutorului material reprezentând cota de gaze și cererea privind acordarea contravalorii aprovizionare toamnă-iarnă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.6431/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința.
Respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 22 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/
/ și
St.
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Corneliu Maria, Mariana Pascu
