Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 3206/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA a II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3206
Ședința publică din data de 20 Mai 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G, împotriva sentinței civile nr.153/27.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți -, și intimatul pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că recurentul reclamant a depus concluzii scrise, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin sentința civilă nr. 153/27.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect drepturi bănești.
S-a dispus obligarea pârâților Ministerul Public. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B și Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar astfel: începând cu data de 01 noiembrie 2007 pentru reclamantul -, începând cu data 11 februarie 2008 pentru reclamantul, începând cu data de 1 aprilie 2008 pentru reclamanta, începând cu data de 6 decembrie 2007 pentru reclamanta, începând cu data de 23 ianuarie 2008 pentru reclamanta și începând cu data de 1 aprilie 2008 pentru reclamanta, și în continuare.
S-a dispus reactualizarea sumelor cuvenite reclamanților în raport cu coeficientul de inflație.
S-a dispus obligarea pârâților să facă mențiunile respective în cartea de muncă pentru perioada respectivă referitor la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
S-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor B, formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă
S-a dispus obligarea chematului în garanție să pună la dispoziția celor doi pârâți fondurile necesare plății sumelor solicitate.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a avut în vedere următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamanții ocupă funcțiile de grefier informatician gr. III la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, începând cu data de 11 februarie 2008; grefier treapta a III la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj începând cu data de 24 martie 2008; grefier debutat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. J, începând cu data de 10 decembrie 2007; grefier arhivar debutant la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. J începând cu data de 11 februarie 2008 și grefier debitant la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. J începând cu data de 10 martie 2008 și grefier arhivar treapta a III începând cu data 15 iulie 2008 la parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, conform deciziilor depuse la dosar și emise de către Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Funcțiile ocupate de către aceștia se încadrează în categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acesta conform dispozițiile art. 3 alin.1 din Legea nr. 564/2004 privind statutul acestora, dispoziții potrivit cărora - personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri arhivari, grefier informaticieni și grefier registratori.
De asemenea, prin Decizia nr.21 din 10 martie 2008 Ja R omâniei, publicată în nr. 444 din 13 iunie 2008 s-a stabilit că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001
S-a reținut, din considerentele deciziei respective, că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 este și a rămas în vigoare de la data apariției actului normativ care îl reglementează, în condițiile în care, deși prin art. 50 din OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogarea respectivă a fost înlăturată prin dispozițiile art.41 din OUG nr. 27/2006, ulterior înlocuit cu OUG nr. 177/2002-
S-a constatat, de asemenea, că inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și respectiv ale art. 231din Legea nr. 50/1996, republicată și modificată, să se producă și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, rezultând fără echivoc că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare, normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Această deciziei a ÎC. nu poate fi interpretată potrivit susținerilor pârâților, că sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică poate fi acordat doar pe perioada 1 octombrie 2000, data intrării în vigoare a OG nr. 83/2000, 03 februarie 2000, momentul intrării în vigoare a OG nr. 8/2007, întrucât decizia respectivă arată că "nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea întrucât prin prevederile din OG nr. 83/2000 au fost depășite limite și condițiile legii de aplicare, fiind astfel încălcate dispozițiilor art. 107 alin. 3 din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței respective".
Față de aceste dispoziții legale, se constată că este întemeiată acțiunea formulată de către reclamanți, aceștia fiind îndreptățiți de a li se calcula la salariul brut de bază sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu datele menționate în acțiune pentru fiecare, dată la care aceștia au dobândit funcțiile de grefier, făcând parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, spor care trebuie calculat și pentru viitor.
Acesta, întrucât dispozițiile deciziei nr. 21 din 10 martie 2008 trebuie interpretate în sensul că acest spor trebuie acordat și pentru viitor și ulterior datei de 03 februarie 2007, data intrării în vigoare a OG nr. 8/2007.
Neacordarea acestui spor și pentru viitor ar determina ca, categoria persoanelor ce fac parte din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea să formuleze și să introducă în instanță acțiuni în cadrul termenului general de prescripție pentru solicitarea acestui spor din 3 în 3 ani de zile sau până la adoptarea unui act normativ care să includă în legea de salarizare, sporul respectiv.
De asemenea, sumele cuvenite reclamanților trebuie reactualizate în funcție de coeficientul de inflație conform precizării formulate de aceștia pe data de 01 octombrie 2008, avându-se în vedere nivelul de devalorizare al monedei naționale în raport de indicii prețurilor bunurilor de consum.
Este întemeiat și capătul de cerere prin care reclamanții au solicitat înscrierea în cartea de muncă a acestui spor, întrucât potrivit prevederilor D-L nr. 92/1976, acest spor trebuie evidențiat în carnetele de muncă.
In consecință, față de cele arătate, acțiunea formulată de către reclamanți este întemeiată și se va admite, dispunându-se obligarea pârâților Ministerul Public. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 01 noiembrie 2007 pentru reclamantul -, începând cu data 11 februarie 2008 pentru reclamantul, începând cu data de 1 aprilie 2008 pentru reclamanta, începând cu data de 6 decembrie 2007 pentru reclamanta, începând cu data de 23 ianuarie 2008 pentru reclamanta și începând cu data de 1 aprilie 2008 pentru reclamanta, și în continuare.
Sumele respective ce vor fi calculate, vor fi actualizate în raport de coeficientul de inflație, în raport cu data solicitării și data beneficierii efective de aceste sume de bani, fiind obligați pârâții în acest sens, precum și obligarea acestora dea menționa sporul respectiv în cărțile de muncă.
In ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor B, formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă se constată că este întemeiată m și se va admite, fiind obligat chematul în garanție să pună la dispoziția celor doi pârâți fondurile necesare plății sumelor solicitate de reclamanți.
Aceasta, întrucât Ministerul Public, în calitate de ordonator principal de credite, este în imposibilitate de a dispune de fonduri bugetare pentru plata diferențelor bănești solicitate, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 19 din legea nr. 502/2002 privind finanțelor publice și art. 13 pct. 1 din legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată d e la bugetul de stat, iar elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete, revine Ministerului Economiei și Finanțelor.
Se impune astfel obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor B să elaboreze un proiect de rectificare al bugetului pentru anul 2008, în care să se includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ și DGFP G, pentru au formulat recurs împotriva sentinței nr.153/2008 a Curții de APEL CRAIOVA, pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând modificarea acesteia.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ critică sentința pentru depășirea atribuțiilor instanței în ceea ce privește plata sporului și pentru viitor, dar și pe fond, considerând inadmisibilă acțiunea deoarece prev.art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate prin OG 7/2007.
Critică sentința și pentru acordarea indicelui de inflație susținând că această reactualizare este prohibită de legislația financiară dar și pentru faptul că s-a dispus înscrierea acestor drepturi în carnetul de muncă, în contradicție cu prev.art.11 din Decretul nr.92/1976, care permite numai precizarea retribuției tarifare nu și a sporurilor.
G pentru critică sentința pentru inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție a, deoarece față de Ministerul Public nu sunt nici un fel de raporturi, iar are doar atribuții de coordonator al acțiunilor privind pregătirea legilor de rectificare bugetară, dar solicitarea de rectificare bugetară aparține Ministerului Public ca ordonator principal de credite.
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că este nelegală numai față de criticile - G, iar criticile Ministerului Public - Parchetul de pe lângă sunt neîntemeiate și recursul acestui pârât va fi respins.
Sunt neîntemeiate criticile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ privind acordarea și pentru viitor a sporului de 50 % pentru reclamanți, deoarece din decizia 21/2008 a rezultă cu claritate, ideea că
acest drept se cuvine și pentru viitor, în condițiile în care s-a statuat că sporul se cuvine magistraților și celorlalte categorii din sistemul justiției și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000.
In considerentele deciziei arătate, ÎCCJ a statuat că inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și respectiv ale art. 231din legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, rezultând fără echivoc că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Astfel, ÎCCJ a concluzionat că, nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, efect imediat al supraviețuirii normei în discuție fiind acela că, drepturile consacrate legislativ prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și art. 231din Legea nr. 56/1996, se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia pronunțată în interesul legii nu a limitat în timp acordarea acestui spor.
Sub acest aspect, al acordării sporului de 50% pentru viitor, nu poate fi vorba de nici o culpă a angajatorului, atâta vreme cât ÎCCJ, prin admiterea recursului în interesul legii, a statuat faptul că abrogarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost nelegală.
Prima instanță a dispus în mod legal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, întrucât actualizarea sumelor își are izvorul în principiul reparării integrale a prejudiciului sub aspectul factorului obiectiv, cauzat de procesul de devalorizare a monedei naționale, proces exterior raporturilor dintre părți și independent de existența sau inexistența unei culpe.
Obligarea debitorului la plata sumei reactualizate la data plății este de natură să evite o scădere a valorii monedei ca urmare a întârzierii la plată și a acțiunii factorilor de devalorizare, și nu înlătură acordarea și a dobânzii legale.
Urmează a fi respinsă și critica cu privire la faptul că drepturile solicitate de reclamanți nu pot fi menționate în carnetele de muncă, întrucât efectuarea mențiunilor legate de sporul de 50 % în carnetul de muncă este corectă, deoarece se întemeiază pe prevederile art. 11 alin.2 din Decr. Nr. 92/1976, Decr. Nr. 738/1969 și ord. nr. 136/1986 privind metodologia întocmirii, completării, păstrării și evidenței carnetului de muncă (Anexa la Ordin, pct.4 lit. b), final și pct. 5).
Potrivit art.1 și 2 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, înscrierile care se pot face în acesta sunt următoarele; înscrieri cu privire la vechimea în muncă, înscrieri cu privire la vechimea neîntreruptă în muncă, înscrieri cu privire la vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, înscrieri cu privire la vechimea în funcție, meserie sau specialitate, înscrieri cu privire la timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, înscrieri cu privire la retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta, mențiuni privind starea civilă, mențiuni privind pregătirea școlară și pregătirea profesională a titularului, mențiuni cu privire la recompensele primite,orice alte mențiuni care, potrivit dispozițiilor legale, se menționează în carnetul de muncă.
În ceea ce privește recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 19 din Legea 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul MEF este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete.
Față de cele de mai sus arătate se apreciază că sunt întrunite cerințele dispoz. art. 60-63 Cod pr.civilă, în scopul asigurării opozabilității hotărârii pronunțate față de Ministerul Finanțelor pentru elaborarea proiectului de rectificare a bugetului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ICCJ.
Curtea reține că recursurile sunt nefondate, astfel că în baza art.312 pr.civ. se vor respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație împotriva sentinței civile nr.153/27.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți -, și intimatul pârât Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, având ca obiect, drepturi bănești.
Admite recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice G, împotriva aceleiași sentințe.
Modifică sentința în parte, în sensul că admite acțiunea în parte.
Respinge cererea de chemare în garanție față de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier,
- -
19.06.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/4 ex.
-
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Mariana Pascu, Ligia Epure
