Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 3583/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2087/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3583/
Ședința publică de la 20.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Amelia Farmathy
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria Ceaușescu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.2197/06.06.2008, îndreptate material prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 10.09.2008, pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, intimații-reclamanți, -, -, -, -, n, -, -, -, și intimații-pârâți Tribunalul București și Curtea de Apel București.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2197/06.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția de Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, G-, -, -, n, -, -, -, împotriva pârâților Tribunalul București, Curtea de Apel București,Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor B, a constatat că reclamanții au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 24.09.2004, calculat la indemnizația brută lunară, corespunzător timpului efectiv lucrat de fiecare reclamant și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001, a obligat pârâții să achite reclamanților aceste drepturi salariale,dacă nu au fost plătite, a respins ca prescrisă acțiunea pentru perioada 24 aprilie 2004-23.09.2004, a respins capătul de cerere privind acordarea lunară a acestui spor in continuare,ca nefondat.
In considerente s-a retinut ca reclamanții fac parte din cadrul personalului auxiliar de specialitate al Tribunalului București,Secția a -a Civilă. În această calitate au solicitat plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna aprilie 2004 și până în prezent, precum și acordarea lunară a acestui spor și în continuare,în condițiile prevăzute de art.47 din Legea 50/1996.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor privind lipsa calității procesuale pasive a acestuia. Instanța a apreciat că potrivit art.3 alin.2 din HG 208/2005 Ministerul Economiei și Finanțelor "elaborează proiectul bugetului de stat,al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat". Deși această instituție nu are printre atribuții obligația plății, virării,alocării de fonduri din bugetul de stat,ci doar atribuții în derularea procesului legislativ prin întocmirea proiectului de lege pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite. Instanța a reținut și faptul că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de subiect pasiv al vreunui raport juridic(nu are calitatea de debitor față de reclamanți sau față de pârâtul Ministerul Justiției) în baza vreunei dispoziții legale, motiv pentru care a considerat că nu se justifică calitatea sa procesuala pasiva. În consecință, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Instanța,din oficiu,a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada aprilie 2004-23.09.2004 și, în consecință,având în vedere că această perioadă excede termenului de 3 ani prevăzut de art.283 alin.l lit.c Codul muncii, a admis această excepție pentru perioada sus menționată.
Ministerul Justiției a invocat faptul că art.47 din Legea 50/1996 a fost abrogat prin OG 83/2000 de modificare a Legii 50/1996. Instanța a constatat că legea incidentă în cauză are caracter de lege organică conform dispozițiilor art.73 pct.l,lit.e din Constituție. În art.47 se prevedea că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Acest text a fost într-adevăr abrogat,așa cum susține Ministerul Justiției prin art.42 al OG 83/2000. Abrogarea nu poate produce efecte juridice întrucât Ordonanța 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996, fiind într-o vădita contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative(art.54 pct.2).
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr21/10.03.2008,obligatorie pentru instanțe în temeiul art.329 alin.3 Cod de procedură civilă, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți pre personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a Legii 83/2000,aprobată prin Legea 334/2001. În aceste circumstanțe este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege să nu poată fi concretizat în practică.
Necesitatea respectării principiului protecției încrederii în stat implică ca evenimentele legislative să poată fi dispuse doar prin acte normative ulterioare de același nivel sau la nivel superior și cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedică titularii drepturilor recunoscute legal să nu se bucure de ele.
Pentru aceste considerente instanța a admis, în parte, acțiunea.
Față de capătul de cerere privind plata și în continuare a acestui spor instanța l-a respins ca nefondat, având în vedere că reclamanții nu au probat suferirea unui prejudiciu.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs recurentul Ministerul Justiției, recurs inregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că hotărârea pronunțată de Tribunalul Teleorman este criticabilă si pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă. Astfel, arata că în mod greșit a reținut prima instanță că reclamanții, personal conex, respectiv aprozi si agenți procedurali, fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.
Potrivit art. 1 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, " prezenta ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate si personalului conex din cadrul instanțelor judecatorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit de art.3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare."
Potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.567/2004, " (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri grefieri registratori și specialiști IT."
De asemenea, art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004 prevedea: " Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural și aprod".
Ulterior, acest text a fost modificat prin art. 1 pct. 3 alin. 3 din Legea nr.17/2006 care prevede că " Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer".
Totodată, art. 7 din Legea nr. 17/2006 prevede că " Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzute la art. 60 alin.4, cu excepția dispozițiilor art. 1 pct. 11 și 35, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicarii legii în Monitorul Oficial al României, Partea I". În ceea ce privește legea speciala, respectiv nr.OG 8/2007, aceasta a intrat în vigoare, potrivit art. 31 " la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I". Cât privește nr.OG 8/2007, aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 72 din data de 31.01.2007.
Având în vedere textele de lege invocate mai sus, se arata ca începând cu anul 2005, când a intrat în vigoare Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor pe lângă acestea, aprozii și agenții procedurali nu au mai fost incluși în categoria personalului auxiliar de specialitate, ci în aceea a personalului conex.
Tot astfel, potrivit art. 60 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea "Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținuta, vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de.
4 al aceluiași text prevede că "Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanței judecă parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege speciala. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că legea specială privind salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate este nr.OG8/2007 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 72 din 31.01.2007. Potrivit art. 31 din acest act normativ, " Prezenta ordonanță intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I". Totodată, nr.OG8/2007 nu prevede pentru personalul conex beneficiul acordării sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihica astfel că pretențiile reclamanților personal conex sunt neîntemeiate, neexistând nici un act normativ în vigoare care să recunoască acest drept.
Mai mult, trebuie avut in vedere că art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești prevedea: " Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut". Textul menționat face o netă distincție între personalul auxiliar de specialitate și personalul conex, așa cum a fost stabilită și prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și prin G nr. 8/2007. Astfel, textul de lege a avut în vedere acordarea acestui spor doar categoriilor profesionale ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate. Ori, aprozii și agenții procedurali nu se încadrează în aceste categorii socio-profesionale, astfel că aceștia nu pot pretinde un astfel de spor.
De altfel, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost prevăzut de lege pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate având în vedere condițiile în care aceștia își desfășoară activitatea, riscurile și presiunile psihice la care sunt supuși în cadrul activităților specifice funcției. Însă, nu se poate afirma că aprozii și agenții procedurali, prin munca pe care o desfășoară, sunt supuși unor riscuri majore ori presiuni psihice de natură a determina necesitatea acordării prin lege a unui spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Cât privește decizia nr. 21 din data de 10.03.2008 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, aceasta are în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, neincluzând și categoria personalului conex, respectiv a șoferilor și aprozilor ori cea a funcționarilor publici, astfel că pretențiile reclamanților personal conex (, și ) sunt în mod vădit neîntemeiate.
Prin urmare, instanța de fond, în mod greșit, a dispus obligarea pârâților la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, interpretând în mod eronat dispozițiile ÎCCJ și neluând în considerare faptul că nu există nici un temei legal pentru acordarea acestor drepturi pentru personalul conex.
Intimatii nu au formulat intampinare si nu s-au administrat noi probe in recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, cât și a dispozițiilor art. 3041.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Intimatii-reclamanti au calitatea de personal auxiliar de specialitate si personal conex in cadrul Tribunalului București, asa cum rezulta din inscrisurile administrate in cauza.
Acestia au investit instanta de fond cu pretentiile acestora avand ca obiect plata plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 50%, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu aprilie 2004 - la zi și în continuare.
Din materialul probator administrat in cauza Curtea retine ca, în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată: "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
La data de 1 octombrie 2000 intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care a abrogat expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Astfel, prin dispozițiile art. I pct. 42 din Ordonanța de Guvern nr.83/2000 s-a statuat că "Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 563 din 18 noiembrie 1999, se modifică și se completează după cum urmează: - 42. articolul 47 se abrogă".
n ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 a pronunțat decizia nr. XXI, cu următorul dispozitiv:"Admite recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată căjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitateau dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit dispozitiilor art. 329 alin. 1 si 3 din Codul d e procedura civila, rocurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.
Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Ca atare, in aprecierea obligatorie pentru instantele judecatoresti, data de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008, prin decizia nr. XXI/10.03.2008, in interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat căjudecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitateau dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Textul dispozitivului nu face referire la personalul conex, care nici in vechea reglementare nu a beneficiat de acest spor.
Potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri grefieri registratori și specialiști IT. In baza art. 3 alin. 3 din Legea nr. 567/2004, sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Dar, din copiile carnetelor de munca aflate la dosar, Curtea constata ca o parte din intimatii-reclamanti, respectiv -, și nu fac parte din categoriile prevazute expres in decizia pronuntata in recursul in interesul legii, indeplinind functii de agenti procedurali sau aprozi, deci personal conex si nu personal auxiliar de specialitate.
Art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești prevedea ca pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut. Se face o netă distincție între personalul auxiliar de specialitate și personalul conex, așa cum a fost stabilită și prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și prin G nr. 8/2007. Astfel, textul de lege a avut în vedere acordarea acestui spor doar categoriilor profesionale ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate. Ori, aprozii și agenții procedurali nu se încadrează în aceste categorii socio-profesionale, astfel că aceștia nu pot pretinde un astfel de spor.
Față de aceste considerente, în temeiul art.312 Cod procedura civila, Curtea urmeaza să admita recursul formulat de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, sa modifice în parte sentința recurată, în sensul că va respinge pretentiile formutate reclamantele -, și, ca neîntemeiate, mentinand celelalte dispozitii ale sentinte recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 2197/06.06.2008 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, intimații-reclamanți, -, -, -, -, n, -, -, -, și intimații-pârâți Tribunalul București și Curtea de Apel București.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea formulata de reclamantele -, și, ca neîntemeiată.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.05. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red/ Tehnored:
2 EX./10.06.2009
Jud. fond: /
Președinte:Amelia FarmathyJudecători:Amelia Farmathy, Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu
