Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 3633/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(1378/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.3633/
Ședința publică din data de 21 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta reclamantă, împotriva sentinței civile nr.468 din 17 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și Pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-(6270/2008), în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul București, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect - drepturi bănești plată diferențe salariale de 5%,2% și 11%.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul pârât Ministerul Justiției și Libertăților a depus la dosar întâmpinare prin serviciul registratură al acestei instanțe, precum și faptul că recurenta reclamantă a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Din oficiu, în baza art.3021și art.306 Cod procedură civilă, Curtea invocă excepția nulității recursului pentru următoarele considerente: în motivarea recursului nu se exprimă critici sau nemulțumiri concrete în legătură cu sentința atacată; recurenta reclamantă reproduce fidel aspectele de fapt și de drept din motivarea acțiunii; susținerile sale nu pot fi încadrate în vreunul din cazurile prev. de art.304 Cod procedură civilă.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 468/17.12.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamanta, în contradictoriu și cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul București, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Superior al Magistraturii la plata despăgubirilor corespunzătoare creșterilor salariale prevăzute de OG nr. 10/2007, începând cu 01.01.2007 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, actualizate la data plății efective; să se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Reclamanta a declarat recurs împotriva sentinței precitate, însă în motivarea scrisă a acestei căi de atac a reluat și a reprodus fidel aspectele de fapt și de drept prezentate în conținutul cererii introductive de instanță.
Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Justiției a solicitat respingerea recursului ca nefondat, solicitând și judecarea pricinii în lipsă, în condițiile prevăzute de art. 242 alin. ultim proc. civ.
La termenul din 21.05.2009, din oficiu, Curtea a invocat excepția nulității recursului, pentru motivele prezentate în încheierea de ședință de la data respectivă.
În baza art. 302/1 și 306 proc. civ. Curtea va constata nulitatea recursului, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Conform art. 302/1 alin. 1 proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni:
a) numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul*);
b) indicarea hotărârii care se atacă;
) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lorsau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
d) semnătura."
De asemenea, în conformitate cu art. 303 alin. 1 proc. civ. "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurssau înăuntrul termenului de recurs."
Totodată, potrivit art. 306 proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2.
Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților.
Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304."
Așa cum s-a arătat anterior, în motivarea recursului s-au reprodus întocmai aspectele de fapt și de drept menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Or, aceste aspecte nu pot fi asimilate exprimării unor nemulțumiri concrete în legătură cu sentința atacată, în condițiile în care în conținutul lor nu se relevă în ce constă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii recurate ori care au fost greșelile de judecată (de exemplu, aprecierea greșită a probatoriului, interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor legale relevante în cauză, etc.) săvârșite de instanța de fond.
Practic, recurenta nu exprimă nicio critică pertinentă sau concludentă, susținerile sale neavând nici o legătură cu motivele de fapt și de drept ce au format convingerea primei instanțe și au dus la pronunțarea hotărârii atacate în prezentul proces.
Ținând seama de această situație, concluzia care se impune este aceea că afirmațiile recurentei au un caracter pur formal, în condițiile în care prin intermediul lor nu s-a evidențiat nici un argument logico-juridic din care să reiasă în ce mod trebuie reformate considerentele ori dispozitivul hotărârii recurate.
Procedând în acest fel, recurenta-reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor art. 302/1 alin. 1 lit. c proc. civ. neindicând motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul. În același timp, dezvoltarea aspectelor pe care le-a prezentat nu permite încadrarea lor în vreunul dintre motivele prevăzute de art. 304 proc. civ.
În aceste condiții, date fiind și prevederile art. 306 alin. 1 proc. civ. soluția care se impune este aceea a constatării nulității recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului declarat de recurenta-reclamantă, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Justiției, Tribunalul București, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Superior al Magistraturii, precum și cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, împotriva sentinței civile nr. 468/17.12.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./09.06.2009.
Jud.fond:, Fl.
Președinte:Petrică ArbănașJudecători:Petrică Arbănaș, Elena Luissa Udrea, Liviu
