Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Sentința 39/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA Nr. 39
Ședința publică de la 30 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi Aneta
Asistent Judiciar -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind acțiunea formulată de către reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA PARCHETELOR MILITARE B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și GUVERNUL ROMÂNIEI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea și că prin serviciul registratură s-au depus la o cerere de comunicare a acțiunii de către pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, relațiile solicitate de instanță, note de ședință de pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA PARCHETELOR MILITARE B și concluzii scrise de către reclamante.
Instanța constată că acțiunea a fost comunicată pârâtului MINISTERUL JUSTIȚIEI în perioada în care dosarul se afla înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, acesta prezentându-și punctul de vedere prin întâmpinarea depusă la filele 38-39.
Consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE depune la dosar delegație și precizări și arată că nu are de formulat alte cereri.
Consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE depune delegație la dosar și arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată acțiunea în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic pentru pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE arată că arată că a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și solicită admiterea acesteia deoarece punerea în practică a normelor legale le impune aplicarea unor anumite indexări. Pe fond arată că acțiunea este neîntemeiată și instanța trebuie să o respingă pentru motivele indicate în întâmpinare.
Consilierul juridic pentru intimatul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR solicită respingerea excepție lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a lor și respingerea cererii de chemare în garanție. Arată că se impune scoaterea lor din cauză având în vedere ordinului comun și faptul că sunt deja obligați prin lege să aloce sumele. Pe fond solicită respingerea acțiunii.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față,
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași cu nr-, reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,Guvernul României, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la acordarea creșterilor salariale prevăzute de nr.OG 10/2007, art. 1 alin. 1, în trei etape: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna 2007, creșteri salariale aplicate valorii de referință sectorială, actualizate cu indicele de inflație de la data când trebuiau acordate, până la plata efectivă.
Reclamanții au solicitat și citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că prin nr.OG 6, 10, 11/2007 s-au prevăzut creșteri salariale pentru personalul din sectorul bugetar, astfel că, prin excluderea lor de la creșterile salariale acordate celorlalte categorii de bugetari, s-a creat un caz de discriminare.
Prin nr.OG 8/2007, Guvernul nu a făcut altceva decât să reglementeze salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, prin inițierea unei modalități de salarizare, fapt ce a făcut să abroge în totalitate Legea nr. 50/1996.
Au mai susținut reclamanții că nr.OG 8/2007 stabilește salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate pe baza valorii de referință sectorială, în cuantum de 280,64 lei, nemodificată până în prezent, și a coeficientului de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau parchetului, astfel modificându-se doar coeficienții de multiplicare. Acțiunile formulate de magistrați, prin care au solicitat creșteri salariale, "discriminați fiind față de alte categorii din sistemul public", au fost admise.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Apărării, reprezentat prin Direcția Instanțelor Militare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, în calitatea lor de angajatori, nu au competență de legiferare în domeniul salarizării, ci doar fac plățile salariilor în funcție de normele date în acest sens. Reclamanți îi cheamă în fața instanței pentru a îndrepta ceea ce se impută altor subiecți de drept, lucru imposibil prin prisma calității lor.
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece normele criticate nu sunt discriminatorii. Este dreptul legiuitorului de a reglementa nivelul de salarizare al personalului bugetar, în funcție de un sistem de factori, printre care și alocația sumelor de la bugetul de stat. Reclamanții se identifică eronat ca fiind în situații identice/similare cu personalul beneficiar al indexărilor pentru anul 2007, iar Ministerul Apărării, care, în calitatea sa de ordonator principal de credite, a elaborat bugetele pe anii 2007 și 2008, în deplină concordanță cu actele normative în vigoare, nu este în culpă procesuală și nu poate fi obligat la plata unor drepturi salariale, care nu sunt prevăzute în dispozițiile legale.
Pârâtul Ministerul Apărării a formulat, în condițiile art. 61-63 Cod proc. civilă și art. 17 din Legea nr. 146/1997, cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, pentru ca, în cazul în care se va admite acțiunea reclamanților, să se dispună, prin aceeași hotărâre, ca chematul în garanție să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Apărării pe anul 2008, care să includă alocarea sumelo9r ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Susține pârâtul că nu are raporturi juridice cu reclamanții, iar în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator de credite, pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă.
În apărare, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a instanței apreciind că, întrucât reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe OG nr. 137/2000, competența de soluționare a cauzei revine instanței de drept comun, respectiv Judecătoriei Iași, cu plata taxei judiciare de timbru aferentă.
A motivat pârâtul că nu există temei de discriminare, reclamantele fiind salarizate în baza unor legi speciale.
Pârâtul Ministerul Justiției formulează întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la dispozițiile art. 20 pct.1 și art.21 din Legea 500/2002 și art.70 din Legea 304/2004.
Prin încheierea din 25 iunie 2008, Tribunalul Iași, având în vedere dispozițiile art. II pct. 2 din nr.OUG 75/2008, a trimis cauza spre soluționare Curții de APEL IAȘI, unde a fost înregistrată cu nr-.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat "precizări", prin care, citând dispoziții din nr.OUG 75/2008 și Ordinul comun nr. 1859/C/2484/26650/131/3774/C, se concluzionează că, dată fiind existența unor obligații clar stabilite prin actele normative arătate, nu se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să oblige Ministerul Economiei și Finanțelor la ceea ce este deja obligat prin lege, solicitându-se admiterea excepției invocate prin întâmpinare și "scoaterea din cauză".
Față de excepțiile invocate, Curtea constată următoarele:
Excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație este neîntemeiată.
Ceea ce se solicită de către reclamanți, aflați în raporturi juridice de muncă întemeiate pe contracte individuale de muncă, este plata despăgubirilor reprezentând creșterile salariale acordate altor categorii de bugetari, în condițiile art. 269 Codul muncii și art. 27 din nr.OG 27/2000, competența de soluționare aparținând instanțelor specializate în soluționarea conflictelor de muncă, în conformitate cu art. I alin. 1 din G nr. 75/2008 și art. 284 alin. 2 Codul muncii.
Excepția inadmisibilității se vădește, de asemenea, a fi nefondată și va fi respinsă ca atare în considerarea dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează accesul la instanță și a jurisprudenței CEDO.
Neîntemeiată este și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Apărării reprezentat de Direcția Instanțelor Militare Astfel, pârâții Ministerul Apărării Naționale, reprezentat prin Direcția Instanțelor Militare recunosc, chiar prin întâmpinare, calitatea lor de angajatori ai reclamanților, așa încât, în conformitate cu dispozițiile art. 282 lit. b Codul muncii, au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, al cărei obiect este reprezentat de plata unor drepturi salariale neacordate discriminatoriu, conform susținerilor reclamanților.
În ceea ce privește xcepția lipsei calității procesual pasive a Guvernului României, se constată că aceasta este întemeiată. Potrivit prevederilor constituționale și ale legii speciale de organizare și funcționare, Guvernul României, ca organ colegial, fără personalitate juridică, are capacitatea de a sta în judecată, în calitatea de pârât, numai atunci când se contestă legalitatea actelor administrative adoptate în exercitarea atribuțiilor și competențelor sale legale. Așadar, Guvernul României, care nu este angajatorul reclamanților, nu are, în prezenta cauză, capacitate juridică civilă și prin urmare, nici calitate procesual pasivă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției, Curtea reține că este întemeiată și va fi admisă, în considerarea dispozițiilor art. 20 pct.1 și art.21 din Legea 500/2002 și art.70 din Legea 304/2004 și a faptului că între reclamanți și acest pârât nu există raporturi juridice de muncă.
Cât privește acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, urmează a fi respinsă, pe excepția lipsei calității procesual pasive motivat de următoarele considerente:
Este adevărat că, potrivit art. 1 din nr.OUG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Însă aceste dispoziții pot stabili în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor doar o obligație de "a face", respectiv de a include ori de a aproba în bugetele instituțiilor publice sumele necesare executării obligațiilor de plată.
Obligația de plată, care este o obligație de "a da", se stabilește în raport de titularul dreptului material (și, respectiv, obligației corelative) dedus judecății, în speță Ministerul Apărării și Parchetul Militar Iași, ca ordonator principal și secundar de credite.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției, Curtea constată că este întemeiată și o va admite, dat fiind faptul ă reclamantele nu se află în raporturi juridice de muncă cu acest pârât.
Pe fondul cauzei, se reține că reclamantele, și fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului Militar Iași, conform adresei nr.1876/VI/13/2008 emisă de această instituție.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, reclamantele sunt salarizate potrivit nr.OG 8/2007.
Potrivit art. 3 alin. 1 din acest act normativ, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau parchetului.
Prin acte normative succesive, personalul din sistemul bugetar a beneficiat în anul 2007, ca și în anii anteriori, de majorările anuale. Astfel, s-au acordat majorări salariale următoarelor categorii socio-profesionale: demnitarii (art. 1 din nr.OG 10/2007); judecătorii Curții Constituționale (art. 1 din nr.OG 10/2007); personalul asimilat demnitarilor publici (art. 3 alin. 3 din nr.OG 10/2007); personalul din unitățile de cult religios (art. 19 din nr.OG 10/ 2007); personalul Curții de Conturi (art. 2 din nr.OG 27/2007); personalul contractual din unitățile bugetare (art. 1 din G nr. 10/2007); personalul didactic și didactic auxiliar (art. 1 din nr.OG 11/2007); personalul din aparatul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale din străinătate (art. 1 din nr.OG 16/2007); funcționarii publici (articolul unic, pct. 5 din Legea nr. 232/2007); personalul din unitățile sanitare publice (art. 1 pct. 3 din nr.OG 23/2007); funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare (art. 1 din nr.OG 20/2007).
Reclamantele susțin că s-a creat un caz de discriminare prin excluderea lor de la creșterile salariale prevăzute pentru personalul din sectorul bugetar, întrucât nu s-a modificat, până în prezent, valoarea de referință sectorială, în cuantum de 280,64 lei, modificându-se doar coeficienții de multiplicare.
Examinând anexele 1a, 1b și 1c la nr.OG 8/2007, se constată, într-adevăr, că valoarea de referință sectorială a rămas neschimbată pe parcursul întregului an 2007, fiind de 280,64 lei. S-au modificat însă, în trei tranșe, respectiv ianuarie-31 martie 2007, 1 aprilie 30 2007 și de la 1 octombrie 2007, coeficienții de multiplicare aferenți fiecărei funcții, coeficienți prevăzuți în cele 3 anexe
Modificarea coeficienților a fost în sensul creșterii lor. Astfel, cu titlu exemplificativ, evoluția coeficientului de multiplicare pentru un grefier grad I, cu studii superioare, în cele 3 etape, este următoarea: ianuarie-31 martie 2007, 5,250; 1 aprilie-30 2007, 5,355; de la 1 octombrie, 5,997.
Cum salariul de bază individual lunar al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor se stabilește pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, se constată că, orice creștere a coeficientului de multiplicare, determină și creșterea salariului de bază, așa încât nu se poate reține, așa cum susțin reclamanții, că au fost excluși de la creșterile salariale acordate, în cursul anului 2007, altor categorii de personal din sectorul bugetar.
Mai mult, art. 29 din nr.OG 8/2007 face în mod direct referire la cele 3 etape de majorare ale salariilor de bază individuale lunare ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor.
Față de considerentele expuse, se vor respinge excepția necompetenței materiale a instanței și a inadmisibilității.
Se vor admite excepțiile lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției, Guvernului României și a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Neputându-se reține existența unei discriminări directe sau indirecte între reclamantele, și și alte categorii de personal din sectorul bugetar, acțiunea formulată de acestea urmând a fi respinsă ca și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, formulată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale în condițiile art. 60-63 Cod proc. Civilă.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile necompetenței materiale și a inadmisibilității invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare.
Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Justiției, Guvernul României și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantele, și, cu domiciliul ales la Parchetul Militar Iași,-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, cu sediul în B, B-dul. - nr.14, sector 5, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, Ministerul Apărării Naționale, cu sediul în B,--5, sector 5, și pentru lipsa calității procesuale pasive acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, ambii cu sediul în B,-, sector 5, și Guvernul României, cu sediul în B, - nr.1, sector 1.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, ASIST.JUD. ASIST.JUD.
Grefier,
Red.
Tehnored./
03.XI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Nelida Cristina Moruzi Aneta
