Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 4156/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4156
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier
****************
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamantul și de către pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr.7993 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin avocat, lipsind recurentul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra recursurilor de față.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă, solicita admiterea recursului declarat de către pârâtă, iar cu privire la recursul declarat de reclamant, solicită respingerea acestuia.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin acțiunea de față, petentul a chemat în judecată intimata A, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată a ajutorului material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale de 4.000./anual pe anul 2005 sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În motivarea acțiunii, s-a precizat că până în anul 1997 au beneficiat de o cotă de gaze naturale de 4.000./an, iar ulterior, în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate s-a prevăzut că acest drept este compensat.
Petentul au mai motivat că intimata nu a prevăzut aceste drepturi în la nivel de unitate și în acest caz avea obligația să respecte prevederile din la nivel superior.
În dovedirea acțiunii a depus în copie carnetul de muncă, actul adițional nr.8 la. la nivel de grup de unități din industria petrolieră pe anul 2000 și un extras din la nivel de grup de unități din industria petrolieră pe anul 2007.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat în principal excepția prescripției dreptului la acțiune, cu motivarea că drepturile solicitate nu reprezintă drepturi salariale, ci "alte venituri", conform art. 42 din la nivel național, termenul de prescripție fiind de 6 luni conform dispozițiilor art. 283 lit. e Codul Muncii.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că ajutorul material, reprezentând contravaloarea cotei de 4.000./an gaze naturale, au fost introduse în salariul de bază începând cu 01.06.1997.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța urmează să o respingă, drepturile solicitate de petent fiind de natură salarială, astfel încât termenul de prescripție este de trei ani, conform dispozițiilor art. 283 lit. c Codul Muncii.
Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, prin sentința civilă nr. 7993 din 12 decembrie 2008, a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimata cu sediul în B, nr.239, sector 1.
A admis acțiunea formulată de petentul cu domiciliul ales la cabinet avocat --J, str.-,-,.7,.1,.4,.4, jud. G, împotriva intimatei
A obligat intimata să plătească petentului drepturile bănești reprezentând contravaloarea cotei de gaze 4000. gaze naturale/anual pe perioada 27.10.2005 -22.11.2005, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat intimata la plata către petent a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Analizând pe fond acțiunea, în raport de susținerile părților, actele depuse și dispozițiile legale în vigoare, instanța a constatat următoarele:
Susținerea intimatei, în sensul că drepturile solicitate ar fi fost introduse în salariul de bază nu a fost dovedită și nu poate fi reținută din următoarele considerente:
O astfel de includere este contrară legii și ar determina un mod arbitrar din partea patronatului de a stabili un salariu de bază, în care sunt incluse toate drepturile bănești ce li se cuvin salariaților, fără ca acesta să poată fi controlat în primul rând de salariat, precum și de celelalte autorități, care au în competență acest aspect.
În al doilea rând, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă legea părților prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
În al treilea rând, s-ar încălca dispozițiile art.154 Codul Muncii care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iardispozițiile art.155 menționează că salariul cuprindesalariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precumși alte adaosuri;astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, calificarea acestuia, funcția ocupată.
În art.159 din Codul Muncii se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
În altă ordine de idei, dacă din salariul de bază s-ar deduce c/val. adaosurilor prevăzute la art.176 din CCM la nivel de ramură, respectiv Paști, C, aprovizionare toamnă-iarnă și c/val. ajutorului material reprezentând cota de gaze naturale de 4000 mc./anual, despre care intimata susține că au fost introduse în salariul de bază din anul 1997, ar rezulta un salariu de bază egal sau mai mic decât salariul minim pe economie.
În această situație petentul nu a avut un salariu care să corespundă muncii prestate, pregătirii profesionale și nu au beneficiat de indexările și majorările acordate prin hotărâri de guvern sau la nivel de societate cu ocazia negocierilor.
În consecință, instanța a considerat că intimata nu a făcut dovada respectării clauzelor din CCM la nivel de unitate și nici a celor din CCM la nivel de ramură privind acordarea drepturilor solicitate, urmând să admită acțiunea pe perioada 27.10.2005 -22.11.2005, data încetării contractului individual de muncă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivarea recursului, reclamantul arătat că a fost salariatul pârâtei până la 22.11.2005, dată la care i-a încetat contractul de muncă din motive neimputabile, iar prin acțiune a solicitat obligarea pârâtei la plata ajutorului material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale pentru tot anul 2005.
Instanța de fond admis acțiunea,însă i-a recunoscut drepturile solicitate doar pentru perioada 27.10.2005 - 22.11.2005, iar pentru perioada 01.01.2005 - 27.10.2005 nu i-a recunoscut drepturile și nu motivat în nici un fel acest aspect.
Pârâta SC SA B a arătat că în mod greșit a fost admisă acțiunea și obligată recurenta la plata către intimat a ajutorului material reprezentând contravaloarea cotei de 4400 mc gaze naturale anual, pe perioada 08 iulie 2005 - 07 decembrie 2007.
Primul motiv de recurs vizează natura juridică a venitului solicitat de reclamanți. Se arată că venitul la care se referă art. 187 alin.1 din CCM la nivel de ramură și art. 176 CCM nu poate fi considerat drept salariu, ci alt venit reglementat de măsură de protecție socială, avându-se în vedere nevoia specială în care se găsește persoana cărei i se acordă.
Al doilea motiv de recurs pune în discuție regimul prescripției extinctive aplicabil, recurenta susținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 283 lit.e Codul Muncii, fiind astfel aplicabil termenul de prescripție de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, ca urmare a faptului că cererea reclamantului nu reprezintă o acțiune pentru plata unor drepturi salariale izvorâte din contractul individual de muncă, ci reprezintă o acțiune pentru plata altor venituri decât drepturile salariale, alte venituri ce au ca temei contractul colectiv de muncă.
Ultimul motiv de recurs grupează mai multe critici ce vizează fondul cauzei. Se susține astfel că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost inclus în salariul de bază, începând cu anul 1997, acest ajutor nemaiacordându-se separat salariaților, sindicatul nu a mai intrat în negocieri cu patronatul pe tema acordării distincte a acestui ajutor, ca urmare a introducerii acestuia în salariul de bază al fiecărui salariat SA, cu respectarea art. 187 CCM.
Se mai arată că prin art. 176 din CCM la nivel de unitate se prevede că la nivelul ajutorul social constând în plata contravalorii cotei de gaze naturale a fost compensat prin CCM pe anul 1997. Astfel, începând cu data de 1 iulie 1997, recurenta susține că salariile de bază individuale au fost renegociate sau reașezate, după caz, în limita fondului disponibil incluzând contravaloarea ajutorului reprezentând cota de gaze, iar de atunci și până în prezent acest ajutor a fost plătit lună de lună ca parte integrantă din salariu.
Analizând recursul declarat de reclamant, Curtea reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la 27.10.2008, reclamantul solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii cotei de gaze naturale, respectiv 4.000 mc/anual pentru anul 2005 și acordarea acestor drepturi salariale actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin sentința recurată, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata contravalorii cotei de gaze pe perioada 27.10.2005 - 22.11.2005. Pentru perioada 01.01.2005 - 27.10.2005, instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel, deși a admis în totalitate acțiunea formulată de către reclamant.
Instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, dar cu motivarea că drepturile solicitate de petent sunt drepturi de natură salarială, astfel încât termenul de prescripție este de 3 ani, conform dispozițiilor art. 283 alin. 1 lit."c" Codul Muncii, făcând astfel distincție între termenul de 3 ani prevăzut de art. 283 alin.1 lit."c" Codul Muncii și termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 283 alin.1 lit."e" Codul Muncii.
In cauză a fost aplicabil acest termen de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 283 alin.1 lit."c" Codul Muncii, pârâta fiind obligată la plata drepturilor solicitate pentru perioada de 3 ani anterioară introducerii acțiunii,respectiv pe perioada 27.10.2005 - 22.11.2005.
In privința perioadei 01.01.2005 - 27.10.2005, solicitată prin acțiune, instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel, deși a fost investită cu acest capăt de cerere, pe care-l putea analiza din perspectiva aplicării termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958 sau, în ipoteza în care era respinsă această excepție, să analizeze pe fond cererea formulată de reclamant și pentru perioada respectivă.
Neprocedând în acest fel, instanța nu intrat în cercetarea fondului cauzei pentru toată perioada cu care a fost investită de către reclamant, astfel încât,în baza art. 312 alin.1 raportat la art. 312 alin. 5 cod procedură civilă, va fi admis recursul, va fi modificată sentința și va fi trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.
In privința recursului declarat de pârâtă, în raport de soluția pronunțată cu privire la recursul declarat de reclamant, aceea de casare cu trimitere la instanța de fond, pentru o soluționare unitară a cauzei, urmează a fi admis și acest recurs, iar instanța de fond, în soluționarea cauzei, va avea în vedere și motivele de recurs invocate de către pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantul și de către pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr.7993 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/30.06.2009
fond:U/
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Manuela Preda Popescu, Elena
