Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.43/
Ședința publică din 16 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, G, cu domiciliul ales la Cabinet av.,cu sediul în F, str.-.-, nr.15, Bl.15,.9, jud.V împotriva sentinței civile nr.689/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă reprezentată de avocat în substituirea d-lui avocat cu delegație de substituire la dosar, lipsă fiind recurenții - reclamanți, G,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții reclamanți prin reprezentant au depus la dosar concluzii scrise;după care:
Reprezentantul intimatei pârâte depune la dosar împuternicire avocațială și delegație de substituire,învederând că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului intimatei pârâte în dezbateri.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea recursului declarat de reclamanți ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor sentinței civile pronunțată de Tribunalul Vrancea,considerând că instanța de fond corect a interpretat dispozițiile legale. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Solicită amânarea pronunțării pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii scrise. După strigarea cauzei,spre sfârșitul ședinței de judecată s-au depus la dosar concluzii scrise de către intimata pârâtă prin reprezentant.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalului Vrancea reclamanții, G, și au chemat in judecata pe parata SC SA pentru ca prin hotărâre judecătoreasca sa se dispună obligarea paratei la plata sumelor reprezentând salarii cuvenite ca urmare a executării necorespunzătoare a obligației de acordare a plaților compensatorii datorate ca urmare a încetării contractului individual de munca, sume actualizate conform indicelui de inflație.
In motivare au arătat ca au fost salariați ai paratei SC SA B, punctul de lucru V, având o vechime intre 5-15 ani, iar unii dintre reclamanți de peste 15 ani si ca in urma procesului de reorganizare si restructurare a paratei aprobat in anul 2005 s-a trecut la disponibilizarea personalului din acest punct de lucru.
Disponibilizarea s-a făcut in conformitate cu Planul social- anexa la contractul colectiv de munca aprobat de Consiliul de administrație al paratei in anul 2005.
Conform pct. 4 din Planul social angajații disponibilizați sunt indreptatiti sa beneficieze, in funcție de vechimea in munca, de 8 salarii medii brute pe societate, pentru o vechime de 0-5 ani, 12 salarii, pentru o vechime de 5-15 ani si cate 15 salarii medii brute pe societate, pentru o vechime de peste 15 ani.
In contractul colectiv de munca pe anul 2007 art. 50 prevede ca in caz de concediere din motive neimputabile salariaților, angajatorul plătește salariatului o indemnizație de concediere astfel: de la 0 la trei ani- 1,5 salarii medii nete, de la trei la 10 ani- 3 salarii medii nete, peste 10 ani- 5 salarii medii nete.
Din interpretarea contractului colectiv de munca si a Planului social rezulta, arata reclamanții, ca parata ar avea de achitat o diferența de suma la plățile compensatorii efectuate.
A precizat ca platile compensatorii trebuiau sa fie acordate la nivelul salariului mediu brut, așa cum prevede Planul social anexa la CCM.
Sumele acordate nu sunt supuse impozitării, angajatorului revenindu-i sarcina de a asigura plata acestor impozite, in condițiile disp. art. 54 pct.4 lit. J din Codul Fiscal.
Prin întâmpinarea din data de 7.10.2008 parata a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata, arătând, in esența, ca sumele acordate in baza Planului social nu se cumulează cu cele prevăzute in contratul colectiv de munca.
Aceasta împrejurare rezulta din Amendamentul încheiat la data de 13.09.2006 la Planul social din data de 21.04.2005, amendament care prevede ca partile confirma faptul ca, in redactarea pct. 4 din Planul social voința comuna a partilor a fost aceea de a modifica in favoarea salariaților indemnizațiile de concediere stabilite prin art.50 alin din contractul colectiv de munca, si nu de a cumula indemnizațiile de concediere.
A mai arătat ca toate aceste acte reprezintă voința partilor si aceasta vointa nu poate fi modificata pe cale judiciara.
O dovada in plus pentru cele susținute este faptul ca in CCM pe anul 2008 in art. 50 alin 5 se prevede ca acordarea unui pachet compensator conform Planului social exclude insa acordarea sumelor prevăzute la alin. 1 al acestui articol.
Prin Sentința Civilă nr. 689/2008 Tribunalul Vranceaa respins acțiunea ca neîntemeiată.
A reținut în motivare că reclamanții, G, și au fost salariați ai paratei, iar prin deciziile aflate la dosar aceștia au disponibilizați, cu acordarea unei indemnizații de concediere stabilite in baza art. 50 din contractul colectiv de munca, completate cu prevederile Planului social, ținând cont de vechimea in cadrul a salariatului.
Reclamanții au susținut ca aceste sume, acordate cu titlu de indemnizație de concediere, nu sunt corect calculate, ele cumulându-se cu sumele ce erau prevăzute in art. 50 din Contractele colective de munca.
Conform pct. 4 din Planul social angajații disponibilizați sunt îndreptățiți sa beneficieze, in funcție de vechimea in munca, de 8 salarii medii brute pe societate, pentru o vechime de 0-5 ani, 12 salarii, pentru o vechime de 5-15 ani si cate 15 salarii medii brute pe societate, pentru o vechime de peste 15 ani.
Acest Plan social constituie anexa la contractul colectiv de munca.
În contractul colectiv de munca pe anul 2007 art. 50 prevede ca in caz de concediere din motive neimputabile salariatilor, angajatorul plăteste salariatului o indemnizație de concediere astfel: de la 0 la trei ani - 1,5 salarii medii nete, de la trei la 10 ani- 3 salarii medii nete, peste 10 ani - 5 salarii medii nete.
Din Amendamentul încheiat la dat de 13.09.2006 la Planul social din data de 21.04.2005, amendament care prevede ca parțile confirma faptul ca, in redactarea pct. 4 din Planul social voința comuna a parților a fost aceea de a modifica in favoarea salariaților indemnizațiile de concediere stabilite prin art.50 alin din contractul colectiv de munca, si nu de a cumula îndemnizațiile de concediere rezulta ca voința comuna a parților contractante a fost aceea de a modifica in favoarea salariaților prevederile contractului colectiv de munca si nu de a determina cumulul sumelor acordate cu titlu de indemnizație de concediere.
Potrivit disp. art 30 alin 1 din Legea nr. 130/1996 executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parți, iar potrivit disp. art 31 alin 1 din acest act normativ clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de cate ori părțile convin acest lucru.
Modificările se comunica organelor prevăzute de lege, așa cum prevede aliniatul 2 al articolului 31 din același act normativ.
Modificările aduse la contractul colectiv de munca au fost înregistrate in condițiile legii.
Potrivit disp. art. 969 cod. Civil convențiile legal făcute au putere de lege intre părțile contractante, iar aliniatul 2 al aceluiași articol aceste convenții se pot revoca doar cu consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege.
Este evident ca părțile au modificat, prin Planul social, prevederile contractului colectiv de munca cuprinse în art. 50 cu privire la indemnizațiile de concediere, astfel ca acțiunea formulata apare ca neîntemeiata.
O dovada în plus este faptul ca în pe anul 2008 in art. 50 alin 5 se prevede ca acordarea unui pachet compensator conform Planului social exclude insa acordarea sumelor prevăzute la alin. 1 al acestui articol.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, solicitând modificarea ei și admiterea acțiunii.
În motivare au arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este criticabilă sub aceste aspecte:
1. Stabilirea unei situații de fapt eronate. Consideră că în mod greșit a interpretat instanța că Planul social este o variantă opțională la art.50 din contractul colectiv de muncă, având în vedere un așa-zis "amendament", care nu a fost înregistrat la ITM și nu a fost notificat celor în drept. În realitate planul social trebuia să completeze drepturile salariaților prevăzute de art. 50 din contractul colectiv de muncă.
2. Caracterul formal al înscrisului numit "amendament", care are data de 13.09.2006, dar nu au fost înregistrate la ITM.
3. Încălcarea dispozițiile art. 30, 31 din Legea nr. 130/1996, în sensul că orice modificare a contractului colectiv de muncă trebuie înregistrată, iar modificările devin aplicabile doar de la data înregistrării, neputându-se face aplicarea art. 969 Cod civil, ci doar a legii speciale. Pârâta nu a făcut dovada modificării contractului colectiv de muncă prin amendamentul din septembrie 2006.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că prevederile Planului Social instituie măsuri compensatorii mai avantajoase pentru salariați, fără ca acestea să fie cumulate cu prevederile art. 50 din contractul colectiv de muncă. Pentru a nu exista dubii părțile au inserat o clauză interpretativă prin amendamentul din 13.09.2006.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
In mod corect a interpretat instanța de fond că reclamanților nu li se cuvin în completarea drepturilor obținute prin aplicarea prevederilor Planului Social și drepturile prevăzute de art. 50 din contractul colectiv de muncă, respectiv o indemnizație de concediere astfel: de la 0 la trei ani - 1,5 salarii medii nete, de la trei la 10 ani - 3 salarii medii nete, peste 10 ani - 5 salarii medii nete.
Interpretând dispozițiile art. 50 din contractul colectiv de muncă instanța constată că sumele invocate se referă strict la situația concedierilor individuale. În cazul concedierilor colective valorile acordate sunt stabilite prin negociere cu, plecând de la formula utilizată în situația precedentă, care stabilește indemnizația minimă ce va fi acordată de societate.
În consecință, art. 50 din contractul colectiv de muncă stabilește doar niște valori minime de la care se începe negocierea. În speță, fiind vorba de o concediere colectivă, prin Planul Social aprobat au fost negociate drepturi cu o valoare superioară, respectiv de 8 salarii medii brute pe societate, pentru o vechime de 0-5 ani, 12 salarii, pentru o vechime de 5-15 ani si cate 15 salarii medii brute pe societate, pentru o vechime de peste 15 ani.
Fiind vorba despre sume brute, în mod corect pentru acestea au fost reținute toate contribuțiile sociale datorate statului, nu doar impozitul pe venit, în mod normal sumele primite fiind mai mici decât cele calculate de reclamanți.
Referitor la "Amendamentul" din 13.09. 2006, instanța constată că acesta nu modifică contractul colectiv de muncă, ci doar interpretează dispozițiile acestuia, ca urmare nu era necesară înregistrarea sa la ITM, așa cum invocă recurenții.
Mai mult, în deciziile de încetare a contractului individual de muncă ale reclamanților sunt prevăzute sumele care urmează a fi plătite cu titlu de indemnizație de concediere, iar reclamanții nu au contestat aceste decizii în termenul legal.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, cu domiciliul ales la Cabinet av., cu sediul în F, str.-.-, nr.15, Bl.15,.9, jud.V împotriva sentinței civile nr.689/24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 16 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/16.02.2009
Tehnored./2 ex./ 19 Februarie 2009
Fond: -
Asistenți jud. -
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
