Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 469/2008. Curtea de Apel Ploiesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr. 469

Ședința publică din data de 4 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Cristina

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, str.G-ral, nr.11 bis, sector 1 și cu domiciliul ales la cabinet avocatură SC ȘI ASOCIAȚII - B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.171 din 21 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții -, domiciliar în Scăieni,-, județ P, domiciliată în Scăieni,-, judțe P, domiciliată în Scăieni, Calea -, nr.172, județ P, domiciliar în Scăieni, Cartier, nr.78, județ P, domiciliat în comuna G, județ P, G, domiciliat în comuna, județ P, oiu, domiciliat în comuna G, județ P, domiciliat în Scăieni, județ P, domiciliat în comuna, sat, județ P, domiciliat în Scăieni,-,.60,.2, județ P, domiciliat în comuna Scăieni, Cartier, nr.233, județ P și G, domiciliat în comuna, sat, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-pârâtă reprezentată de avocat din Baroul București și intimații-reclamanți toți reprezentați de avocat din Baroul Prahova.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Avocat având cuvântul depune la dosar în copie adresele nr.1237/2008 a - Direcția de Muncă și Protecție Socială, nr.12093/2008 și nr.938/2007, filele 37-41, precizând că un exemplar de pe aceste acte l-a comunicat și apărătoarea reclamanților. În continuare arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Avocat având cuvântul depune la rândul său la dosar copie de pe actul adițional nr.2 la CCM pe anul 2003, care a fost înmânat spre consultare și apărătoarei recurentei. De asemenea, arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarațiile apărătorilor părților și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurentă precizează că nu mai susține motivul de recurs referitor la excepția de prescripție a dreptului la acțiune. Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și reținerea cauzei spre rejudecare pe fond în sensul respingerii cererilor introductive, susținând în esență că în art.176 alin.6 din se prevede că primele de Paști și C se acordă în condițiile în care prin CCM încheiate la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea acestora în salariul de bază.

Avocat având cuvântul pentru reclamanți solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe. Fără cheltuieli de judecată, depunând la dosar concluzii scrise. Arată în esență că prin actul adițional nr.2 la CCM pe anul 2002, act adițional încheiat la B la data de 31.10.2003 s-a prelungit doar valabilitatea CCM încheiat între recurentă și salariați, reprezentanți de sindicat pentru minim un an, nefăcându-se nici un fel de referire la salarii.

Curtea

Deliberând asupra recursului de față, constată:

1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul -, a chemat in judecată pe pârâta SC Sa B, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 3937,35 lei, din care 3501,50 lei drepturi salariale restante cuvenite și neacordate în anii 2004-2005 și 435,85 lei cu titlul de daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport cu inflația.

In motivarea acțiunii formulate reclamantul a arătat că în perioada 2002 până la 23.12.2005 a fost salariatul la SA în funcția de maistru, raporturile de muncă încetând prin disponibilizare în decembrie 2005, conform deciziei nr. 4965/ 23.12.2005.

A mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariale restante și neacordate în anii 2004-2005, reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005.

Referitor la probatoriu, reclamantul a învederat instanței că singura probă pe care pârâta o poate face în sensul că la data evenimentelor religioase menționate ar fi făcut plata sumelor pretinse prin acțiune, este cu statele de plată.

In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dipozitiile art.5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, art. 168 din Contractul colectiv de munca la nivelul societății si art. 1084 Cod civil.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat ca întelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat și anume: copie decizie de desfacere a contractului de muncă, copii extras din Contractul colectiv de muncă pe anii 2004, 2005, adresa nr. 562/9.02.2004, adresele nr. 405/27.01.2005 și nr.6152/21.11.2005.

La data de 10.10.2007 pârâta B
formulat întampinare prin care a solicitat să se respingă acțiunea ca
neîntemeiată deoarece sumele de bani cu caracter premial negociate și
stipulate în Contractul colectiv de munca la nivel de societate, în cuantum de
un salariu mediu pe SNP au fost introduse în salariul de
baza al fiecărui salariat începând cu anul 2003.

La întîmpinare au fost anexate: copia adresei nr. 4209/6.11.2007 a SC SA și notele de ședință cuprinzând probatoriul solicitat, necesar a fi administrat în prezenta cauză, protocol încheiat la data de 1.03.2002, nota privind reașezarea salariilor personalului din cadrul societății pe anul 2003, sinteza fond salarii 2003, contract de muncă nr. 288/02 din 15.02.2006.

2. Prin acțiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanta, a chemat în judecată pe
pârâta SC SA B, pentru ca prin sentința ce se va
pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 3937,35lei,
din care 3501,50 lei reprezentând drepturile salariale (prime suplimentare
de Paște și de C) cuvenite și neacordate pentru anii 2004, 2005, 2006
și 2007, și 435,85 lei cu titlu de daune beneficiu de care fost lipsită
prin neplata la timp a sumei in raport cu indicele de inflație.

In motivarea acțiunii formulate reclamanta a arătat că în perioada
2002 și până la 23.12.2005 a fost salariată la SA în
funcția de mecanic, raporturile de muncă încetând prin disponibilizarea din decembrie 2005, conform deciziei nr. 5102/23.12.2005.

A mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariate restante si neacordate în anii 2004-2005, reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Munca pe anii 2,004, 2005 șii 2006, 2007.

Referitor la probatoriu, reclamanta a învederat instanței că singura probă pe care pârâta o poate face în sensul ca la data evenimentelor religioase menționate ar fi făcut plata sumelor pretinse prin acțiune, este cu statele de plată.

In drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dipozitiile art. 5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății și art. 1084 Cod civil.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat ca înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat și anume: copii extras din Contractul colectiv de muncă pe anii 2004, 2005, adresa nr. 562/9.02.2004, adresele nr. 405/27.01.2005 si nr.6152/21.11.2005.

3.Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanta, n calitate de soție
supraviețuitoare a defunctului chemat în
judecată pe pârâta SC SA B, pentru ca prin sentința
ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 3937,35 lei, din care 3501,50 lei reprezentând drepturile salariale (prime suplimentare de Paște si de C) cuvenite și neacordate pentru anii 2004, 2005 și 435,85 lei cu titlu de daune beneficiu de care a fost lipsită prin neplata la timp a sumei soțului sau, decedat la data de 1.10.2007, în raport cu indicele de inflație.

In motivarea acțiunii formulate reclamanta a arătat că soțul său, în perioada 2002 până la 23.12.2005 a fost salariat la SA în funcția de mecanic, raporturile de muncă încetând prin disponibilizarea din decembrie 2005, conform deciziei nr. 5210/ 23.12.2005.

mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariale restante și neacordate în anii 2004-2005, reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004, 2005 în cuantum de 951,5 lei suplimentarea salarială de C 2004, 1200 lei suplimentarea salarială de Paște 2005, suplimentarea salarială de C 2005 în cuntum de 1350 lei.

Referitor la probatoriu, reclamanta a învederat instanței că singura probă pe care pârâta o poate face în sensul că la data evenimentelor religioase menționate ar fi făcut plata sumelor pretinse prin acțiune, este cu statele de plată.

In drept, reclamanta și-a intemeiat acțiunea pe dipozitiile art. 5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății și art. 1084 Cod civil.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat și anume: tabel cu calculul sumelor datorate în funcție de indicele de inflație, decizia nr.5210/23.12.2005 privind încetarea contractului individual de muncă în urma concedierii colective, copie carnet de muncă, copie certificat de deces, copii extras din Contractul colectiv de muncă pe anii 2004, 2005, adresa nr. 562/9.02.2004, adresele nr. 405/27.01.2005 și nr.6152/21.11.2005.

4. Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC SA B, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 3937,35 lei, din care 3501,50 lei drepturi salariale restante cuvenite și neacordate în anii 2004-2005 și 435,85 lei cu titlul de daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport cu inflația.

In motivarea acțiunii formulate reclamantul a arătat că în perioada 2002 până la 23.12.2005 a fost salariat la SA în funcția de buldozerist, raporturile de muncă încetând prin disponibilizarea din decembrie 2005, conform deciziei nr. 5240/ 23.12.2005.

mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariale restante și neacordate în anii 2004-2005 reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005

Referitor la probatoriu, reclamantul a învederat instanței că singura probă pe care pârâta poate face în sensul că la data evenimentelor religioase menționate ar fi făcut plata sumelor pretinse prin acțiune, este cu statele de plată.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat și anume:copie extras din Contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2005, adresa nr.562/09.02.2004, adresele nr.405/27.01.2005 și nr.6152/21.11.2005.

5. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SA B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 5330,55 lei din care 4851,50 lei drepturi salariale restante cuvenite și neacordate în 2004-2005 și 479,05 lei cu titlu de daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport cu inflația.

În motivarea acțiunii formulate reclamantul a arătat că în perioada 2002 până la 03.07.2006 a fost salariatul SC SA în funcția de șofer, raporturile de muncă încetând prin disponibilizare în toamna anului 2005, conform deciziei nr.719/2006.

A mai arătat că sumele reprezintă drepturi salariale restante și neacordate în anii 2004-2005, reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005, în cuantum de 951,5 lei suplimentarea salarială de C 2004, 1200 lei, suplimentarea salarială de Paște 2005, suplimentarea salarială de C 2005 în cuantum de 1350 lei și 1350 lei suplimentarea salarială de Paște 2006.

In drept, reclamantul și-a intemeiat acțiunea pe dipozitiile art. 5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății și art. 1084 Cod civil.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat și anume: copia carnetului de muncă, calculul sumelor în raport de indicele de inflație, decizia nr.719/03.07.2006 privind încetarea contractului individual de muncă, copii extras din Contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2006, adresa nr.562/09.02.2004, adresele nr.405/27.01.2005 și nr.6152/21.11.2005.

6. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul Gas olicitat în contradictoriu cu pârâta SA B, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 4851,50 lei drepturi salariale restante cuvenite și neacordate pentru anii 2004-2005 și 479,05 lei cu titlu de daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport cu inflația.

In motivarea acțiunii formulate reclamantul a arătat că în perioada 2002 până la 02.07.2006 a fost salariat la SA în funcția de sondor, raporturile de muncă încetând prin disponibilizare în iulie 2006, conform deciziei nr. 702/2.07.2006.

mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariale restante si neacordate în anii 2004-2006 reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005 în cuantum de 951,5 lei suplimentarea salarială de C 2004, 1200 lei suplimentarea salarială de Paște 2005, suplimentarea salarială de C 2005 în cuantum de 1350 lei și 1350 lei suplimentarea salarială de Paște 2006.

In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dipozitiile art. 5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății și art. 1084 Cod civil.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat că intelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat și anume: copia carnetului de muncă, calculul sumelor în raport de indicele de inflație, decizia nr. 702/03.07.2006 privind încetarea contractului individual de munca, copii extras din Contractul colectiv de muncă pe

anii 2004, 2005, adresa nr. 562/9.02.2004, adresele nr. 405/27.01.2005 si nr.6152/21.11.2005.

7. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul oiu a solicitat obligarea pârătei SC SA la plata sumei de 5330,75 lei, reprezentând drepturile salariale (prime suplimentare de Paște și de C) cuvenite și neacordate pentru anii 2004-2006 în cuantum de 4851,5 lei și 479,05 lei actualizarea sumei în funcție de indicele de inflație, beneficiu de care a fost lipsit reclamantul prin neplata la timp a sumei.

In motivarea acțiunii formulate reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei B, în funcția de muncitor necalificat intervenție, conform contractului individual de muncă, iar raporturile cu pârâta au incetat în luna noiembrie 2006, așa cum rezultă din copia carnetului de muncă anexat, conform deciziei nr. 1779/9.10.2006.

Conform contractului colectiv de muncă, pe lângă salariul lunar trebuie să beneficieze de o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, acest salariu fiind consfințit de prevederile art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004,2005, 2006.

A mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariale restante si neacordate în anii 2004-2006, reprezentând prime de Paște și C prevăzute in art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005.

8. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC SA la plata sumei de 8767,5 lei, din care 8151,5 lei reprezentând drepturile salariale (prime suplimentare de Paște și de C) cuvenite și neacordate pentru anii 2004,2005,2006 și 2007 și 616 lei cu titlu de daune, beneficiu de care a fost lipsit prinn neplata la timp a sumei în raport de indicele de inflație.

A mai arătat reclamantul că în perioada 2002 și până la data de 26.05.2007 a fost salariatul pârâtei, în funcția de strungar, raportul de muncă cu pârâta încetând ca urmare a disponibilizării colective din luna mai 2007, conform deciziei nr.1170/26.03.2007.

Pe lângă salariul lunar reclamantul trebuia să primească, drept consfințit de prevderile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2004,2005,2006 și 2007, o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paște și de

In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozitiile art. 5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, Legea nr.53/1003, art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății și art. 1084 Cod civil.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat ca intelege sa se folosească de
proba cu înscrisuri.

9. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC SA la plata sumei de 3937,35 lei, reprezentând 3501,50 lei drepturi salariale (prime suplimentare de Paște și de C) cuvenite și neacordate pentru anii 2004-2005 și 435,85 lei cu titlu de daune, beneficiu de care a fost lipsit prin neplata la timp a sumei în raport de indicele de inflație.

A mai arătat reclamantul, că în perioada 2002 și până la data de 23.12.2005 a fost salariatul pârâtei, în funcția de fochist, raportul de muncă cu pârâta încetând la data de 23.12.2006 ca urmare a disponibilizării colective din decembrie 2005, conform deciziei nr.5021/23.12.2005.

Pe lângă salariul lunar reclamantul susține că trebuia să primească suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, acest salariu fiind consfințit de prevederile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2004,2005, 2006 și 2007.

In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dipozitiile art. 5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, Legea nr.53/1003, art. 168 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății și art. 1084 Cod civil.

In dovedirea acțiunii acesta a arătat ca intelege sa se folosească de
proba cu înscrisuri.

10. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC SA la plata sumei de 3937,35 lei, reprezentând 3501,50 lei
drepturile salariale (prime suplimentare de Paște și de C) cuvenite și
neacordate pentru anii 2004- 2005 și 435,85 lei cu titlu de daune, beneficiu
de care a fost lipsit reclamantul prin neplata la timp a sumei în funcție de
indicele de inflație.

A ai arătat reclamantul că în perioada 2002 și până la data de 23.12.2005 a fost salariatul pârâtei, în funcția de mecanic, rapoartele de muncă cu pârâta au incetat la data de 23.12.2005 ca urmare a disponibilizării colective din decembrie 2005, conform deciziei nr. 5141/23.12.2005.

Pe lângă salariul lunar, reclamantul a susținut, că trebuia să primească o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de baza mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, acest salariu fiind consfințit de prevederile art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004- 2005.

apreciat reclamantul, că pârâta nu are nici o posibilitate de a se apăra, singura probă pe care o poate face aceasta, ar fi să dovedească cu statele de plată că la data evenimentelor religioase menționate ar fi făcut plata sumelor pretinse.

In drept au fost invocate disp. art. 5 art 164(1) si art. 269 (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 168(1) din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, art. 1084 Cod civil.

La cerere au fost anexate: copia carnetului de muncă, calculul
sumelor în raport de indicele de inflație, decizia nr. 5141/23.12.2005
privind încetarea contractului individual de muncă, copii extras din
Contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2005, adresa nr.
562/9.02.2004, adresele nr. 405/27.01.2005 si

nr.6152/21.11.2005.

11. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC
SA la plata sumei de 3937,50 lei, reprezentând 3501,50 lei drepturile salariale (prime suplimentare de Paște și de C)
cuvenite și neacordate pentru anii 2004- 2005, 435,85 lei actualizarea
sumei în funcție de indicele de inflație.

A arătat reclamantul, că în perioada 2002 și până la data de 23.12.2005 a fost salariatul pârâtei, în funcția de compresorist, raportul de muncă cu pârâta încetând ca urmare a disponibilizării colective din decembrie 2005, conform deciziei nr. 5125/23.12.2005.

Pe lângă salariul lunar, reclamantul a susținut, că trebuia să primească o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, în cuantum de 951,5 lei suplimentarea salarială de C 2004, 1200 lei suplimentarea salarială de Paște 2005, suplimentarea salarială de C 2005 în cuantum de 1350 lei, acest salariu fiind consfințit de prevederile art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004- 2005.

apreciat reclamantul că pârâta nu are nici o posibilitate de a se apăra, singura probă pe care o poate face ar fi să dovedească cu statele de plată că la data evenimentelor religioase menționate ar fi făcut plata sumelor pretinse.

La cerere au fost anexate: copia carnetului de muncă, calculul
sumelor în raport de indicele de inflație, decizia nr. 5125/23.12.2005
privind încetarea contractului individual de muncă, copii extras din
Contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2005, adresa nr.
562/9.02.2004, adresele nr.405/27.01.2005 și nr.6152/21.11.2005.

12. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC SA la plata sumei de 3937,50 lei reprezentând 3501,50 lei drepturile salariale (prime suplimentare de Paște și de C) cuvenite și neacordate pentru anii 2004, 2005 și 435,85 lei reactualizarea sumei în funcție de indicele de inflație.

A mai arătat reclamantul, că în perioada 2002 și până la data de 23.12.2005 a fost salariatul pârâtei, în funcția de mecanic, raportul de muncă cu pârâta încetând ca urmare a disponibilizării colective din decembrie 2005, conform deciziei nr. 5076/23.12.2005.

Pe lângă salariul lunar, reclamantul a susținut că trebuia să primească o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, în cuantum de 951,5 lei suplimentarea salarială de C 2004, 1200 lei suplimentarea salarială de Paște 2005, suplimentarea salarială de C 2005 în cuantum de 1350 lei, acest salariu fiind consfințit de prevederile art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004,2005, 2006 și 2007.

apreciat reclamantul, că pârâta nu are nici o posibilitate de a se apăra, singura probă pe care o poate face ar fi să dovedească cu statele de plată că la data evenimentelor religioase menționate ar fi făcut plata sumelor pretinse.

In drept au fost invocate disp. art. 5 art 164(1) si art. 269 (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 168(1) din Constractul colectiv de muncă incheiat la nivel de societate, art. 1084 Cod civil.

La cerere au fost anexate: copia carnetului de muncă, calculul sumelor în raport de indicele de inflație, decizia nr. 5076/23.12.2005 privind incetarea contractului individual de muncă, copii extras din Contractul colectiv de muncă pe anii 2003-2005, adresa nr.562/9.02.2004, adresele nr. 405/27.01.2005 și nr.6152/21.11.2005.

Pârâta a formulat în toate cele 12 dosare anterior menționate, întâmpinare prin care a solicitat reuneirea tuturor dosarelor într-unul singur potrivit disp. art. 164.pr.civ., a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune în baza disp. art. 283 alin.l lit.e din Codul muncii potrivit cărora cererea trebuia formulată în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutarii contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia și pe fondul cauzei respingerea acțiunilor ca neîntemeiate deoarece sumele de bani cu caracter premial negociate și stipulate în Contractul colectiv de muncă la nivel de societate din anul 2003 și ulterior, în cuantum de un salariu mediu pe SNP au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat incepând cu anul 2003.

La întampinare au fost anexate: copia actului adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul Societății Naționale a "" B, înregistrat sub nr. 8080/23.05.2000, copie extras contract colectiv de muncă la nivel de societate pe anii 2004, 2005,2006, 2007, copia adresei nr. 13793/18.06.2007, copia Notei asupra precizării situație primelor de Paște și C, prevăzute de art. 168 din Contractul colectiv de muncă nr. 5140/31.08.2007, copia sentinței civile nr. 684 /14 iulie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, copie cerere de chemare în judecată formulată de reclamanta.

In ședința publică din data de 7.01.2007 în baza dispozițiilor art. 164
Cod procedură civilă, deoarece cele 12 dosare au același obiect și cauză,precum și
aceleași părți împreună cu alte părți -pârâtă și reclamanți
salariați ai SA, s-a dispus conexarea dosarelor nr.
-,-/2007, -/2007, -/2007, -/2007, -/2007, -/2007, -/2007 -/2007, -/2007, -/2007 la dosarul nr-.

La data de 21.01.2008, avocat - apărător al reclamanților din dosarele sus-menționate, a depus o notă de cheltuieli privind onorariul său și concluzii scrise.

In cuprinsul concluziilor scrise s-a solicitat respingerea exccepției prescripției dreptului material la acțiune, fiind vorba fără echivoc de drepturi salariale neacordate, astfel că în cauză își găsește aplicarea art. 283 alin.l lit. coroborat cu art. 145.5 din CCM.

Pe fondul cauzei s-a solicitat admiterea acțiunilor conexe și obligarea pârâtei la plata drepturilor suplimentare neacordate pentru anii 2004,2005, 2006 și 2007 în cuantumul și pentru perioadele solicitate în cererea de chemare în judecată, actualizată confom indicelui de inflație, începând cu data scadenței și până la plata efectivă, cu cheltueili de judecată.

S-a mai solicitat, în ceea ce privește documentul intitulat Notă asupra precizării situației primelor de Paște și C nr. 4209/06.11.2007, depus ca probă exoneratoare de răspundere, înlăturarea acestuia deoarece nu are forța probantă pentru că în realitate nu interpretează art. 168(1) din CCM ci îi modifică, ii reformulează, cu intenția vădita de a-i servi pro domo sua.Acest înscris vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (2) din contractul colectiv de muncă, după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.

In cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr.171 din 21 ianuarie 2008 Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată excepția prescripției exctintive a dreptului material la acțiune invocată de pârâta SC SA, a admis cererile conexe formulate de reclamanți, a obligat pârâta la 3501,50 lei către -, 3501,50 lei către, 3501,50 lei către, 3501,50 lei către, 4851,50 lei către, 4851,50 lei către G, 4851,50 lei către oiu, 8151,50 lei către, 3501,50 lei către, 3501,50 lei către, 3501,50 lei către, 3501,50 lei către G, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate.

Prin aceeași sentință pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți, astfel: 300 lei către -, 100 lei către, 100 lei către, 100 lei către, 300 lei către, 200 lei către G, 100 lei către oiu, 200 lei către, 300 lei către, 100 lei către, 300 lei către G, 100 lei către.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

In ceea ce privește excepția prescrierii extinctive a dreptului la acțiune invocată de pârâta tribunalul a constatat că în cauză nu își găsesc aplicarea dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e care stabilesc un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiuni având ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia, ci art. 283 lin. 1 lit. c) care stabilește un termen de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în ceea ce privește plata unor drepturi salariale.

Dealtfel, pârâta a afirmat în prima parte a întâmpinării că primele pentru sărbători nu pot fi asimilate nici indemnizațiilor și nici adaosurilor sau sporurilor de salariu, neavând caracterul de " salariu", pentru ca în a doua parte a întâmpinării să susțină că această primă a fost inclusă lunar în salariul de bază al angajaților, în ciuda caracterului acesteia total diferit de drepturile salariale și al acordării acesteia doar in considerarea unor evenimente speciale.

In consecință, precum și față de prevederile art. 43 din Codul fiscal care arată că premiile sunt asimilate salariilor, instanța de fond a constatat că în raport de data înregistrării acțiunilor, 28.--5.12.2007, termenul de prescripție de 3 ani pentru acțiunea având ca obiect suplimentarea salarială de C 2004 și suplimentarea salarială de Paște 2005, nu este împlinit.

A mai constatat instanța de fond, că în conformitate cu înscrierile carnetelor de muncă depuse la dosarul cauzei, reclamanții -, G, oiu, și G au avut calitatea de salariați ai societății pârâte, ocupând diferite funcții, contractele acestora de muncă încetând prin deciziile numerele 4965/23.12.2005,5102/23.12.2005,5210/23.12.2005,5240/23.12.2005, 719/3.07.2006, 702/2.07.2006,1779/9.10.2006, 1170/26.03.2007, 5021/23.12.2005, 5141/23.12.2005, 5125/23.12.2005 și nr. 5076/23.12.2005.

Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SNP de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. In acest sens, în cuprinsul contractului se arată că, cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acorda suplimentările, vor incepe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.

Tribunalul a reținut că în Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității pârâte, articolul 168 alin.2 se stipulează ca pentru anul 2003 suplimentările de alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.

Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 -2007 prevede ca în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 rezultă că drepturile prevăzute de art. 268 alin. 1 din aceleași contracte au fost incluse in salariile anagajatilor societății pârâte doar pentru anul 2003.

Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2006 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.

De altfel, salariul de bază mediu la nivel de SA, la care se referă art. 168 alin.l din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2007.

Din adresele nr. 562/09.02.2004, 405/27.01.2005
6152/21.11.2005, 313/25.01.2005 și 1990/17.05.2006 ce poartă semnătura directorului general al societății pârâte și ștampila acestuia, precum și semnătura președintelui, tribunalul, a reținut că salariului mediu brut la nivel de unitate era începând cu 01.02.2004 - 951,5 lei -, începând cu 01.01.2005 -1200 lei, începând cu 01.11.2005 1350 lei și începând cu 01.06.2006 1650 lei

Conform dispozițiilor art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit astfel că pârâta avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale suplimentare prin prezentarea fluturașilor emiși reclamanților pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-

Angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă pe anii 2004-2007 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei ii revenea, conform art. 287 din Codul muncii.

Această dovadă putea fi făcută tot cu statele de plată ale salariaților și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiză judiciară în acest scop, date fiind și prevederile art. 286 alin. 1 din Codul muncii.

A mai apreciat trribunalul că, adresa nr. 4209/06.11.2007 emisă de Comisia Paritară a SA, nu poate fi luată în considerare, deoarece nu menționează ce calitate au persoanele fizice semnatare ale acesteia, respectiv dacă au calitatea de reprezentant legal al părților și mandatul necesar pentru a semna această adresă, iar în al doilea rând vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (1) și (2) din contractul colectiv de muncă după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.

A concluzionat instanța de fond că, din actele și lucrările dosarului a rezultat că reclamanții, deși erau îndreptățiți la plata acestor drepturi salariale, nu au primit aceste sume, prima de C și Paște pe anii 2004-2007.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA B prin reprezentant, în temeiul disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând greșita soluționare a excepției prescripției dreptului material la acțiune de către instanța de fond, precum și eronata admitere a cererilor reclamanților prin însușirea raționamentului "per a contrario" care a fost așezat la temelia raționamentului primei instanțe.

În ceea ce privește primul motiv de recurs, s-a învederat că temeiul juridic al excepției prescripției extinctive este art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii și nu disp.art.283 alin.1 lit.c Codul muncii, astfel cum în mod greșit a considerat prima instanță.

De altfel, s-a apreciat că natura juridică a drepturilor bănești solicitate prin acțiune este aceea a unor prime, care nu se confundă cu salariul ce reprezintă contraprestațiunea muncii.

În sprijinul celor de mai sus, recurenta invocă " Notă asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute la art.168 din Contractul Colectiv de Muncă al SC SA" emisă de Comisia Paritară a SC și înregistrată sub nr.4209/06.11.2007.

Al doilea motiv de recurs s-a bazat pe dispozițiile art.168 CCM, recurenta motivând că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților atât în anul 2003 cât și ulterior, astfel încât dreptul subiectiv solicitat de către aceștia nu mai exista la data introducerii acțiunii.

În dovedirea recursului nu au fost administrate probe noi.

Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare la recurs.

Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.304¹Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:

In ceea ce privește excepția prescrierii extinctive a dreptului la acțiune invocată de pârâta în mod corect tribunalul a constatat că în cauză nu își găsesc aplicarea dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e care stabilesc un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiuni având ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia, ci art. 283 lin. 1 lit. c) care stabilește un termen de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în ceea ce privește plata unor drepturi salariale.

In consecință, precum și față de prevederile art. 43 din Codul fiscal care arată că premiile sunt asimilate salariilor, instanța de fond a constatat că in raport de data înregistrarii acțiunilor, 28.11-5.12.2007, termenul de prescripție de 3 ani pentru acțiunea având ca obiect suplimentarea salarială de C 2004 și suplimentarea salarială de Paște 2005, nu este împlinit.

n conformitate cu înscrierile carnetelor de muncă depuse la dosarul cauzei, reclamanții -, G, oiu, și G au avut calitatea de salariați ai societății pârâte, ocupând diferite funcții, contractele acestora de muncă încetând prin deciziile numerele 4965/23.12.2005, 5102/23.12.2005, 5210/23.12.2005, 5240/23.12.2005, 719/3.07.2006, 702/2.07.2006, 1779/9.10.2006, 1170/26.03.2007, 5021/23.12.2005, 5141/23.12.2005, 5125/23.12.2005 și nr. 5076/23.12.2005.

Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeasi formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SNP de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. In acest sens, în cuprinsul contractului se arată că, cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acorda suplimentările, vor incepe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.

În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității pârâte, articolul 168 alin.2 se stipulează ca pentru anul 2003 suplimentările de alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negocaite cu.

Din adresele nr. 562/09.02.2004, 405/27.01.2005
6152/21.11.2005, 313/25.01.2005 și 1990/17.05.2006 ce poartă semnătura directorului general al societății pârâte și ștampila acestuia, precum și semnătura președintelui, rezultă că salariul mediu brut la nivel de unitate era începând cu 01.02.2004, de- 951,5 lei -, începând cu 01.01.2005 -1200 lei, începând cu 01.11.2005 1350 lei și începând cu 01.06.2006 1650 lei

Adresa nr. 4209/06.11.2007 emisă de Comisia Paritară a SA, nu poate fi luată în considerare, deoarece nu menționează ce calitate au persoanele fizice semnatare ale acesteia, respectiv dacă au calitatea de reprezentant legal al părților și mandatul necesar pentru a semna aceasta adresă, iar in la doilea rând vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (1) și (2) din contractul colectiv de muncă după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.

Așa fiind, Curtea constată că nu sunt îndeplinite în cauză disp.art.304 Cod procedură civilă, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat.

Urmează să ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, str.G-ral, nr.11 bis, sector 1 și cu domiciliul ales la cabinet avocatură SC ȘI ASOCIAȚII - B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.171 din 21 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanții: -, domiciliat în Scăieni,-, județ P, domiciliată în Scăieni,-, județ P, domiciliată în Scăieni, Calea -, nr.172, județ P, domiciliar în Scăieni, Cartier, nr.78, județ P, domiciliat în comuna G, județ P, G, domiciliat în comuna, județ P, oiu, domiciliat în comuna G, județ P, domiciliat în Scăieni, județ P, domiciliat în comuna, sat, județ P, domiciliat în Scăieni,-,.60,.2, județ P, domiciliat în comuna Scăieni, Cartier, nr.233, județ P și G, domiciliat în comuna, sat, județ

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 4 aprilie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Cristina

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored./2 ex./11.04.2008

Dosar fond - -- Tribunalul Prahova

Judecători fond -

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120

ROMÂNIA

GREFA CURȚII DE APEL PLOIEȘTI

29 aprilie 2008

Prezenta copie a deciziei civile nr.469 din data de 4 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, este conformă cu originalul aflat la mapa de decizii pe anul 2008 și se atestă de noi, fiind irevocabilă, potrivit legii.

S-au anulat taxa judiciară de timbru în valoare de 2,00 lei conform chitanței fiscale nr.- din data de 16 aprilie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Grefier șef secție,

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Cristina

#Judecator Vera Andrea Popescu

Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 469/2008. Curtea de Apel Ploiesti

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 469/2008. Curtea de Apel Ploiesti