Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 4785/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(2515/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4785/
Ședința publică din data de 25 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI Șl LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice T, împotriva sentinței civile nr.2048 din 05 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Civilă -Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-(5063/2007), în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți TRIBUNALUL TELEORMAN, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, avândca obiect - drepturi bănești,spor de confidențialitate de 15%.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă Raportam, a depus la dosar întâmpinare la recursul formulat de, precum și faptul că recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 2048/5.12.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul Teleorman, Ministerul Finanțelor Publice și pe cale de consecință a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și Tribunalul Teleorman să calcule plătească drepturile restante reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, începând 2004 și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești, sume ce vor fi actualizate indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la data executării hot judecătorești; a obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să includă în bugetul de stat, la prima rectificare de buget a sumelor datorate; a obligat pârâtul Tribunalul Teleorman să efectueze mențiunile corespunzătoare carnetul de muncă; a respins ca nefondate capetele de cerere privind acordare pe viitor a acestor salariale și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin natura sarcinilor de serviciu reclamanta gestionează informații clasificate, iar în conformitate cu dispozițiile art. 28 din Legea nr.182/2002 dețin certificate ORNISS.
Prin dispozițiile art. 15 alin. (1) din OG nr.6/2007 s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți de Legea nr.444/2006, ci altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al guvernului din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Consiliului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Tribunalul a reținut necesitatea aplicării unui tratament echitabil și similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate și nu doar celor din Apărarea Națională, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Prin dispozițiile art. 6 alin.(2) din Codul muncii, se stipulează că tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, principiu instituit de art. 23 Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar prin OG nr.137/2000 se prevede prin art. 1 alin. (2) principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării fiind garantată exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
În baza Legii nr.500/2002 pârâtul a fost obligat să includă în bugetul de stat, la prima rectificare bugetară, sumele datorate.
Împotriva acestei sentințe s-a formulat recurs de către pârâții: Ministerul Justiție și Ministerul Finanțelor Publice.
În recursul său Ministerul Justiție solicită în temeiul art. 304 pct.4) și 9) proc. civ. admiterea recursului și casarea hotărârii, motivat de faptul că nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul auxiliar.
În motivarea în fapt și în drept se arată că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, iar acțiunea ce are ca obiect acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege sau acțiunea prin care se tinde la modificarea actelor normative este inadmisibilă.
De asemenea se menționează că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
O altă critică se referă la existența prescripției dreptului material la acțiune pentru o perioadă mai veche de 3 ani de la data introducerii acțiunii, în sensul că drepturile solicitate pe anul 2004 sunt în parte prescrise.
Prin recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministrului Finanțelor Publice.
În motivarea recursului, Curtea reține în esență că principala critică a sentinței atacate se referă la invocarea de către recurentul-pârât a excepției lipsei calității procesuale pasive, deoarece potrivit art. 20 din Legea nr.500/2002, atât ministrul finanțelor publice cât și ministrul justiție sunt ordonatori principali de credite bugetare, iar MFP este ordonator de credite doar pentru instituțiile aflate sub autoritatea sa și pentru unitățile subordonate și nu este ordonator de credite al întregii țări.
Într-un proces calitatea de pârât poate aparține numai persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un drept, iar calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este obligat în raportul juridic dedus judecății, reclamantul trebuind să justifice atât calitatea procesuală activă cât și pe cea pasivă.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului formulat de recurentul-pârât Ministerul Justiției.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu în conformitate cu art. 3041. proc. civ. Curtea va admite recursurile și va modifica în parte sentința atacată în sensul în care se va arăta în dispozitiv și pentru argumentele ce se vor menționa în continuare.
Astfel, în ceea ce privește recursul formulat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice prin care se invocă lipsa calității procesuale pasive, Curtea reține că instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea reclamantei și față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice deoarece nu există raporturi de serviciu între aceștia.
Reclamanta a solicitat prin acțiune acordarea sporului de 15% de confidențialitate la salariul de bază brut lunar, fiind angajată a Ministerului Justiției, care are și calitatea de ordonator principal de credite, iar potrivit art.282 din Codul muncii, "pot fi părți în conflictele de muncă:
a)salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă".
Prin urmare față de aceste dispoziții legale recurentul-pârât nefiind angajator al reclamantei nu poate avea calitate procesuală pasivă și nu poate sta în judecată.
Nu are nicio relevanță juridică sub aspectul obiectului acțiunii reclamantei că potrivit Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice centralizează propunerile celorlalți ordonatorii de credite bugetare la formarea sau rectificarea bugetară care se realizează exclusiv pe baza normelor și procedurilor majorității guvernamentale și parlamentare.
Prin urmarea urmează să se admită recursul și să se modifice sentința atacată în sensul că va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și va fi respinsă acțiunea ca fiind formulată contra unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Astfel în ceea ce privește recursul formulat de către recurentul-pârât Ministerul Justiție și Libertăților, Curtea reține cu privire la criticile privind acordarea sporului de 15% la salariul de bază brut lunar, respectiv indemnizația de bază brută lunară, constatând că prin decizia nr.46 din 15 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr.27/2008 al înaltei Curți de Casație și Justiție constituită în Secțiile Unite "s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 alin.1 lit. d) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.16 alin.1, 2 din Codul deontologic al magistraților și art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea modificată și completată, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora ce constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar".
Cum, această decizie este obligatorie pentru instanțe, conform art.329 alin.83) proc. civ. vor fi respinse criticile recurentului-pârât Ministerul Justiției și Libertăților.
Având în vedere modificarea doar în parte a sentinței recurate, vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.2048/5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în Complet Specializat pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și TRIBUNALUL TELEORMAN și intimata-reclamantă.
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI T împotriva aceleiași sentințe.
Modifică în parte sentința atacată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și respinge acțiunea față de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 25 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
21.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
