Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 48/
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
Grefier șef sectie -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - România SRL, împotriva sentinței civile nr. 1251/M/29.10.2007, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 ianuarie 2008, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea pentru data de 22 ianuarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1251/29 octombrie 2007, Tribunalul Covasna a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Romania SRL, și în consecință:
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 3721 lei reprezentând sporul de vechime cuvenit reclamantei pentru perioada 17.04.2004 - 31.03.2006, actualizată cu rata inflației până la data de 30.09.2007, conform raportului de expertiză nr. 682 / 11.10.2007 efectuat de expertul ec., care face parte integrantă din prezenta.
A obligat reclamanta să plătească în contul expertului suma de 500 lei reprezentând onorariu pentru efectuarea expertizei contabile.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial și onorariu expert.
A respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta din data de 13. 05. 1999 este angajata societății pârâte, în calitate de operator linie, specialitatea montator piese electronice potrivit contractului individual de muncă înregistrat sub nr. - /14596 în registrul Camerei de muncă din cadrul Direcției de Muncă și Protecție Socială a județului T la data de 20. 05. 1999. (fila 4)
Salariul lunar stabilit cu ocazia încheierii contractului de muncă a fost de 1.490.000 lei ROL brut, care pe parcursul derulării a fost modificat, ultima modificare fiind la 01.04.2006 când salariul a fost stabilit la 1095 lei RON lunar, potrivit consemnărilor din carnetul de muncă al reclamantei.
Pretențiile acesteia privind acordarea sporului de vechime sunt fundamentate pe prevederile art. 51 lit.d din CCM pe ramură electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje și apărare pe anul 2001-2002, înregistrat la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale sub nr. 53972/14 din 28.06.2001.
În art. 50 alin. 6 din CCM la nivel de ramură pentru anii 2003-2006 se prevede "Sporurile prevăzute mai sus se acordă numai la locurile unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază" printre aceste sporuri fiind enumerat și sporul pentru vechimea în muncă. Acest din urmă contract pe anii 2007-2010 la art. 41 prevede faptul că părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acționeze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază care să reprezinte retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu.
Din analiza contractului individual de muncă al reclamantei rezultă fără echivoc faptul că la Cap. IV SALARIUL,a fost consemnat salariul lunar brut, fără a se preciza dacă acesta include și sporuri sau alte elemente constitutive, nefiind respectate astfel clauzele stipulate în Anexa nr. 3 al CCM la nivel de ramură.
Întrucât din conținutul contractului individual de muncă nu rezultă, includerea sporurilor și adaosurilor în salariul de bază al reclamantei susținerea pârâtei că la negocierea contractului individual de muncă părțile au avut în vedere, acest aspect, pe parcursul derulării procesului nu s-a dovedit.
Singurul înscris care atestă prima oară cu certitudine faptul că salariul negociat de părți include și sporul de vechime este Actul adițional la nr. 36/05.05.2006, (fila 7) care prevede că începând cu data de 1.04 2006, salariul brut al reclamantei se majorează cu noua valoare de 1.095 lei, sumă care include și indexarea cu coeficientul cumulat al inflației.
În condițiile în care la nivel de unitate nu există un contract colectiv de muncă, și în nu este prevăzut în mod expres nici o dispoziție privitoare la sporul de vechime, sunt aplicabile dispozițiile CCM de muncă la nivel superior care potrivit art. 238 Codul muncii sunt obligatorii. În consecință se constată că acordarea sporului de vechime este cuprinsă atât în CCM pe nivel de ramură cât și în acela încheiat la nivel național. Conform prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 republicată privind contractul colectiv de muncă, prevederile CCM pe ramură sunt obligatorii la încheierea contractelor colective de muncă ale unităților din ramură.
Cu privire la Procesul verbal nr. 15959/12.15.2005 întocmit de către organele de control ale ITM T în urma verificărilor efectuate la societatea pârâtă în cuprinsul căreia s-a menționat că sporul de vechime este inclus în salariul negociat drept pentru care salariul minim negociat pe societate este mai mare cu 20 % decât salariul minim pe economie(filele 27-36), se constată că acest control efectuat prin sondaj nu poate să reflecte realitatea în condițiile în care societatea are peste 4000 de salariați și au fost supuse analizei un număr de 37 de declarații date pe propria răspundere a persoanelor care au fost găsite în activitate la data controlului.
Pentru considerentele sus arătate instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 3721 lei cu titlu de spor vechime cuvenit pentru perioada 17.04.2004 - 31.03.2006, suma fiind actualizată conform situației din Anexa nr. 3 din raportul de expertiză contabilă, întocmit de expertul contabil ec.. care face parte integranta din prezenta, cu motivarea că ulterior datei de mai sus s-a încheiat un act adițional la contractul individual de muncă care prevede în mod expres că acest spor este inclus în salariul negociat de părți.
Totodată Tribunalul respinge cererea reclamantei privind acordarea în continuare a sporului solicitat pentru considerentele deja expuse.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către recurenta - România SRL criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată sentința este nelegală pentru că la momentul negocierii și încheierii contractului individual de muncă, voința părților a fost clar exprimată în sensul absorbției sporului de vechime în salariu.
Dispozițiile art. 155 din Codul muncii, fac o distincție clară între conceptul de salariu de bază și conceptul de spor. de salariu de bază nu reprezintă altceva decât un element care alături de sporuri și indemnizații conduce la conceptul de salariu brut sau salariu negociat. Ceea ce părțile au negociat în cuprinsul contractului individual de muncă, cuprinde tot pachetul salarial, adică și indemnizațiile, sporirile și alte adaosuri, în măsura în care acestea au caracter permanent.
La momentul încheierii contractului individual de muncă între reclamantă și - România SRL, aceasta și-a manifestat voința prin semnătură în sensul de a beneficia de salariu în sumă negociată și nu în mod aparte, de bază și spor de vechime.
În consecință nu se mai poate pune problema obligării angajatorului la acordarea sporului de vechime conform contractului colectiv de muncă aplicabil atâta vreme cât sporul de vechime a fost deja acordat.
În condițiile în care manifestarea de voință a operat chiar în momentul încheierii contractului individual de muncă, disp. din art 40 alin 3 lit. d din contractul colectiv de muncă unic la nivel național nu sunt aplicabile, fiind incidente disp. art 40 alin 2 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național aplicabil la momentul încheierii contractului individual de muncă, dispoziții care prevăd în mod expres posibilitatea includerii sporului de vechime în salariul de bază.
Se mai arată în cuprinsul motivelor de recurs faptul că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art.40 din CCM la nivel național, fără să țină cont de faptul că sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază iar voința părților a fost clară în sensul că s-a dorit absorbția sporului de vechime în salariul de bază.
O altă critică vizează cuantumul acestui spor care pentru a fi determinat trebuia să fie negociat. Ori, nu este prevăzut în mod expres nicăieri că pentru o vechime în muncă de 19 ani, cât are reclamanta se acordă procentul maxim de 20%.
În plus, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor mijloace de probă, și nici asupra unor dovezi administrate care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, respectiv, procesul verbal de control ITM din 12.12.2005 și contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul unității pe anii 2001-2003.
Este de observat că, deși, CCM la nivel de unitate nu a fost înregistrat datorită refuzului ilegal de înregistrare a acestuia de către Direcția de muncă T, cu toate că acesta fusese negociat și semnat la data de 3.04.2001 de conducerea, totuși el trebuie privit ca un început de dovadă scrisă.
În mod eronat instanța de fond a apreciat că refuzul de înregistrare a CCM la nivel de unitate pe anii 2001 - 2003 de către DM T, nu a fost unul nelegal, în condițiile în care Sindicatul nu avea reprezentativitate la nivel de uniate, actul respectiv trebuia privit ca un început de dovadă scrisă ce poate fi completat cu alte mijloace de probă.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate, instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Prima instanță a pronunțat o sentință legală și temeinică, reținând în mod corect starea de fapt și făcând o aplicare corectă a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate invocat de recurentă în susținerea includerii în salariul negociat și a sporului de vechime nu este valabil deoarece nu este înregistrat la ITM, conform dispozițiilor art. 25 din legea 130/1996 și potrivit adresei nr. 1151/23.05.2001 emisă de această unitate, contractul nu a fost negociat cu toate sindicatele din unitate. Prin urmare, dispozițiile acestuia nu sunt incidente în speța dedusă judecății, și aceasta cu atât mai mult cu cât pârâta nu a fost corect reprezentată în procesul de negociere. Acest aspect a fost confirmat de recurentă prin înscrisurile depuse la dosarul de fond.
În cauză în mod corect instanța de fond a apreciat că este aplicabil Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, acesta constituind izvor de drept la încheierea contractului de muncă la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale, indiferent dacă părțile acestora s-au asociat ori afiliat la organizații la nivel superior.(decizia 511/2006 a Curții Constituționale)
De altfel, recurenta prin apărător a precizat că în afară de CCM la nivel de unitate pe anii 2001 - 2003, nu a mai fost încheiat un alt contract la nivel de unitate. Dacă recurenta ar fi negociat salariile cu includerea sporului de vechime, ar fi trebuit să încheie un contract colectiv la nivel de unitate în acest sens, însă nefăcând această dovadă, nu se poate reține că sporul este inclus în salariul negociat.
Calculele recurentei din înscrisurile depuse în recurs nu sunt elocvente, neelucidând acest aspect susținut de recurentă.
Singurele mențiuni care ar fi putut întări susținerea recurentei ar fi fost înscrierile din cartea de muncă, însă, aici nu există mențiuni cu privire la sporul de vechime.
Majorările salariale înscrise în cartea de muncă pentru perioada în litigiu nu rezultă din aplicarea sporului de vechime, deoarece diferențele dintre salariile de bază lunare înscrise în carte pe perioada în litigiu sunt mai mici de 80 Ron (lei noi), și nu pot reprezenta valoarea sporului de vechime care, printr-un simplu calcul matematic, ar fi fost mai mare decât aceste diferențe de la o majorare la alta.
În consecință nu există nici dovadă pertinentă că acest spor, pentru perioada pretinsă de reclamantă a fost inclus în salariu. Chiar dacă va fi acceptat la nivel de unitate din 2001 ca început de dovadă scrisă, nu mai există nici o altă probă cu care să fi coroborat și să producă efecte în sensul celor dorite de recurentă, întrucât așa cum s-a arătat mai sus au fost analizate și celelalte mijloace de probă propuse de recurenta pârâtă și nu s-a putut concluziona că sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază negociat.
În speță sume de bani acordate cu titlu de spor de vechime, au caracterul unor prestații succesive. Odată ce s-a stabilit temeinicia dreptului de a beneficia de aceste sume este evident că derularea prestațiilor în baza aceluiași raport juridic și în baza aceluiași temei de drept poate fi stopată doar printr-o situație nouă ce reprezintă convenția părților. În speță, recurenta a încheiat un act adițional la Contractul individual de muncă prin care a stipulat expres includerea sporului de vechime în salariu, dar asta de abia în 2006.
.Prin urmare criticile privitoare la incidența dispozițiilor art. 304 pct 9 din codul d e procedură civilă, nu pot fi primite.
În ceea ce privește restul motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 3041din codul d e procedură civilă instanța reține următoarele:
Sentința pronunțată este rezultatul aprecierii tuturor probelor administrate în cauză.
Înscrisul despre care face vorbire recurenta în recurs respectiv procesul verbal de control 15359/2005 emis de ITM Taf ost analizat de instanța de fond și nu este relevant deoarece nu o privește pe intimată
În consecință, instanța va respinge în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă recursul formulat de recurenta - România SRL și va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimata reclamantă în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă - România SRL împotriva sentinței civile nr. 1251/2007 a Tribunalului Covasna pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 200 RON, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 22 Ianuarie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red AP 14.02.2008
Dact AG. 19.02.2008/ 2 ex
Jud fond pricină/M:
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu, Nicoleta Grigorescu
