Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 486/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 486/
Ședința publică de la 23 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la Primăria comunei Tâmboiești, jud. V, împotriva sentinței civile nr. 211/12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu pârâții PRIMARIA COMUNEI TÂMBOESTI, PRIMARUL COMUNEI și reclamanții, având ca obiect "DREPTURI ".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru recurenții reclamanți, avocat - din cadrul Baroului V, lipsă fiind intimații reclamanți, și intimații pârâți PRIMARIA COMUNEI TÂMBOESTI, PRIMARUL COMUNEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; citați cu copia motivelor de recurs intimații pârâți nu au depus întâmpinare, după care:
Apărătorul recurenților reclamanți învederează instanței că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat și solicită cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Apărătorul recurenților reclamanți solicită admiterea recursului pentru motivele descrise în cererea de recurs apreciind recursul admisibil prin prisma a 2 motive: hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică și pârâții trebuie obligați la plata îndemnizațiilor ce le revin reclamanților așa cum rezultă din probatoriile administrate pe fondul cauzei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 417/91 din 12.02.2008 la Tribunalul Vrancea reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Primăria comunei Tâmboiești, jud. V și Primarul comunei Tâmboiești solicitând obligarea acestora la plata drepturilor bănești reprezentând îndemnizația de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază începând cu data de 01.01.2004 și în continuare până la încetarea contractului de muncă, sume care să fie reactualizate cu rata inflației la data plății efective și obligarea înscrierii în carnetele de muncă a acestor drepturi.
În motivarea acțiunii civile reclamanții au arătat că sunt angajați pe bază de contract individual de muncă în aparatul propriu de specialitate al Primăriei comunei Tâmboiești, județul
Au mai arătat că potrivit Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003 îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
În baza art. 13 din Legea nr. 138/1999, au arătat reclamanții, de acest drept s-a beneficiat și în alte departamente ale administrației publice teritoriale, astfel că se consideră discriminați față de aceștia și se consideră îndreptățiți să beneficieze de această indemnizație, chiar dacă este personal civil,asigurându-se astfel o legalitate de tratament salarial a tuturor salariaților din cadrul acelorași autorități.
Reclamanții și-au restrâns acțiunea civilă solicitând drepturile începând cu data de 12.02.2005.
Pârâții nu au formulat și depus întâmpinare în cauză.
Prin sentința civilă nr. 211 din 12.03.2008 s-a admis în parte acțiunea civilă a reclamanților.
A obligat pârâții Primăria comunei Tâmboiești și Primarul comunei Tâmboiești, județul V să plătească salariaților drepturile salariale reprezentând contravaloarea îndemnizației de dispozitiv aferentă perioadei 12.02.2005 și până la zi, drepturi actualizate în funcție de rata inflației la data plății.
A obligat pârâta Primăria comunei Tâmboiești să efectueze mențiuni cu privire la aceste sume în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-a respins capătul de cerere privind acordarea acestor drepturi pentru viitor.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt angajați cu contract individual de muncă la Primăria comunei Tîmboiești, mai puțin, aleși locali.
Cu privire la personalul contractual, instanța de fond a reținut că potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili, beneficiază de o indemnizație de dispozitiv de 25% din solda cu funcție, solda de grad, solda de merit, respectiv din salariul de bază.
Conform art. 1 din Legea nr. 138/1999, dispozițiile se aplică personalului militar și civil din Ministerul Administrației și Internelor.
În temeiul art. 9 al. 4 din OUG nr. 63/2003, MAI a emis Ordinul nr. 496/2003 în baza cărora indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, în acest fel asigurându-se egalitate de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
Cu privire la reclamanții aleși locali, instanța de fond a reținut că în conformitate cu disp. art. 2 din Legea nr. 154/1998 dispozițiile acestei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe baza de contract individual de muncă în sectorul bugetar.
Articolul 3 definește funcția de demnitate publică ca fiind acea funcție publică care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire.
Art. 47 din Legea nr. 138/1999 definește personalul civil ca fiind format din funcționari publici și personal contractual.
Potrivit disp. art. 19 din Legea nr. 154/1998 persoanele care ocupa funcții de demnitate publica au dreptul, pentru activitatea desfășurata, la o indemnizație lunară, stabilită în conformitate cu prevederile anexei nr. II.
Articolul 20 alin. 1 din acest act normativ stabilește ca indemnizația lunară, prevăzuta la art. 19, este unica forma de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial, iar aliniatul 2 al aceluiași articol stabilește modul de calcul al acestei indemnizații (Cuantumul indemnizației lunare se stabilește pe baza valorii de referință sectorială, înmulțită cu coeficientul de multiplicare prevăzut in anexa nr. II, rotunjit din o mie în o mie de lei in favoarea persoanei respective. Valoarea de referință sectorială este cea prevăzuta în anexa nr. I).
Legea nr. 154/1998 a stabilit, prin art. 1, că scopul legii este acela de a institui un sistem unitar de salarizare a personalului la care se refera.
Rezultă, așadar, că în opinia legiuitorului categoriile de personal vizate sunt considerate ca aflându-se în situații similare sau analoage, deși sistemul de stabilire a salariului și, respectiv, a indemnizației nu este identic, ierarhizarea făcându-se în funcție de natura sau importanța funcției ocupate.
Acest aspect este esențial în stabilirea existenței discriminării între aceste categorii.
Potrivit art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferința, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare, apartenența la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, in condiții de egalitate, a drepturilor omului si a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice.
În speță, prin excluderea aleșilor locali din categoria beneficiarilor acestui spor, fără a justifica rezonabilă și obiectivă constituie o discriminare atât în accepțiunea disp. art. 2 din nr.OG 137/2000 cât și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Nu poate fi însă primită pretenția reclamanților de a le fi acordat acest drept și în viitor, avându-se în vedere că ceea ce acordă sunt despăgubiri aferente dreptului de care au fost lipsiți reclamanții, a mai reținut instanța de fond.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, și, considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului declarat reclamanții au susținut că deși instanța de fond le-a recunoscut drepturile la îndemnizația de dispozitiv de 25 %, ca fiind o componentă a drepturilor salariale, le-a respins capătul de cerere privind acordarea acestor drepturi și pentru viitor.
Au mai arătat recurenții reclamanți că deși instanța de fond a reținut că sumele cuvenite cu titlu de indemnizație de dispozitiv se actualizează ca urmare a devalorizării leului fără a specifica criterii de actualizare.
Au mai arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut ca îndemnizația de dispozitiv ca și componentă a salariului trebuie acordată numai pentru trecut și înscrisă în carnetul de muncă întrucât, printr-o hotărâre judecătorească, nu se poate limita aplicarea acestui drept bănesc.
Au solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii și capătului de cerere privind obligarea pârâților la plata în viitor a îndemnizației de dispozitiv până la încetarea raporturilor de muncă și înscrierea acestui drept în carnetul de muncă.
Analizând hotărârea instanței de fond în raport de probele dosarului, de dispozițiile legale incidente cauzei, de criticile formulate de recurenți, cât și de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții au solicitat plata îndemnizației de dispozitiv ca o despăgubire pentru un prejudiciu produs urmare aplicării discriminatorii a unor prevederi din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 496/2003, reclamanții neavând menționat în contractul individual de muncă această indemnizație.
Deci, temeiul de drept al acordării acestor despăgubiri este art. 269 din Codul muncii potrivit căruia angajatorul este obligat să-l despăgubească pe salariat în cazul în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, acesta aplicând discriminatoriu o dispoziție legală, situație reținută de instanța de fond care a făcut referire la art. 2 din nr.OG 137/2000.
Or, aceste despăgubiri care în temeiul art. 27 din nr.OG 137/2000 ar reprezenta o reparare a unui prejudiciu produs (ca și potrivit art. 269 (1) din Codul muncii ), nu poate opera decât pentru trecut instanța nefiind îndrituită să constate și să stabilească un prejudiciu viitor și, cu atât mai mult, să îl înscrie în carnetul de muncă.
În atare condiții, instanța de fond în mod corect a respins acest capăt de cerere.
În ceea ce privește actualizarea cu rata inflației instanța a dispus acest lucru așa cum au solicitat recurenții.
Calculul efectiv al actualizării sumelor acordate vor fi efectuate de plătitor iar în cazul în care beneficiarii sumelor nu sunt de acord au deschisă calea contestației la executare.
Așa fiind, criticile formulate nu sunt întemeiate ele neîncadrându-se în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă invocate de recurenți.
Pentru toate aceste motive, potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de recurenții-reclamanți împotriva sentinței civile nr. 211/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la Primăria comunei Tâmboiești, jud. V, împotriva sentinței civile nr. 211/12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2008.
Pt. judecător Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 1: Ion Ioneci
aflat în,cf.art.261al.2C. aflat în,cf.art.261al.2C.
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE: Ion Ioneci
Dr. Dr.
Grefier,
-
: - -
: 2 ex.//15 August 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Ion IoneciJudecători:Ion Ioneci, Benone Fuică, Virginia Filipescu
