Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 4876/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2403/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4876/
Ședința publică de la 29 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin A
JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind, soluționarea recursurilor formulate de către recurenți: MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.1885 din data de 21.11.2007 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și TRIBUNALUL TELEORMAN, având ca obiect "drepturi bănești spor de 50%".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 De asemenea, prin serviciul registratură s-a depus la data de 18.06.2009, de către intimata, concluzii scrise.
Curtea având în vedere faptul că prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1885 din data de 21.11.2007, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, complet specilaizat pentru conflicte de Muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel B si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, au fost obligati pârâtii Ministerul Justiției, Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel B la plata în favoarea reclamantei a sumelor reprezentand sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, pentru perioada 01.09.2004 la zi, actualizate cu indicele de inflație corespunzător de la data nașterii dreptului și până la data plății efective. Au fost respinse pretentiile cu acelasi titlu pentru viitor, iar actiunea indreptata impotriva CNCD a fost rspinsa pentru lipsa calitatii procesuale pasive.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca reclamanta este judecator la Judecatoria de Vede, iar drepturile pe care le pretinde au fost acordate in temeiul unei legi organice, si anume Legea nr. 50/1996.
Prin art.I pct.2 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s-a dispus că art.47 se abrogă. Retine prima instanta ca OG nr. 83/2000 este o ordonanta ordinara, care a fost emisa cu incalcarea art. 114 din Constitutia in vigoare la acea data, intrucat a reglementat domenii care nu pot face decat obiectul legilor organice si, in consecinta, este neconstitutionala. Se arata in continuare ca adoptarea ulterioara a OG nr. 83/2000 prin Legea nr. 334/2001 nu schimba lucrurile, intrucat caracterul neconstitutional s-a mentinut prin lege ordinara, iar controlul de constitutionalitate nu mai poate fi exercitat, sub aspectul abrogarii neconstitutionale al art. 47 din legea nr. 50/1996, prin OG nr. 83/2000, intrucat aceasta din urma a fost abrogata prin art. 50 din OUG nr. 177/2002.
Împotriva acest hotărâri au declarat recurs MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 și art.3041pr.civ. recurentul Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice arata ca invoca excepția absoluta a lipsei calității procesuale pasive. Arata recurentul ca aptul ca acest minister gestionează bugetul de stat, nu ii conferă acestuia dreptul de a incalca legea finanțelor publice, prin alocări de fonduri din diverse capitole bugetare. Aceasta este si rațiunea pentru care la art. 5 alin. 1 lit. f din HG nr. 386/2006 se prevede ca "In îndeplinirea atribuțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor este autorizat sa refuze cererile de finanțare de la bugetul de stat, de suplimentare și de virare a creditelor bugetare, în cazurile în care acestea nu îndeplinesc condițiile legale sau se abat de la reglementările în vigoare".
Or, tocmai pronunțarea unei hotărâri prin care Statul R prin Ministerul Economiei si Finanțelor sa fie obligat la plata sumelor solicitate ar duce la nesocotirea Legii nr.500/2002, prin care este reglementata procedura bugetara si totodată ar pune instituția in imposibilitatea executării acestei hotărâri.
Intre reclamanta si Statul R prin Ministerul Economiei si Finanțelor nu exista nici un fel de raporturi legale sau contractuale care sa justifice chemarea in judecata a acestuia in calitate de parat.
Raporturile de munca sunt intre reclamanta pe de o parte si instituțiile in care isi desfășoară activitatea pe de alta parte, Ministerul Justiției fiind ordonatorul principal de credite pentru aceștia, de altfel singura instituție care isi elaborează propriul proiect de buget.
Pretențiile reclamantei solicitate prin cererea de chemare in judecata reprezintă drepturi de personal, salariale, care nu pot fi plătite decât de către angajator.
Recurentul Ministerul Justitiei si Libertatilor critica hotararea pentru urmatoarele motive:
Art. 47 din Legea 50/1996 a fost abrogat total și explicit prin OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătoreștii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 425 din - și intrată în vigoare la -.
OG 83/2000 a abrogat expres și în totalitate art. 47 din Legea 50/1994, modificare permisă în raport de dispozițiile exprese ale art. 115 din Constituția revizuită, care reglementează competența legislativă delegată Guvernului de a interveni prin ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice.
Legea 50/1996 nu face parte din categoria legilor organice deoarece nu reglementează domeniile rezervate legilor organice și a fost votata in conformitate cu dispozițiile art. 76 din Constituția revizuita "cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.". Legea 50/1996 reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nu "organizarea si funcționarea Consiliului superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public si a Curții de Conturi". De asemenea Legea 50/1996 nu reglementează "regimul general privind raporturile de munca", fiind chiar o lege specială de salarizare a unei anumite categorii de personal din sistemul bugetar, deci nu poate fi considerată sub nicio formă lege organică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost introdus în Legea 50/1996 de OG 56/1997 care a completat OG 9/1997 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996, acte normative cu valoare egală OG 83/2000. A admite în mod ilegal și abuziv, că o ordonanța simplă precum cele menționate nu ar putea modifica o lege ordinară ar da naștere unei succesiuni de litigii și excepții de neconstituționalitate vădit neîntemeiate.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenti, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
In privinta recursului declarat de recurentul Statul R prin Ministerul Economiei si Finantelor (actual Ministerul Finantelor Publice), Curtea il considera intemeiat.
Astfel, fata de prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1954 rezulta cu claritate ca Statul R prin Ministerul Finantelor Publice nu are legitimare procesuala pasiva. Pretentiile reclamantei intimate decurg din raporturi juridice de dreptul muncii, astfel incat nu pot fi indreptate decat impotriva angajatorilor. Potrivit art. 282 Codul muncii, pot fi părți în conflictele de muncă:
a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;
b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Or, Statul R prin Ministerul Finantelor Publice nu se incadreaza in vreuna din aceste categorii si nu exista nici o alta dispozitie legala speciala care sa ii confere aceasta calitate. Pe cale de consecinta, nu se justifica obligarea acestuia la plata drepturilor banesti pretinse de intimata reclamanta.
calitatea procesuala pasiva a Statului R prin Ministerul Finantelor Publice, prima instanta a facut o aplicare gresita a legii, fiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct 9 Cpc.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de recurentul Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice, va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că, va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât Ministerului Finanțelor Publice și, în consecință, va respinge cererea formulată împotriva acestuia, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
In ceea ce priveste recursul declarat de Ministerul Justitiei si Libertatilor, Curtea retine ca rin p. Decizia nr.21 din data de 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție și s-a constatat că, în interpretarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OUG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Cum, această decizie este obligatorie pentru instanțe conform art.329 alin.3 Cod pr.civilă și cum intimata reclamanta are calitatea de judecator, înseamnă că i se cuvine recunoașterea dreptului la plata sporului de risc și suprasolicitare solicitat, pe perioada 01.09.2004-la zi.
In consecinta, recursul declarat de Ministerul Justitiei si Libertatilor este nefondat si va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.1885 din data de 21.11.2007 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL TELEORMAN si MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul R prin Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință, respinge acțiunea fata de acest pârât, ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Respinge recursul formulat de către recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva aceleiasi sentințe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
2 ex.
14.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Enache Daniela Georgeta
