Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 494/2009. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 494/
Ședința publică din 09 Aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Comuna, prin primar, cu sediul în comuna,-, jud. H, împotriva sentinței civile nr. 118 din 22.01.2009, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosar nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termenul legal prevăzut de lege, este scutit de la plata taxei de timbru și la dosar s-au depus relațiile solicitate de la Primăria comunei.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța față de actele și lucrările dosarului reține cauza în vederea pronunțării.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.118 a Tribunalului Harghitas -a Admis acțiunea civilă formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în com. nr.128, județul H,împotriva pârâtului Primarul ordonator de credite al Primăriei comunei, cu seidul în loc.-, județul Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază, pentru perioada 01.08.2003 - 01.07.2006, sume actualizate cu indicele de inflație, calculate până la data plății efective, pârâtul a mai fost obligat să efectueze demersurile legale necesare asigurării plății sumelor solicitate.
In considerentele hotărârii judecătorești atacată s-a retinut pe fondul cauzei, faptul că reclamantul a fost angajat în cadrul Consiliului Local, în calitate de personal contractual. Conform art.13 din Legea nr.138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiează de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, salda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază. Așa cum este prevăzut la art.1 din Legea nr.138/1999, dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul isterului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciul de telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției.
In temeiul art.9 alin.4 din OUG nr.63/2003, Ministerul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr.496/28.07.2003, prin care s-a completat Ordinul nr.275/2002, în sensul introducerii pct.9.2 având conținutul "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domenul administrației publice. La pct.31.1 din acest ordin se prevede: " Prin personal civil, în sensul prezentului oridin se înțelege atât funcționarii pulbici cât și personalul contracutal din Ministerul administrației și Internelor".
Instanța de fond a apreciat că acestă completare îl vizează și pe reclamant, care și-a desfășurat activitatea ca personal civil (în sensul dat de art.31 pct.1 din Ordinul nr.275/2002), în cadrul Primăriei. In acest context s-a despins ideea că, prin Ordinul nr.496/28.07.2003, Ministerul Administrației și Internelor a urmărit ca în rândul personalului care beneficiează de îndemnizația de dispozitiv (astfel cum s-a stabilit prin Legea nr.138/1999) să fie cuprins și personalulul civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul activității publice. Prin această măsură s-a resușit înlăturatrea discrepanțelor în ceea ce privește drepturile de natură salarială acordate personalului aflat în subordinea și/sau coordonarea Ministerului Administrației și Internelor, asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
Reclamantul a mai solicitat actualizarea prejudiciului suferit conform indicelui de inflație, cerere pe care instanța de fond a găsit- admisibilă, ținând cont și de prevederile art.1082 din Codul civil și art.161 alin.4 din Codul muncii. Astfel, în acest articol se arată că debitorul este osândit, de se cuvine, la plata unor daune interese, pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este de rea credință din partea sa, fară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provind dintr-o cauză străină ce nu- poate fi imputată. In prezenta cauză sunt în culpă pentru neacodrarea indeminizației de dispozitiv, precum și pentru neinițierea unor măsuri care să aibă finalitate eliminarea acestor discriminări. In speță, nu există o cauză străină, care să ducă la ideea că neacordarea acestei indemnizații nu s-ar datora culpei pârâtului, iar faptul că până în prezent reclamantul nu a solicitat plata despăgubirilor, nu este un motiv care să nu atragă incidența dispozițiilor legale în materie.
Potrivit art.1084 din Codul civil daunele interese ce sutn debite creditorului cuprinde în genere pierderea ce a suferit în genere și beneficiul de care a fost lipsit, ori în speță este de notorietatea faptul că sumele de bani datorate se devalorizează continuu. Astfel potrivit practicii judiciare constatate în materie, în mod justificat s- solicitat actualizarea creanței conform indicelui de inflație.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Comun a reprezentată de primar arătându-se ca reclamantul in perioada 2000 - 20006 nu a fost angajat ca personal contractual fiind functionar public.
In întâmpinarea depusa se solicită respingerea recursului declarat si mentinerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
La dosarul cauzei s-a depus Dispozitia primarului nr.49/2000 prin care reclamantul era încadrad din 01.09.2000 in functie de executie publica referent.
Examinid recursul dedus judecății prin prisma motivelor invocate se constată că este fondat urmând a se admite avându-se în vedere următoarele cosiderente.
Reclamantul are calitatea de functionar public conform Dispozitiei nr.49/2000 emisa de Primăria, iar în considerentele hotărârii atacate reiese cu claritate ca a fost reținuat calitatea reclamantului de resonal contractual, la pronunțare hotărârii judecătorești atacate în prezenta cale de atac, cea ce atrage casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente de contencios aministrativ, avându-se în vedere calitatea reclamantului de funcționar public conform art.312 Cod pprocedură civilă coroborat cu prevederile art.3 pct.2 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 si ale Legii 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Comuna, prin primar, cu sediul în comuna,-, jud. H, împotriva sentinței civile nr. 118 din 22.01.2009, pronunțată de Tribunalul Harghita.
Casează integral sentința atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Harghita, ca instanță de contencios administrativ.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored./2 ex.
Jud.fond:;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat