Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 549/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 549
Ședința publică din data de 20 martie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
- -- -
GREFIER -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamantul Sindicatul Liber Învățământ B cu sediul în B,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1236 din 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții Grup Școlar Industrial Transporturi F cu sediul în B,-, județul și Primăria Municipiului B cu sediul în B,-, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 6 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 13 martie 2009 când pentru același motiv a reamânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza
lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Buzău reclamantul Sindicatul Liber Învățământ B prin reprezentantul său și în numele membrilor de sindicat:, și, a chemat în judecată pe pârâții Grup Școlar Industrial Transporturi B și Primăria Municipiului B-prin reprezentanții lor legali, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la calculul și plata drepturilor salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.220/2007 și reprezentând diferența dintre drepturile efectiv încasate și drepturile salariale cuvenite în perioada 1.01.2007-20.07.2007 actualizate lunar cu coeficientul de inflație, până la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că datorită interpretării și aplicării greșite a actelor normative prin care, în anul 2007 s-au acordat cadrelor didactice majorări salariale, pârâții au refuzat nejustificat plata drepturilor bănești cuvenite în perioada 1 ianuarie 2007-20 iulie 2007.
Astfel reclamantul a susținut că prin Ordonanța nr.11/31 ian.2007, personalului didactic din învățământul preuniversitar le-au fost acordate creșteri salariale prin majorarea valorii coeficientului de multiplicare eșalonat, art.9 din acest act normativ stabilind că prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
S-a mai arătat că ordonanța sus-arătată a fost aprobată prin Legea nr.220/2007 fără modificarea art.9 și cu toate acestea pârâții au calculat și achitat creșterile salariale începând cu data de 20 iulie 2007, iar nu cu data de 1 ianuarie 2007, așa încât se impune admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Pârâta Primăria municipiului B, legal citată, a formulat întâmpinare (fila10) prin care a invocat pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive susținând că drepturile personalului didactic inclusiv personalului asimilat cadrelor didactice sunt suportate de la bugetul de stat, iar administrația publică locală este un intermediar astfel că cererea de chemare în judecată ar trebui respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
În fondul cauzei, pârâta a susținut că lasă la aprecierea instanței solicitarea reclamanților în raport de probele ce vor fi administrate.
Prin sentința civilă nr.1236 din 8 decembrie 2008, Tribunalul Buzăua respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit Ordonanței Guvernului nr.11/2007 publicată în Monitorul Oficial, partea I din 02.02.2007, salariile de bază ale personalului didactic din învățământ s-au majorat, prin multiplicarea valorii coeficientului de multiplicare 1,00.
Art.9 al Ordonanței Guvernului nr.11/2007 statuează că "prevederile prezentei Ordonanțe se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007".
Ordonanța Guvernului nr.11/2007 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.220/2007 publicată în Monitorul Oficial partea I din 17.07.2007, fără a se menționa data intrării ei în vigoare, însă potrivit art.78 din Constituția României, legea se publică în Monitorul Oficial și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării ei sau la o altă dată prevăzută în textul ei.
A mai reținut tribunalul că raportat la aceste dispoziții legale, legea nr.220 a intrat în vigoare la data de 20 iulie 2007, iar majorările salariale prevăzute în Anexa 2 se aplică membrilor sindicatului reclamant numai pentru viitor, adică de la această dată iar nu retroactiv de la 1 ianuarie 2007, cum s-a cerut prin acțiunea care a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Sindicatul Liber Învățământ CFR B prin reprezentantul său și în numele membrilor de sindicat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând cazurile de recurs prevăzute de disp. art. 304 pct.9 și 3041.pr.civ.(filele 4-6).
Recurentul a susținut că prima instanță în mod nelegal a interpretat dispozițiile Legii nr. 220/2007 ca fiind aplicabile începând cu data de 20.07.2007, pentru că în mod corect ele trebuie aplicate începând cu data de 1 ianuarie 2007 întrucât în cuprinsul Legii nr. 220/2007 nu s-a precizat data intrării sale în vigoare, iar dispozițiile sale modificatoare vizând coeficienții de multiplicare se încorporează în actul de bază adică OG nr. 11/2007, identificându-se cu acesta de la data intrării în vigoare a acestui din urmă act normativ, respectiv 1.01.2007, conform art. 9 din ordonanță.
A mai arătat recurenta că în alte cauze similare același tribunal dar și alte instanțe de fond din raza acestei Curți de Apel au stabilit că dispozițiile Legii 220/2007 se aplică de la data de 1 ianuarie 2007.
Pentru aceste considerente, recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și în fond admiterea acțiunii.
Examinând sentința recurată în raport de criticile invocate, de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale care au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform disp.art. 3041.pr.civ. Curtea constată ca recursul exercitat este nefondat și drept urmare va fi respins, pentru considerentele care succed:
Prin Ordonanța nr. 11/31.01.2007 sunt stabilite creșterile salariale pentru personalul didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic. Acest act normativ prevede valorile coeficientului de multiplicare pentru cele trei etape de creșteri salariale din cursul anului 2007 (1 ianuarie - 31 martie; 1 aprilie - 30 septembrie, 1 octombrie - 31 decembrie), precum și coeficienții de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică.
Art.9 al Ordonanței Guvernului nr.11/2007 statuează că "prevederile prezentei Ordonanțe se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007".
Ulterior, prin Legea nr. 220/4.07.2007, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.478/17 iulie 2007, fost aprobată Ordonanța nr. 11/2007.
Prin legea de aprobare au fost modificați coeficienții de multiplicare, nefiind menționată și data de la care această lege se aplică.
Potrivit modificării anexei 2 pct.2 din articolul unic al Ordonanței de Guvern nr.11/2007, prin Legea nr.220/2007, coeficientul de multiplicare pentru personalul didactic pentru profesor cu gradul didactic grupa Iac rescut de la 5,087 la 5,595.
În egală măsură,Ordinul nr. 1350 al Ministerului Educației, Cercetării și T, publicat la data de 30.07.2007, a aprobat metodologia de calcul a drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic conform Ordonanței nr. 11/2007. Ordinul face referire la anexele Ordonanței Guvernului nr. 11/2007, fără să se precizeze că această ordonanță a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 220/2007, publicată anterior și intrată în vigoare la 20 iulie 2007, conform dispozițiilor art.78 din Constituția României.
În preambulul Ordinului sus-arătat este inserată o notă care precizează că pentru intrarea sa în vigoare se vor avea în vedere disp.art. 2 care prevăd că ordinul intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2007.
Prima instanță a hotărât că legea civilă nu retroactivează, astfel încât dispozițiile Legii nr. 220/2007 se aplică după 3 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial și nu începând cu o dată anterioară, respectiv începând cu luna ianuarie 2007, așa cum s-a cerut prin acțiunea introductivă.
Altfel spus, trebuie stabilit dacă coeficienții de multiplicare astfel cum au fost modificați prin Legea nr. 220/2007 se aplică de la 01.01.2007, fără a se aduce atingere principiului neretroactivității legii prevăzut de dispozițiile constituționale sau se aplică începând cu data împlinirii termenului de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Legii nr. 220/2007, adică de la data de 20 iulie 2007.
Curtea constată că dispozițiile modificatoare ale coeficienților de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechimea în învățământ și funcția didactică din Legea de aprobare nr. 220/2007 nu retroactivează, scopul articolului unic, pct.2 anexa 2 din Legea nr.220/2007 fiind acela de a stabili pentru viitor coeficienții de multiplicare pentru calcularea salariilor personalului didactic din învățământul preuniversitar. Aceasta a fost rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază dreptul pe care acesta îl are în a decide cu privire la modul de creștere a salariilor pentru anul 2007 pentru personalul didactic din învățământ.
Este real că jurisprudența dezvoltată în această privință este neunitară, chiar această C de Apel decizând anterior că dispozițiile Legii 220/2007 retroactivează (fila 9-10) însă după data pronunțării respectivei decizii depuse în copie de recurent, Curtea Constituțională a României prin decizia nr.1289 din 2 decembrie 2008, fiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate a articolului unic, pct.2 Anexa 2 din Legea nr.220/2007 prin prisma principiului constituțional al neretroactivității, a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul ulterior intrării ei în vigoare, adică în domeniul propriu de aplicare.
A mai reținut instanța constituțională că scopul articolului unic, pct.2 Anexa 2 al Legii nr.220/2007 a fost acela de a stabili pentru viitor coeficienții de multiplicare pentru calcularea salariilor personalului didactic din învățământul preuniversitar, stabilind implicit prin această argumentare că articolul examinat nu cuprinde dispoziții retroactive.
În consecință, raportat această decizie, Curtea, revenind la practica anterioară, în temeiul art. 312.pr.civ. va respinge recursul, menținând în totalitate ca legală și temeinică sentința instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Sindicatul Liber Învățământ B cu sediul în B,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1236 din 8 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții Grup Școlar Industrial Transporturi F cu sediul în B,-, județul și Primăria Municipiului B cu sediul în B,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi, 20 martie 2009 în ședință publică.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
- -
Grefier
Fiind în concediu de odihnă
semnează prim-grefier
Tehnored.
2 ex./26.03.2009
f--Trib.
Gh.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Simona
