Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 567/2010. Curtea de Apel Craiova

DOSAR Nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 567

Ședința publică din data de 27 Ianuarie 2010

Completul compus din:

Președinte: JUDECĂTOR 1: Carmen Tomescu

JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu

JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu

Grefier - -

*******

Pe rol, judecarea recursului declarat de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" în numele membrilor de sindicat, și, împotriva sentinței civile nr.1263/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurentul reclamant depunând delegația de reprezentare, consilier juridic, iar pentru intimata pârâtă a răspuns consilier juridic.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părților.

Consilier juridic pentru reclamanți, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii.

Consilier juridic pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței Tribunalului Dolj, ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Prin sentința nr.1263/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" în numele membrilor de sindicat, și, împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:

Reclamanții, membri de sindicat ai reclamantului Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii", sunt angajați ai unității pârâte în baza unor contracte individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată, în funcțiile de, asistenți maternali".

La nivelul unității a fost negociat contractul colectiv de muncă aplicabil începând cu data de 04.12.2006, cu durata de un an și posibilitatea prelungirii pentru o durată de încă un an, în condițiile art. 9 alin. 2 din contract.

Sporul de disponibilitate pretins de reclamanți, condițiile de acordare și limita maximă a acestuia au fost prevăzute la art. 86 din acest contract colectiv de muncă.

Astfel, în alin. 1 se stabilește că, la nivelul unității există posturi (de natură contractuală dar și funcții publice) care, prin specificul lor, presupundisponibilitate permanentă. Clauza contractuală definește disponibilitatea permanentă prin obligația,persoanelor care le ocupă de a fi pregătite în orice moment, în orice zi a săptămânii, să intervină pentru rezolvarea unor probleme deosebite și cu caracter de urgență pe care le presupune activitatea de asistență socială și de protecția copilului".

În alin. 2 este reglementată modalitatea de stabilire și nominalizare a acestor posturi, sarcină ce a fost atribuită conducătorului unității, după consultarea sindicatului.

Ultimul aliniat prevedeposibilitateaacordării acestui spor de disponibilitate permanentăde până la25%, persoanelor nominalizate conform alin. 2, funcție de resursele financiare alocate de Consiliul Județean

Rezultă de aici caracterul de excepție al anumitor funcții (posturi) deținute de salariați ai unității pârâte, care prin specificul lor determină necesitatea de a rămâne la dispoziția angajatorului chiar și în afara programului de lucru, respectiv necesitatea de a recompensa această disponibilitate.

Pe de altă parte, rațiunea atribuirii către conducătorul unității a sarcinii de nominalizare și stabilire a posturilor ce pot beneficia de un spor de disponibilitate este determinată de faptul că acesta este în măsură să aprecieze, în funcție de natura atribuțiilor fiecărui subordonat, care dintre acestea presupun o disponibilitate permanentă, în sensul art. 86 alin. 1 din contractul colectiv de muncă menționat.

Mai mult, acesta, raportat la gradul de disponibilitate al fiecărui post, poate aprecia asupra cuantumului sporului ce urmează a fi acordat, întrucât textul contractului colectiv de muncă nu stabilește un cuantum fix, ci unul variabil, ce poate ajunge până la un maxim de 25%. Caracterul diferit al activității depuse de unii salariați ai unității pârâte, determinat de asigurarea rezolvării problemelor deosebite sau urgente, dă dreptul acesteia de a le stabili salarii distincte. Neincluderea anumitor sporuri specifice și în salariile reclamanților, nu echivalează cu o discriminare a acestora în raport cu o altă categorie de salariați.

Ca urmare, sporul prevăzut de art. 86 din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate în anii 2006, 2007 și 2008, nu instituie un drept al tuturor salariaților și respectiv o obligație a angajatorului, ci prevede doar caracterul opțional al acordării acestui spor, funcție de specificul activității salariatului, dar și de bugetul alocat.

Fiind o prerogativă a conducătorului unității chiar și în lipsa unei nominalizări a posturilor ce beneficiază de acest spor, instanța nu se poate substitui angajatorului și nici sindicatului, în sensul stabilirii posturilor ce presupun disponibilitatea permanentă a ocupantului, neavând la îndemână prevederi exprese care să vizeze criteriile pentru nominalizare.

În speță, reclamanții îndeplinesc funcțiile de asistenți maternali, conform contractelor individuale de muncă activitatea desfășurându-se la domiciliu.

Salariatul cu munca la domiciliu, conform art. 105 alin. 2 din Codul Muncii, își stabilește singur programul de lucru în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice.

Asistentul maternal desfășoară o activitate remunerată de creștere, îngrijire și educare a unui minor dat în plasament. acestei activități impune prezența asistentului maternal lângă minorul aflat în grija sa și, chiar dacă necesită un program permanent, continuu prin natura sa, este asigurată la domiciliu. Tocmai de aceea nu implică o disponibilitate permanentă, așa cum este definită de art. 86 alin. 1 din contractul colectiv de muncă invocat de reclamanți. Acordarea sporului prevăzut de contractul colectiv de muncă determină obligația de a fi la dispoziția angajatorului (în afara programului normal de lucru stabilit prin contractul individual de muncă) doar în sarcina salariatului cu locul de muncă la sediul angajatorului.

Pentru aceste considerente, instanța a constatat neîntemeiat acest capăt de cerere, urmând să îl respingă.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, respectiv plata drepturilor speciale pentru refacerea capacității de muncă în cuantum de 74 lei lunar, instanța a constatat că potrivit art.84 alin.2 din contractul colectiv de muncă la nivelul unităților de asistență socială pe perioada 2007-2009, pentru menținerea sănătății și securității muncii, asigurarea protecției personalului (funcționari publici și personalul contractual), reclamanții beneficiază de acest drept special pentru refacerea capacității de muncă.

În art.84 alin.5 din același contract colectiv se prevede că angajatorul este cel care asigură condițiile necesare pentru luarea de către fiecare salariat a unei mese calde, gratuitîn incinta unității, în fiecare zi în care salariatul și-a desfășurat efectiv activitatea, iar în situația în care angajatorul nu poate asigura servirea unei mesei calde, salariații sunt îndreptățiți să primească contravaloarea acesteia în cuantum de minimum 7 lei/zi.

Clauzele contractuale enunțate nu condiționează acordarea acestor drepturi de acordul sau de o eventuală negociere cu sindicatul fiind, din modul de redactare, imperativă pentru angajator.

Așa cum s-a reținut, însă reclamanții desfășoară munca la domiciliu, iar textele enunțate privesc beneficii ce se acordă pentru salariații care prestează muncă la sediul angajatorului.

În aceste condiții, instanța a constatat că textele enunțate nu îi vizează și pe reclamanți - asistenți maternali.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii"pentru reclamanți, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, reclamanții reprezentați prin sindicat au arătat, prin motivele de recurs, că în mod greșit instanța de fond a respins capătul de cerere, privind acordarea sporului de disponibilitate de 25%, întrucât acesta este prevăzut de art.86 alin 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă și se acordă personalului cu atribuții specifice ce presupune disponibilitate permanentă, condiții ce impun obligația de a fi pregătiți în orice moment, în orice zi a săptămânii, să intervină pentru rezolvarea unor probleme deosebite și cu caracter de urgență pe care le presupune activitatea de asistență socială și de protecția copilului.

Angajatorul avea obligația de a nominaliza personalul beneficiar în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a CCM, cu consultarea sindicatului reprezentativ.

A mai arătat că,se impunea acordarea drepturilor solicitate întrucut, reclamanții în fapt desfășoară activitățile prevăzute de lege și sunt beneficiari ai drepturilor prevăzute de CCM la nivel de unități de asistență socială 2007-2009 la art.84 alin.2 și 5 ceea ce coroborat cu art.107 alin 2 din Codul muncii, instituie dreptul egal al asistenților maternali profesioniști, de a beneficia de aceste drepturi ca și salariații din sistemul rezidențial.

Pârâta DGASPC Dad epus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Curtea constată a fi nefondat recursul pentru următoarele considerente.

La nivelul unității DGASPC Daf ost negociat contractul colectiv de muncă aplicabil începând cu data de 04.12.2006, cu durata de un an și posibilitatea prelungirii pentru o durată de încă un an, în condițiile art. 9 alin. 2 din contract. În art. 86 alin. 1 se stabilește că, la nivelul unității există posturi care, prin specificul lor, presupun disponibilitate permanentă, aceasta constând în obligația persoanelor care le ocupă de a fi pregătite în orice moment, în orice zi a săptămânii, să intervină pentru rezolvarea unor probleme deosebite și cu caracter de urgență pe care le presupune activitatea de asistență socială și de protecția copilului.

În același articol este reglementată modalitatea de stabilire și nominalizare a acestor posturi, sarcină ce a fost atribuită conducătorului unității, după consultarea sindicatului. Ultimul alineat prevede posibilitatea acordării acestui spor de disponibilitate permanentă de până la 25%, persoanelor nominalizate conform alin. 2, funcție de resursele financiare alocate de Consiliul Județean

Așadar, angajatorul, raportat la gradul de disponibilitate al fiecărui post, poate aprecia asupra cuantumului sporului ce urmează a fi acordat, întrucât textul contractului colectiv de muncă nu stabilește un cuantum fix, ci unul variabil, ce poate ajunge până la un maxim de 25%.

Caracterul diferit al activității depuse de unii salariați ai unității pârâte, determinat de asigurarea rezolvării problemelor deosebite sau urgente, dă dreptul acesteia de a le stabili salarii distincte. Neincluderea anumitor sporuri specifice și în salariile reclamanților, nu echivalează cu o discriminare a acestora în raport cu o altă categorie de salariați.

Sporul prevăzut de art. 86 din contractul colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate în anii 2006, 2007 și 2008, nu instituie un drept al tuturor salariaților și respectiv o obligație a angajatorului, ci prevede doar caracterul opțional al acordării acestui spor, în funcție de specificul activității salariatului, dar și de bugetul alocat.

Având în vedere cele arătate, se constată că recursul formulat de reclamanți prin reprezentant este nefondat.

Pe cale de consecință în temeiul disp.art.312 Cod Procedură civilă se va respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" în numele membrilor de sindicat, și, împotriva sentinței civile nr.1263/03.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 27.01.2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. Jud.MP /16.02.2010

Tehn./2 ex /

/ D și D

03 Februarie 2010

Președinte:Carmen Tomescu
Judecători:Carmen Tomescu, Mariana Pascu, Florica Diaconescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 567/2010. Curtea de Apel Craiova