Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 7186/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMÂNIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi nr.5907/2009

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.7186/

Ședința Publică din data de 08 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Zeca Dorina

JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 3: Farmathy Amelia

GREFIER: - -

********************

Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă " " - - prin administrator judiciar. împotriva sentinței civile nr. 854 din data de 30.04.2009 și a încheierii din data de 27.04.2009, ambele pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - având ca obiect"drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns: recurenta-pârâtă " " - - prin administrator judiciar - și intimatul-reclamant.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, prin motivele de recurs formulate în cauză, recurenta-pârâtă " " - - prin administratorul judiciar - a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă.

Curtea, constatând că în cauză recurenta-pârâtă " " - - prin administratorul judiciar - a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.

CURTEA,

Asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin încheierea din data de 27.04.2009,(încheierea de dezbateri - parte integrantă din hotărârea fondului), pronunțată în dosarul nr- (aflată la fila 81 din dosarul de fond menționat), Tribunalul Teleorman - Secția de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal, complet de divergență, a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a judecății cauzei, formulată de pârâta " " - - prin administratorul judiciar

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că în cauză reclamantul urmărește obținerea unui titlu pentru constatarea unei creanțe, ci nu valorificarea unei creanțe, cum impun dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Ulterior, prin sentința civilă nr. 854 din data de 30.04.2009,pronunțată în același dosar - dosarul nr- -, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, împotriva pârâtei - - prin lichidator judiciar Insolvency Specialist

În consecință, a obligat pe pârâtă să plătească reclamantului drepturi salariale cuvenite și neacordate pentru perioada noiembrie 2005 - decembrie 2007, în sumă de 7.163 lei, conform raportului de expertiză efectuat în cauză.

A respins cererea formulată de reclamant pentru perioada ianuarie - octombrie 2005, ca fiind prescrisă.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, prima instanță a reținut că reclamantul a fost salariatul pârâtei până la data 14.04.2008, iar la stabilirea salariului acordat în perioada 2005 - 2007 nu au fost respectate prevederile art. 128 și art. 129 din Contractul Colectiv de Muncă pentru anul 2005, 2006 și 2007.

Astfel, potrivit prevederilor art. 128 alin. 5 din Contractele colective de muncă pe care reclamantul își întemeiază cererea de chemare în judecată, în cadrul pârâtei salariul de bază minim este de 1,76 ori mai mare decât salariul minim pe economie actualizat, iar conform art. 129 alin. 1, salariile de bază minime pe niveluri și funcții sunt cele rezultate din aplicarea la salariul de bază minim actualizat pe unitate conform art. 128 coeficienților minimi în funcție de nivelurile de pregătire.

De asemenea, instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 129 alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă, salariile individuale se stabilesc prin negocieri, cu respectarea limitelor minime corespunzătoare nivelurilor, funcțiilor și meseriilor prevăzute în contract.

Prin urmare, salariul minim brut stabilit conform art. 128 alin. 5 este influențat de indicii de ierarhizare stabiliți în anexa 3 la Contractul Colectiv de Muncă, în funcție de nivelul de pregătire profesională și de sporurile permanente acordate fiecăruia dintre salariați.

În cauză, potrivit raportului de expertiză, la stabilirea salariului acordat reclamantului, nu au fost respectate prevederile art. 128 și art. 129 din Contractul Colectiv de Muncă, în sensul că salariile înregistrate în carnetele de muncă nu corespund, ci cele care ar fi rezultat din aplicarea dispozițiilor anterior menționate.

În raport de cele expuse, s-a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată, însă numai în parte, întrucât cuantumul drepturilor reprezentând diferențele salariate calculate de reclamant este mai mare decât cel calculat de expert, acesta din urmă fiind avut în vedere de către prima instanță.

De asemenea, pentru perioada ianuarie 2005 - octombrie 2005, în raport de data promovării acțiunii și de dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c) din Codul muncii, s-a constatat că dreptul material la acțiune este prescris.

Împotriva sus-menționatei sentințe, cât și a încheierii de dezbateri din data de 27.04.2009, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă invocă, referitor la nelegalitatea hotărârii pronunțate, condițiile stipulate de dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, coroborate cu dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată și completată prin Legea nr. 277/2009.

Susține că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea esențială și aplicarea greșită a legii, considerând că aceasta o îndreptățește să solicite admiterea cererii recurs, astfel cum a fost formulată și, în consecință, casarea hotărâri pronunțate.

Pentru a proceda astfel, recurenta solicită instanței de recurs să țină cont și de considerentele pe care le expune în cele ce urmează:

Astfel, arată că deși în timpul judecății fond, în ședința publică din data de 27.04.2009, -, prin reprezentantul său a cerut suspendarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și a depus acte doveditoare din care rezultă că societatea se afla in insolvență începând cu data de 25.03.2009, în acest sens, instanța s-a pronunțat, pe fondul cauzei, în favoarea reclamanților, obligând-o pe pârâtă la plata unor drepturi salariale.

Mai arată că, potrivit Legii nr. 85/2006, după data deschiderii procedurii insolvenței, singura modalitate de recuperare a creanțelor împotriva averii debitorului pe care creditorii o au la dispoziție este formularea cererii de admitere a creanțelor împotriva averii debitorului.

Invocă și dispozițiile art. 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 care prevăd un termen de decădere pentru formularea acestei cereri, respectiv termenul limită de depunere a creanțelor de înscriere la masa credală, ce este stabilit de judecătorul sindic prin sentința de deschidere a procedurii (conform dispozițiilor art. 62 alin. 1 lit. b), în speță, acesta fiind data de 22.05.2009.

Susține că în cazul în care nu sunt respectate dispozițiile imperative ale art. 36 din Legea nr. 85/2006, care prevăd că: " De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor", o soluționare ulterioară a unei cereri formulate pentru realizarea creanțelor asupra debitorului pe calea dreptului comun ar da posibilitatea încălcării prevederilor Legii nr. 85/2006, orice creditor putând acoperi lipsa de vigilență pentru depunerea cererii de înscriere la masă în termenul stabilit de lege, pe această cale.

Mai invocă și dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, potrivit cărora:"Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii",precum și dispozițiile art.3041, care prevăd că: " Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art.304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.".

În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, precum și dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, modificată și completată prin Legea nr. 277/2009.

Deși a fost legal citat, intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate prin cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3041Cod proc. civilă, Curtea reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței:

"În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile: -".

Conform dispozițiilor art. 36 din aceeași lege:

"De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.".

Având în vedere deschiderea procedurii insolvenței împotriva recurentei-pârâte " " -, în calitate de debitoare și față de dispozițiile legale sus-citate, Curtea reține că, în prezenta cauză, se impunea suspendarea judecății fondului cauzei, fără a se mai intra în cercetarea acestuia.

Or, în speță, prima instanță a respins cererea de suspendare a judecății și a dat dezlegare fondului pricinii, fără a ține seama de motivele întemeiate invocate de societatea pârâtă.

Ca urmare, Curtea apreciază că prin încheierea de dezbateri din data de 27.04.2009 (încheierea ce se atacă în speță), instanța de fond a respins, în mod nejustificat, cererea de suspendare a judecății pricinii formulată de pârâta " " - în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, deși aceasta făcuse, în mod indubitabil, dovada deschiderii procedurii insolvenței în ceea ce o privește, cu înscisurile depuse la filele 74 - 75 și, respectiv 79 din dosarul de fond și anume cu Certificatul de grefă eliberat la data de 26.03.2009 de Tribunalul București - Secția a VII-a - Comercială în dosarul nr- și cu Decizia nr. 2/31.03.2009 a

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că recursul declarat de recurenta-pârâtă " " - este fondat, astfel că îl va admite ca atare.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 teza 1 Cod proc. civilă, Curtea va modifica, în parte, încheierea din data de 27.04.2009 și, în tot, sentința civilă nr. 854 din data de 30.04.2009, ambele pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale Contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-, în sensul că va dispune suspendarea judecății, în fond, cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat recurenta-pârâtă " " -, cu sediul în B B-dul G-ral, nr. 11 bis, sector 1, prin administratorul judiciar, cu sediul în B,-, - 27, scara A, etaj 4, sectorul 3, împotriva sentinței civile nr. 854 din data de 30.04.2009 și a încheierii din data de 27.04.2009, ambele pronunțate de Tribunalul Teleorman - Secția de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ Fiscal - Complet Specializat pentru Conflicte de Muncă, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-contestator, cu domiciliul în com., sat, jud.

Modifică, în tot, sentința recurată și în parte, încheierea pronunțată la data de 27.04.2009, în sensul că:

Dispune suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

red: / tehnored:

2 EX. / 08.01.2010

Jud. fond:;

Președinte:Zeca Dorina
Judecători:Zeca Dorina, Petre Magdalena, Farmathy Amelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 7186/2009. Curtea de Apel Bucuresti