Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 736/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.736
Ședința publică din data de 16 mai 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SA (fosta SC SA) B, cu sediul social în B, str. G-ral, nr.11 bis, sector 1 și sediul procesual ales la reprezentantul său legal " & Asociații" din B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.761 din data de 4 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, nr.123, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-pârâtă SA (fosta SC SA) B, reprezentată de avocat G, din Baroul Prahova și intimatul-reclamant, reprezentat de avocat, din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că recursul este motivat și a fost declarat în termen legal.
Avocat G pentru recurenta-pârâtă depune la dosar împuternicirea avocațială nr.4617 din data de 10 martie 2008 și un set de acte, în copie, respectiv: adresa nr.1231 din 27 martie 2008 emisă de Ministerul Muncii, Familie și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B, Hotărârea Comisiei Paritare a SC SA cu din data de 31 martie 2008, adresa nr.938 din 1 aprilie 2008 SC SA - Departamentul Resurse Umane privind evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003-2007, contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 încheiat conform art.10 și 11 din Legea nr.130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familie cu nr.2895/21/ din 29 decembrie 2006, publicat în Partea a Va nr.5 din 29 ianuarie 2007, certificatul de înscriere mențiuni emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București eliberat la data de 4 aprilie 2008 și încheierea nr.28702 din 2 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr.-/2008 de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București privind modificarea denumirii recurentei-pârâte din SC "" SA în " " SA. Copia înscrisurilor depuse de recurenta-pârâtă au fost comunicate și intimatului-reclamant, prin apărătorul său legal.
Arată că recurenta-pârâtă și-a modificat denumirea din SC "" SA în " " SA, conform înscrisurilor depuse la dosar, nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-reclamant depune la dosar împuternicirea avocațială nr.108/2008, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că recurenta-pârâtă și-a schimbat denumirea din SC "" SA în " " SA, față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat și având în vedere actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat G având cuvântul pentru recurenta-pârâtă solicită în principal admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond în sensul de a se reduce cuantumul sumelor reprezentând primele de Paști și de C conform adresei depuse la acest termen de judecată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-reclamant solicită respingerea recursului, menținerea sentinței pronunțată de instanța ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Arată că în mod corect instanța de fond a interpretat disp. art. 168 din CCM pe anii 2004-2007 pentru că din conținutul acestora rezultă indubitabil, că drepturile salariale suplimentare prevăzute la alin.1 se păstrează în fiecare an.
Cu privire la adresa depusă la acest termen de judecată de recurenta-pârâtă privind evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003-2007 solicită a nu fi luată în considerare, întrucât nu se menționează în ce scop a fost emisă, ce calitate are persoana semnatară a acesteia, respectiv dacă are calitatea de reprezentant legal al patronatului și mandatul necesar pentru a semna această adresă. Această adresă a fost depusă la dosar după ce Curtea de Apel Ploieștis -a pronunțat în alte cauze similare cu prezenta cauză și nu ca rezultat al negocierilor între sindicat și patronat, conform art. 168 (1) din CCM.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul a chemat in judecată pe pârâta SC SA B, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumelor reprezentând drepturi salariale restante cuvenite și neacordate în anii 2004-2006, sume ce urmează a fi reactualizate.
In motivarea acțiunii formulate, reclamantul a arătat că a fost salariatul SA, raporturile de muncă încetând prin disponibilizare în anul 2007.
A mai arătat că sumele solicitate reprezintă drepturi salariale restante și neacordate în anii 2004-2007, reprezentând prime de Paște și C prevăzute în art. 168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2006.
Ulterior, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că solicită suplimentpri salariale în sumă de 4851,50 lei aferente perioadei 2004-2006.
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dipozitiile art.5, art. 164, art. 269 (1) din Codul muncii, art. 168 din Contractul colectiv de munca la nivelul societății si art. 1084 Cod civil.
In dovedirea acțiunii acesta a arătat ca înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat.
Prin întâmpinare, pârâta Sc SA Bai nvocat excepția prescrierii dreptului la acțiune deoarece potrivit disp.art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la nașterea dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă, ori ale unor clauze ale acestora, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că drepturile salariale s-au introdus în salariul de bază al fiecărui salariat, începând cu anul 2003, ulterior la data de 31.08.2007 a emis o notă privind precizarea situației primelor de Paște și C prevăzute de art. 168 din Contractul colectiv de muncă al SC SA.
Prin sentința civilă nr. 761 din 04 martie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale suplimentare corespunzătoare sărbătorii de Paște și C 2004-2006 în sumă de 4851,50 lei, sumă ce va fi actualizată conform indicelui de inflație.
Prin aceeași sentință pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în sumă de 300 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, tribunalul a respins-o întrucât după cum rezultă din rezoluția de primire cererea a fost înregistrată la data de 19.11.2007, în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prev. de disp.art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu-l plata drepturilor salariale.
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SC SA de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate. In acest sens, în cuprinsul contractului se arată că, cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acorda suplimentările, vor începe negocierile cu sindicatul în vederea stabilirii valorii concrete, a modalității de acordare, a condițiilor, a criteriilor și beneficiarilor.
Tribunalul a reținut că în Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității pârâte și apoi în cel pe 2005, în articolul 168 alin.2 se stipulează ca pentru anul 2003 suplimentările de alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Din modul de formulare al art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 au fost incluse in salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2007 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.
De altfel, salariul de bază mediu la nivel de SA, la care se referă art. 168 alin.l din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2007.
Conform dispozițiilor art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, astfel că pârâta avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale suplimentare prin prezentarea fluturașilor emiși reclamantului pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-
Angajatorul nu a probat nici faptul că suplimentările prevăzute de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă pe anii 2004-2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul muncii.
A concluzionat instanța de fond că, din actele și lucrările dosarului a rezultat că reclamantul, deși era îndreptățit la plata acestor drepturi salariale, nu a primit aceste sume, prima de C și Paște pe anii 2004-2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA B prin reprezentant, în temeiul disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând soluția fondului în ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, precum și eronata admitere a cererii reclamantului prin însușirea raționamentului "per a contrario" care a fost așezat la temelia raționamentului primei instanțe.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, s-a învederat că temeiul juridic al excepției prescripției extinctive este art.283 alin.1 lit.e din Codul Muncii și nu disp.art.283 alin.1 lit.c Codul Muncii.
De altfel, s-a apreciat că natura juridică a drepturilor bănești solicitate prin acțiune este aceea a unor prime, care nu se confundă cu salariul ce reprezintă contraprestațiunea muncii.
În sprijinul celor de mai sus, recurenta invocă " Notă asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute la art.168 din Contractul Colectiv de Muncă al SC SA" emisă de Comisia Paritară a SC și înregistrată sub nr.4209/06.11.2007.
Al doilea motiv de recurs s-a bazat pe dispozițiile art.168 CCM, recurenta motivând că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților atât în anul 2003 cât și ulterior, astfel încât dreptul subiectiv solicitat de către aceștia nu mai exista la data introducerii acțiunii.
Intimatul a depus concluzii scrise prin care și-a susținut punctul de vedere cu privire la recursul recurentei.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
In ceea ce privește excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune invocată de, Curtea va constata că în cauză nu își găsesc aplicare dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. e care stabilesc un termen de prescripție de 6 luni pentru acțiuni având ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia, ci art. 283 lin. 1 lit. c) care stabilește un termen de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în ceea ce privește plata unor drepturi salariale.
De altfel, recurenta a afirmat că primele pentru sărbători nu pot fi asimilate nici indemnizațiilor și nici adaosurilor sau sporurilor de salariu, neavând caracterul de "salariu", pentru ca apoi să susțină că această primă a fost inclusă lunar în salariul de bază al angajaților, în ciuda caracterului acesteia total diferit de drepturile salariale și al acordării acesteia doar in considerarea unor evenimente speciale.
In consecință, precum și față de prevederile art. 43 din Codul fiscal care arată că premiile sunt asimilate salariilor, în raport de data înregistrării acțiunii, termenul de prescripție nu este împlinit.
În conformitate cu înscrierile carnetelor de muncă depuse la dosarul cauzei, reclamantul a avut calitatea de salariat al societății pârâte.
Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2007 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate.
În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității pârâte, articolul 168 alin.2 se stipulează ca pentru anul 2003 suplimentările de alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii următori prevede ca în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat și se mențin drepturile salariale pentru anii următori.
Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 din aceste contracte au fost incluse in salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2006 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.
De altfel, salariul de bază mediu la nivel de SA, la care se referă art. 168 alin.l din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2006.
Conform dispozițiilor art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit astfel că recurenta - pârâtă avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale suplimentare prin prezentarea fluturașilor emiși reclamantului-intimat pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-
Angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă pe anii 2003-2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art. 287 din Codul muncii.
Această dovadă putea fi făcută tot cu statele de plată ale salariaților și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiză judiciară în acest scop, date fiind și prevederile art. 286 alin. 1 din Codul muncii.
Adresa nr. 4209/06.11.2007 emisă de Comisia Paritară a SA, nu poate fi luată în considerare, deoarece vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (1) și (2) din contractul colectiv de muncă după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.
Așa fiind, Curtea constată că nu sunt îndeplinite în cauză disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SA (fosta SC SA) B, cu sediul social în B, str. G-ral, nr.11 bis, sector 1 și sediul procesual ales la reprezentantul său legal " & Asociații" din B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.761 din data de 4 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, nr.123, județul
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
- -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.TL/SȘ
2 ex./26.05.2008
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela
