Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 747/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 747
Ședința publică de la 02 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Șelea
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr. 247/17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru recurenta pârâtă SC SA, lipsind intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului conform motivelor formulate și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința civilă nr. 247/17.02.2009, Tribunalul Mehedinți, a respins excepțiile prescripției dreptului la acțiune și a lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocate de pârâtă.
A admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC SA
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma netă actualizată la data de 31.01.2009 în cuantum de 1015 lei, reprezentând suplimentări salariale cuvenite și neachitate, sumă ce va fi reactualizată până la data plății efective.
A obligat pârâta la 200 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată de pârâtă, în sensul că cererea este formulată peste termenul de 6 luni prevăzut de art.283 lit e, Codul muncii, instanța a constatat că este neîntemeiată.
Astfel acțiunea reclamantei avea ca obiect plata unor despăgubiri cu titlu de suplimentări salariale pentru aprovizionarea de toamna - iarnă, situație în care acestea pot fi solicitate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune conform art. 283 (1) lit. c din Codul muncii.
De asemenea, chiar pârâta a susținut că suplimentările privind aprovizionarea de toamna - iarnă au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, fiind deci drepturi salariale.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei s-a constatat că și aceasta este nefondată.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză reiese, că reclamanta a fost salariata societății pârâte, până la data de 06.06.2007, iar drepturile bănești solicitate de reclamantă reprezintă suplimentări salariale prevăzute de art. 176. la Nivel de de care beneficiază salariații cu ocazia aprovizionării de toamnă - iarnă.
Pentru munca prestată, reclamanta a beneficiat de un salariu conform contractului individual de muncă.
Pe lângă aceste drepturi salariale, s-a prevăzut în art.176 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură, că salariații, cu ocazia unor evenimente anuale: Paști, Ziua Meseriei, C, precum și în luna octombrie ( pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă.
Deși, prin întâmpinare s-a susținut că suplimentările salariale reprezentând cuantumul ajutorului pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă începând cu 1.03.1998 au fost incluse în salariul de bază și că de atunci și până în prezent acestea au fost plătite lunar ca parte integrantă din salariu, pârâta invocând în acest sens adresa nr. 2412/1998, expertiza contabilă a constatat că aceste susțineri nu se confirmă.
Astfel, suplimentările salariale privind aprovizionarea de toamnă -iarnă prevăzute, de art. 168 din CCM pe anul 1997, suplimentări ce au fost preluate în art. 176 din CCM pe anii 2005- 2007, nu au fost introduse în salariu.
Expertiza a evidențiat, că majorările salariale de care face vorbire pârâta în întâmpinare și în adresa menționată mai sus, sunt de fapt rezultatul aplicării HG nr. 208/1998.
Ca atare reclamanta este îndreptățită la plata suplimentărilor salariale pe anul 2005 și 2006, iar conform raportului de expertiză întocmit de expert suma netă cuvenită acesteia actualizată în raport de inflație este în cuantum de 1.015lei.
În speță societatea pârâtă nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau potrivit art. 176 din CCM, în sensul că nu a achitat reclamantei suplimentările salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, pe anii 2005,2006.
Față de considerentele expuse, s-a constat că acțiunea formulată de reclamantă este întemeiată și urma a fi admisă ca atare, în sensul obligării pârâtei să plătească acesteia, suma netă actualizată la 31.01.2009 în cuantum de 1.015 lei, sumă reactualizată la data plății efective, reprezentând suplimentări de drepturi salariale.
In temeiul dispozițiilor art. 274.civ Cod Penal, pârâta a fost obligată și la 200 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SA B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
1. Fără nici o motivare instanța a respins excepția dreptului la acțiune de
6 luni. Ori având în vedere faptul că dreptul la suplimentările salariale solicitate rezultă din contractul colectiv de muncă și că, prin cererea petentei s-au solicitat suplimentările pretins cuvenite cu ocazia sărbătorilor de C pentru anii 2005-2007 și Paști 2005-2007, invocându-se în acțiunea introductivă ca temei de drept CCM -ulacțiunea este prescrisă în momentul formulării sale(potrivit art. 283 alin. 1 din Codul muncii "Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate întermen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune,în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia").
2. Pe fondul cauzei, hotărârea dată este parțial neîntemeiată, instanța
limitându-se la a da o interpretare notei din 31.08.2007, raportând-o la Legea nr. 130/1999 și la Codul muncii, grăbindu-se să dea o hotărâre fără a pune în discuție efectuarea unei expertize contabile lămuritoare în cauză.
Instanța ar fi trebuit să stabilească dacă sumele pe care reclamanții le solicită au fost sau nu plătite, ele fiind incluse în CCM - urile pe anii respectivi.
Verificând actele și lucrările dosarului atât prin prisma dispozițiilor art. 304.Pr.Civ. cât și a criticilor formulate, curtea constată recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recursul este o cale de atac extraordinară, de reformare, nedevolutivă, în principiu nesuspensivă de executare, cu excepția cazului prevăzut de art. 300 alin. 1.Pr.Civ. și comună.
Nefiind o cale de atac devolutivă, recurentul trebuie să-i exprime nemulțumirea în tiparele prevăzute de lege.
Pentru a conduse la casarea sau modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare "de formă" a textelor, condiția legală a "dezvoltării motivelor" implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se întemeiază.
Observând motivele de recurs, Curtea constată că recurenta critică sentința pronunțată de către prima instanță sub aspectul nelegalității și netemeiniciei în ceea ce privește suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anii 2005-2007 și Paști 2005-2007.
Or, intimata reclamantă a solicitat prin acțiune obligarea recurentei pârâte la plata drepturilor salariale reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă datorate în luna octombrie în cuantum de un salariu minim la nivel de unitate pentru fiecare an în parte, respectiv pentru anii 2005, 2006, 2007 pentru care s-a pronunțat și prima instanță prin sentința civilă atacată.
Ca atare, cum recursul nu vizează obiectul acțiunii formulată de intimata reclamantă, Curtea, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 2.Pr.Civ. urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA, împotriva sentinței civile nr.247/17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud. -
.Red. DO/2 ex./11.02.2010
Președinte:Camelia ȘeleaJudecători:Camelia Șelea, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
