Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 883/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA VONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.883
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 5.10.2009
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Mărioara Coinăcel
GREFIER--
-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurenta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în B,-, împotriva sentinței civile nr.554/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal a răspuns pentru intimații- reclamanți, și av., cu delegație la dosar, lipsă fiind recurenta Casa de Asigurări de Sănătate
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează că s-a depus la dosar de către intimați întâmpinare în 2 exemplare și decizia nr.115/16.02.2006 a Curții Constituționale, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul intimaților arată că își menține concluziile expuse în întâmpinarea depusă, răspunzând punctual la toate criticile formulate de recurentă.
Menționează că acordarea primei de vacanță pe lângă indemnizația de concediu, a fost prevăzută în art.49 al.2 din Contractul colectiv de muncă.
Mai arată că prin actul adițional privind prelungirea efectelor Contractului colectiv de muncă și pentru anul 2008, fost menținut acest drept al primei de vacanță.
Solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea hotărârii de fond ca temeinică și legală.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Asigurări de Sănătate B pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să le plătească drepturile bănești cuvenite potrivit Contractului Colectiv de Muncă, drepturi reprezentând prima de vacanță pentru anul 2008, reactualizată în raport de rata inflației la data plății efective. Totodată reclamanții au solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au calitatea de personal contractual în cadrul Casei Județene de Asigurări de Sănătate B, între reclamanți și pârâtă existând raporturi de muncă guvernate de Legea nr. 53/2003. S-a precizat că prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat între Casa Județeană de Asigurări de Sănătate și Sindicatul Casei Județene de Asigurări de Sănătate pentru anul 2000-2001, la art.49 alin.2 s-a stabilit că pe perioada concediului de odihnă salariații vor primi pe lângă indemnizație, și o primă de vacanță de două salarii brute pe casă avute la data plecării în concediu. Pentru perioada 2002-2008 s-au încheiat acte adiționale anuale, prevederile Contractului colectiv producându-și în continuare efectele, așa cum a fost adoptat. S-a arătat că deși acest contract reprezintă legea părților, pârâta refuză să acorde acest drept pentru anul 2008. Referitor la primele de vacanță aferente perioadei 2004-2007 inclusiv, s-a precizat că achitarea acestora s-a făcut numai în urma pronunțării Deciziei civile nr.114/25.02.2008 a Curții de APEL GALAȚI în dosarul nr-. Reclamanții au susținut că drepturile bănești solicitate au caracter de creanță privilegiată, bucurându-se inclusiv de protecția art.4 alin.2 din Constituția României, iar potrivit art.53 din Constituție, restrângerea unor drepturi sau a unor libertăți poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, măsura trebuind să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicabilă în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății. Prin urmare, reclamanții au apreciat că suspendarea plății primei de vacanță s-a dispus în contradicție cu dispozițiile constituționale, întrucât un drept acordat prin lege nu poate fi suspendat fie și printr-o ordonanță de urgență.
Prin întâmpinare, pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând că deși prima de vacanță este un drept prevăzut la art.49 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă pentru anul 2000-2001, încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate B și Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate B, contract ale cărui clauze își produce efectele și pentru perioada 2007-2008 urmare a actelor adiționale anual încheiate, legiuitorul nu prevede acest drept în legea bugetului de stat pentru anul 2008. Astfel, a menționat că în Legea nr. 388/2007 a bugetului de stat pentru anul 2008 legiuitorul prevede doar plata premiului anual, fapt pentru care Casa de Asigurări de Sănătate B nu se face vinovată de neplata drepturilor bănești reprezentând prima de vacanță pentru anul 2008, cu atât mai mult cu cât nici ordonatorul principal de credite Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a prevăzut în bugetul anului 2008 plata indemnizației solicitate. În apărarea sa, a mai susținut că în calitatea sa de instituție publică are obligația de a respecta prevederile legale respectiv Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, potrivit căreia cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată, nici o cheltuială neaprobată potrivit legii neputând fi înscrisă, angajată sau efectiv plătită din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Din această perspectivă, pârâta a considerat că suspendarea aplicării dreptului la prima de vacanță a fost legală.
Prin Sentința Civilă nr. 554/2009 Tribunalul Brăila a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să plătească fiecăruia dintre reclamanți prima de vacanță pentru anul 2008, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
A obligat-o pe pârâtă să plătească reclamanților, cate 300 lei cu titlu de cheltuieli judecată, iar reclamantei suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judecată.
În motivare instanța reține următoarele:
Reclamanții, și sunt angajați în calitate de personal contractual în cadrul Casei Județene de Asigurări de Sănătate
Potrivit art.49 al.2 din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2000/2001 încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate și Sindicatul Casei Județene de Asigurări de Sănătate "Pe perioada concediului de odihnă, salariații vor primi pe lângă indemnizație, și o primă de vacanță de două salarii brute pe Casă(care va fi negociată în fiecare an) avute la data plecării în concediu." Prin acte adiționale succesive Contractul colectiv de muncă la nivel CAS Baf ost prelungit pentru perioada 2001-2008(filele 12-45).
Acest drept a fost încasat, de reclamanți, conform susținerilor din acțiune, până în anul 2007 inclusiv, în baza hotărârilor judecătorești anexate la dosar.
Dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut prin lege, astfel că reclamanții sunt îndreptățiți la plata drepturilor bănești solicitate, angajatorul având obligația, conform art.40 al.2 lit.c Codul muncii, să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege.
Referitor la Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.388/2007, invocată de către pârâtă, tribunalul reține că prin aceasta nu s-a dispus suspendarea aplicării dispozițiilor privind prima de vacanță. Faptul că în art.28 se prevede doar plata premiului anual nu poate fi interpretat ca fiind o limitare a celorlalte drepturi salariale.
Prevederea din contractul colectiv de muncă nu condiționează plata primei de vacanță de existența sau inexistența fondurilor, xecutarea contractului colectiv de muncă fiind obligatorie pentru părți potrivit art.243 Codul muncii și art.30 din Legea nr.30/1996 privind contractul colectiv de muncă.
Prin urmare Tribunalul apreciază ca nefondată susținerea pârâtei că nu poate fi acordată prima de vacanță pe anul 2008 pe motiv nu s-a prevăzut acest drept în legea bugetului de stat pentru anul 2008.
Având în vedere faptul că reclamanții au dreptul la repararea integrală a prejudiciului, cererea subsecventă de obligare a angajatorului la plata actualizată în funcție de rata inflației este fondată față de dispozițiile art.269 din Codul muncii și rin p. urmare, prima de vacanță va fi actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
În baza art. 274.civ.Cod Penal tribunalul a obligat-o pe pârâtă să plătească fiecăruia dintre reclamanți cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat conform chitanțelor atașate(filele 7-9).
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta solicitând modificarea ei și respingerea acțiunii formulate de reclamanți.
În motivare a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr civilă.
Astfel, deși prima de vacanță este un drept prevăzut la art.49 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă pentru anul 2000-2001, încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate B și Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate B, contract ale cărui clauze își produce efectele și pentru perioada 2007-2008 urmare a actelor adiționale anual încheiate, legiuitorul nu prevede acest drept în:
a) OG 10/2008, privind nivelul salariilor de bază și a altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit OUG 24/2000 și legii 154/1998.
b) Legea nr. 388/2007 a bugetului de stat pentru anul 2008, unde legiuitorul prevede doar plata premiului anual.
c) Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, potrivit căreia cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată.
De asemenea Casa de Asigurări de Sănătate B nu a prevăzut în bugetul alocat anului 2008 plata indemnizației solicitate.
Intimații au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Brăila este legală și temeinică.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurentă cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că prima de vacanță este un drept prevăzut la art.49 alin.2 din Contractul Colectiv de Muncă pentru anul 2000-2001, încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate B și Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate B, contract ale cărui clauze își produc efectele și pentru perioada 2007-2008 urmare a actelor adiționale anual încheiate.
Potrivit art. 40 al.2 lit.c Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
Prevederea din contractul colectiv de muncă nu condiționează plata primei de vacanță de existența sau inexistența fondurilor, iar xecutarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți potrivit art.243 Codul muncii și art.30 din Legea nr.30/1996 privind contractul colectiv de muncă.
Faptul că angajatorul Casa de Asigurări de Sănătate B nu a prevăzut în bugetul alocat anului 2008 plata indemnizației solicitate nu este de natură să o exonereze de plata acesteia.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în B,-, împotriva sentinței civile nr.554/18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red./3.11.2009
Dact./4 ex/12.11.2009
FOND: -
Asis.jud.-
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Mărioara Coinăcel
