Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 8876/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8876
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 3103/23.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimat, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimat reclamant, reprezentat de avocat a lipsit recurenta pârâta SC SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Avocat reprezentanta intimatului reclamant, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată, depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.11.2007 reclamantul a chemat în judecata pentru ca prin hotărârea ce o va pr onunța sa fie obligată parata la plata contravalorii suplimentărilor reactualizate cuvenite și neacordate aferente anilor 2004,2005,2006 și 2007.
In motivarea acțiunii a arătat că în calitate de salariat al SC are dreptul sa beneficieze, conform art. 168 din Contractul Colectiv de Munca, de o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia fiecărei sărbători de Paste si C pentru perioada 2004-2007. Deși, conform contractului individual de munca, fiecare angajat trebuie sa beneficieze, pe lângă salariul de baza pentru munca prestata, si de toate drepturile acordate in baza Contractului Colectiv de Munca încheiat la nivel de societate, iar art.40 din Codul Muncii prevede la alin.2 ca angajatorului ii revine in principal obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din Contractul Colectiv de Munca., in anii 2004, 2005 si 2006, pârâta nu si-a respectat aceste obligații si salariații nu au beneficiat de suplimentările salariale aferente celor doua sărbători.
A calculat sumele solicitate prin raportarea la valoarea salariilor medii brute
aplicate in cadrul sucursalelor conform Contractelor Colective de Munca.
Solicită sa fie obligată pârâta către reclamant la plata drepturilor salariale neacordate, actualizate cu indicele de inflație a contravalorii drepturilor salariale cuvenite si neacordate, conform tabelului anexat prezentei cereri.
In dovedirea prezentei cereri înțelege sa folosească proba cu înscrisuri.
In drept, își întemeiază acțiunea pe prevederile art.37, 38 si 40 Codul Muncii, precum si pe dispozițiile contractului individual si ale contractului olectiv de munca.
in copie contract individual de munca, carnete de munca, extrase din contractele colective de munca aferente anilor 2004, 2005, 2006, adresele GH. nr. 1666/25.03.2003, nr.313/25.01.2005, 713/15.05.2006, tabelul cu calculul sumelor conform indicelui de inflație, Sentința civila nr.806-2007 Tribunalului C
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, conform dispozițiilor art. 283 alin. 1 Codul Muncii.
Potrivit art. 283, al. 1 din Codul Muncii "Cererile in vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate: e) in termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, in cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia."
Având in vedere faptul ca dreptul la suplimentările salariale solicitate rezulta din contractul colectiv de munca, si ca prin prezenta cerere se solicita suplimentările pretins cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paști și C din anii 2004-2007, consideră prezenta acțiune ca fiind prescrisa.
Pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, in condițiile in care Societatea a achitat toate drepturile salariale in conformitate cu prevederile CCM.
Începând cu anul 2003 părțile au prevăzut in mod expres includerea sumelor suplimentare in salariul de baza; după anul 2003, partale au reglementat menținerea măsurii privind includerea sumelor suplimentare in salariul de baza, atât reprezentanții salariaților cat si instanțele investite cu soluționarea unor astfel de litigii au confirmat includerea in salariul de baza a sumelor suplimentare precum si acordarea acestora către salariați, oricum, modalitatea de calcul invocata in susținerea acțiunii este greșita atât timp cat se raportează la nivelul salariului mediu brut la nivel de Societate iar promovarea prezentei acțiuni este prematura in raport cu prevederile contractuale care, eventual, ar putea justifica dreptul la acțiune.
Părțile au stabilit o procedura care trebuie parcursa prealabil declanșării unui litigiu in fata unei instanțe judecătorești, prin înființarea unei comisii paritare in baza Anexei nr. 2 la CCM; aceasta comisie este compusa atât din reprezentanții salariaților (in speța ), cat si din reprezentanții Societarii si are scopul de a lamuri, pe cale amiabila, orice neînțelegere cu privire la interpretarea unei clauze din CCM.
In temeiul art. 9 din CCM precum și al prevederilor Anexei nr. 2, in scopul soluționării tuturor diferendelor rezultate din interpretarea și aplicarea CCM a fost înființata Comisia Paritara. Scopul constituirii comisiei 1-a reprezentat tocmai clarificarea intenției reale a parților la momentul negocierii respectivelor clauze din CCM, comisia fiind formata tocmai din reprezentanții parților semnatare.
Prin Deciziile nr. 3793/18.06.2007 (Anexa nr. 5) si nr. 5140/2007 intitulata,Nota asupra precizării situație primelor de Paste si C, prevăzute in art. 168 din CCM al SA" Comisia Paritara a confirmat intenția parților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat in salariul de baza, atât pentru anul 2003, cat si pentru anii următori. Comisia a menționat in mod expres faptul ca intentai reala a parților la negocierea CCM a fost aceea de a include bonusurile de C si de Paști in salariul de baza, începând cu anul 2003.
Pârâta a depus al dosar copii xerox de pe următoarele acte: Actul Adițional la CCM încheiat in anul 2003; CCM la nivelul anului 2004; CCM la nivelul anului 2004 - CCM la nivelul anului 2006 si 2007; Decizia Comisiei Paritare nr. 3793 din data de 18.06.2007; Nota Comisiei Paritare nr. 5140 din data de 31.08.2007; Sentința civila nr. 684/14.07.2005; Adresa nr. 2022 din data de 04.09.2007; Adresa nr. 2581/15.10.2007; Sentința civila nr. 1467/05.10.2007; Certificat sentința civila nr. 1699/03.10.2007, Anexa la actul adițional la CCM încheiat la nivelul SA nr. 3080/23.05.2000; Proces verbal încheiat pentru ședințele din perioada 01.03.2005 - 6.05.2005; Regulament de organizare si funcționare a Comisiei Paritare. Sentința civila nr. 1697/3.10.2007 pronunțata de Tribunalul Tulcea.
Prin sentința nr. 3103 din 23 aprilie 2008, Tribunalul Dolj, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei SC. SA.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă la drepturile bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anii 2004-2007, precum și a celor de Paști pe anii 2005-2007, calculate la nivelul salariului de bază mediu pe societate și indexate în raport de indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la plății efective.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 101,70 RON reprezentând onorariu expert.
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Dolja arătat că în baza art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pe anul 2004 "Cu ocazia sărbătorilor de Paști si C salariații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor."
Prin alin. 2 s-a menționat ca,pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității si in condițiile negociate cu.".
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul alin. 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut alin. 2, in sensul consemnării că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat .
Aceiași text se regăsește, in ultima formă menționată, in Contractul colectiv de muncă pe anul 2006.
In fine, pentru anul 2007, textul păstrează același conținut ca in contractele precedente.
Societatea pârâta a mai depus la dosar Actul adițional la Contractul colectiv de munca al A nr. 8080/23.05.2000, înregistrat la. B sub nr. 2643/11.05.2005, care a conferit art. 168 alin. 2 forma menționata in CCM la nivelul anului 2005.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arata ca,părțile semnatare confirmă faptul că, in redactarea art. 168 alin. 1 si 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paste si de C să fie introduse in salarule de baza ale fiecărui angajat .
In fine, prin,Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al ", datată 31.08.2007 și semnata de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, se da o interpretare textului in discuție,potrivit voinței părților la semnarea contractului".
In cauză dispozițiile legale aplicabile sunt următoarele:
Conform art.l alin. I din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de munca este convenția încheiata intre patron sau organizația patronala, pe de o parte, si salariați, reprezentați prin sindicate ori in alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca.
Art. 31 din Legea nr. 130/1999 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executării lui, in condițiile legii, ori de cate ori pârtile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o data ulterioara, potrivit convenției parților.
Conform art. 236 alin. 4 Codul Muncii, contractele colective de munca încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea parților.
Normele enunțate subscriu, așadar, contractele colective de munca ( in egala măsura ca și contractele individuale de munca ) voinței parților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statuează in sensul că dispozițiile contractului colectiv de munca refl ecta voința partenerilor sociali, care insa trebuie sa se manifeste întotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de munca ori de cate ori partite convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie "îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări. "
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de voința a parților, dar numai pana la momentul încetării efectelor acestuia.
In același sens și contractul colectiv de munca poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând sa își producă efecte pana la momentul încetării efectelor contractului.
In speța, astfel cum rezulta din situația de fapt, înscrisurile depuse de societatea pârâtă au vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse in art. 168 alin. 1 si 2 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, realizata după momentul ncetării efectelor fiecărui contract colectiv anual și in total a contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 alin. 2 prevăzut, in fiecare din aceste contracte, că suplimentările de la alin. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al salariaților și pe anul in curs, câtă vreme s-a menținut în același timp și textul alin. 1.
Pe de alta parte, părțile nu au consemnat in contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcuta abia in anul 2007.
Se va retine, astfel, ca interpretarea clauzei, peste termenul pentru care fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 ( prin acte neînregistrate la direcția teritoriala de munca ) nu pot produce efecte care sa înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
Cât privește aparerile referitoare la prematuritatea formulării acțiunii invocate de parata, se va reține ca angajatorul nu poate aprecia ca acest drept nu s-a născut, in absenta negocierilor dintre patronat și sindicat.
Lipsa oricăror negocieri asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare nu poate nega dreptul salariaților, asumat de parți prin contractele colective de munca, de a beneficia de aceste suplimentari, pe cale de consecință aceasta apărare va fi respinsa ca nefondata.
Părțile nu au solicitat administrarea probei cu expertiza contabila judiciara, iar instanța, in condițiile in care pârâta a refuzat să depună statele de plată, deși i s-a solicitat acest lucru prin mai multe adrese, a dispus decăderea pârâtei din proba cu înscrisuri conform art. 287 si 288..
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivele de recurs pârâta critică absoluta hotărârea care se înscrie în sfera sentințelor-plagiat; mai critică rezolvarea profund greșită a cererii introductive.
Mai arată viciul de nemotivare absolută sub forma plagiatului atotcuprinzător se sancționează cu nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin. 2 corab. Cu art. 261 alin. (l) pct. 5.pr.civ. iar remediul îl constituie casarea cu reținere pentru rejudecare conform regulilor derogatorii înscrise la art. 81 din Legea 168/1999.
Mai susține că dacă prima (sau după caz sporul salarial) se include în salariul de bază al unui salariat, conceptual, dreptul subiectiv la încasarea primei ori sporului în mod distinct încetează instantaneu, devenind element constitutiv al salariului și se dobândește astfel permanent.
Efectul imediat a unui extinctiv pentru dreptul distinct acordat anterior operațiunii includerii și regăsirii sale în compunerea salariului de bază.
În drept suntem pe tărâmul novației consacrate de art. 1128 pct. 1.civil.
Mai arată că apărarea inexistenței dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și C după ce în 2003 părțile Contractului Colectiv de Muncă (abrev. ) au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat.
Altfel, în alin. 1 textul consacră nașterea dreptului la primă, preluat ca atare în CCM din 2003 la nivelul după cel al SNP, unde în adevăr, în perioada 2000-2002 aceste prime s-au acordat ca atare.
Potrivit art. 10 din CCM. "Pentru soluționarea eventualelor probleme legate de executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului colectiv de muncă părțile convin constituirea unei comisii paritare (alin.1; componența, organizarea și funcționarea acestei comisii fac obiectul anexei nr. 2 (alin.2)". " Hotărârea comisiei se adoptă prin consensul părților și au putere obligatorie pentru părțile contractante".
Prin hotărârea din 31.03.2008 a Comisiei Paritare a SC. "" SA. (VECHEA A ), înregistrată sub nr. 12093/1.04.2008 la unitatea angajatoare pârâtă și sub nr. 46/1.04.2008 la. (reprezentată a reclamanților salariați ori după caz foști salariați), s-a stabilit cu claritate la pct. 4". Comisia constată că a respectat înțelegerea privitoare la primele de C și de Paște, incluzându-le în salariul de bază al fiecărui salariat, cu toate beneficiile decurgând din acest mod de executare obligației asumate, în timp ce salariații, individual, în dezacord cu mecanismul specific CCM care presupune acțiunea prin reprezentanți legal recunoscuți, urmărind prin justiție să obțină și primele în mod separat, nu fac decât să nesocotească această înțelegere.
Recursul nu este fondat.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, se constată următoarele:
Dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Prin CCM, la art. 168 s-a prevăzut, că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C de o suplimentare a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe SA.
Rezultă din modalitatea de redactare a acestui articol din CCM că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salariară.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din Codul Muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării CCM, ori a unor clauze ale acesteia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art. 283 din Codul Muncii.
Nu trebuie omis faptul că tot în Codul Muncii legiuitorul a statuat că dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, normă cuprinsă în art. 166 al. 1 din Codul Muncii.
CCM pe unitate pentru anul 2004 - 2007 stabilește în cuprinsul art. 168 că, cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, angajații SNP SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP.
La alin. 2 al art. 168, se precizează că, pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1au fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat.
Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul SNP pe anii 2004-2007 au menținut dispoz. art. 168 al.1.
2 al art. 168 fost însă modificat în formă " în anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat".
Se apreciază că, urmare a acestor modificări ale alin. 2 ale art. 168 din CCM, societatea - recurentă nu a mai acordat intimatului, în cursul anilor 2004-2007, suplimentările salariale prevăzute de al.1 al Art. 168 din CCM.
Coroborând dispoz. art. 168 din CCM pe anul 2004 cu dispoz. art. 168 din CCM pentru anii 2005-2007, Curtea apreciază că părțile semnatare ale la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din CCM, iar în cursul anilor 2004-2007 respectivele suplimentări nu au mai fost introduse în salariul deb ază al fiecărui salariat, așa cum s-a întâmplat pentru anul 2003.
Prin adresa Comisiei paritare din 18 iunie 2007, se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CCM al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.
Conf. art. 1 al. 1 din Legea 130/1999, CCM este convenția încheiată între patron sau Organizația patronală pe de o parte și salariați reprezentați prin Sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile dem uncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
Art. 31 din Lg.130/1999 dispune că, poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru, modificări care trebuie comunicate în scris organului la care se păstrează CCM și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată convenită de părți.
Norma prevăzută de art.31 din Legea 130/1999 este o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor CCM ori de câte ori părțile convin acest lucru cu respectarea formalităților ce trebuiesc îndeplinite, dar numai pe parcursul executării CCM, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să-și producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
Instanța de fond a apreciat în mod corect că interpretarea clauzei cuprinse în art. 168 al.1 și 2 fin CCM la nivel deu nitate s-a realizat după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual și cu încălcarea dispoz. art. 31 din Legea 130/1999, și astfel nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii.
Chiar dacă Nota Comisiei Paritare ar fi apreciată ca o normă legală de modificare a dispozițiilor CCM, se constată că printr-o astfel de interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul deb ază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul deb ază mediu pe SNP au fost achitate salariaților
Nu poate fi primită nici critica neefectuării unei expertize judiciare contabile pentru a se putea face dovada plății suplimentărilor salariale, deoarece recurenta-pârâtă nu a depus actele primare privind situația plății salariilor, respectiv ștate de plată și dispozițiile evidențiate în carnetele de muncă, așa cum instanța de recurs a dispus prin încheiere, deși sarcina probei îi revenea conform art. 287 din Codul Muncii.
Recurenta nu a făcut dovada că aceste drepturi suplimentare au fost incluse în salarii, deoarece analizându-se cartea de muncă se constată că recurenta a efectuat anumite stabiliri de drepturi salariale conform adreselor primite de la SC SA, iar creșterea salarială nu este la nivelul unui salariu mediu pe care, repartizat pe cele 12 luni ale anului să constituie majorarea cu suplimentările de Paște și C, așa cum susține recurenta.
Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispoz. art. 168 al. 2 din Contratele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prev. la alin. 1 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 al.2 pr.civilă urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, recursul declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 3103 din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
2 ex. /30.10.2008
Jud. fond. Cîrtea/.
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Cristina Raicea, Daniela
