Pretentii civile. Speta. Sentința 102/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

Secția Litigii de Muncă

și Asigurări Sociale

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 102

Ședința publică din 4 noiembrie 2008

PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf

JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici Valentin Turcin

ASISTENȚI JUDICIARI:- -

-

GREFIER:

Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Arad, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constatând procesul în stare de judecată și că s-a solicitat judecarea în lipsă, cauza este lăsată în pronunțare.

CURTEA,

Asupra cauzei de față, constată:

Reclamanții și, judecători în cadrul Judecătoriei Ineu au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Arad, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, plata unor drepturi salariale constând în sporul de utilizare a calculatorului, respectiv 15% din salariul de bază brut, pe perioada iunie 2005 la zi.

Au solicitat, de asemenea, acordarea a trei zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii, precum și cu trei ani înaintea acestei dăți.

Motivându-și acțiunea, reclamanții au arătat că începând cu anul 2003, își efectuează lucrările numai la calculator, cele 8 ore, deși nu s-au primit drepturile aferente acestei munci, precum salariații din cadrul Înaltei C de Casație și Justiție, dar și de salariații din alte domenii de activitate, de exemplu: sănătate și petrochimie.

Au mai arătat reclamanții că li se cuvine acest spor, întrucât unui segment de angajați ai Ministerului Justiției le-a fost acordat, fără să existe o diferență de activitate prestată de către acei angajați din celelalte instanțe, iar împrejurarea că li se plătește un alt spor, respectiv cel de condiții grele și, nu ar fi un motiv de neacordare al sporului solicitat, întrucât legea prevede că sporurile pot fi cumulate, datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte unui drept subiectiv.

Folosirea zilnică a ecranului de vizualizare ar trebui să fie întreruptă periodic prin pauze care să reducă astfel suprasolicitarea ochilor și a sistemului nervos în fața ecranului (conform nr.HG 1028/2006) și deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, nu beneficiază de cele trei zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art. 142 din Codul muncii, apreciind că sunt discriminați întrucât nu le-a fost acordat acest spor, precum și cele trei zile în plus de concediu, deși de aceste drepturi beneficiază deja alți angajați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și din aparatul Ministerului Justiției.

În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, art. 21 alin. 1 din nr.OG 137/2000 modificată, art. 6 alin. 2 din Codul muncii, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Deciziile Curții Constituționale în materie de discriminare și egalitate în fața legii, precum și legea fundamentală.

Prin întâmpinare, pârâtul Direcția Generală a Finanțelor Publice T, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor a solicitat în principal respingerea acțiunii față de acest minister ca urmare a reținerii excepției lipsei calității procesuale pasive, întrucât între reclamanți și acest minister nu există nici un raport de muncă, iar pe fond, respingerea acțiunii, arătând că pentru această categorie de bugetari, legiuitorul nu a prevăzut acest spor.

A mai invocat excepția necompetenței materiale a instanței, față de dispozițiile art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, potrivit cu care "persoana care se consideră discriminată, poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Prin urmare, competența materială de soluționare a cauzei revine judecătoriei, iar acțiunea reclamanților fiind o acțiune în pretenții, trebuia supusă taxelor judiciare de timbru, conform Legii nr.146/1997.

Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât admiterea acestei acțiuni ar echivala cu adăugarea de către instanță la legea specială de salarizare a personalului din justiție, discriminarea invocată de reclamanți în raport cu alte categorii de personal, fiind utilizată printr-un raționament juridic speculativ, nefiind dată în sfera acelorași dispoziții imperative ale unui act normativ.

Acordarea acestui spor nu se justifică în condițiile în care ei deja beneficiază de un spor de 15 % din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții deosebit de grele și vătămătoare sau periculoase, spor acordat conform art. 30 din nr.OUG 177/2002, care prevede că "pentru condiții deosebite de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, la instanțele judecătorești și parchete, se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".

Ulterior, nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și alte categorii de personal din sistemul justiției, actul normativ în vigoare a preluat aceleași prevederi în art. 7.

În ceea ce privește solicitarea reclamanților privind acordarea a 3 zile de concediu de odihnă, au solicitat de asemenea respingerea acestui capăt de cerere, considerându-l nejustificat și chiar abuziv, atâta timp cât ei beneficiază deja de 30 zile concediu de odihnă, adică de o perioadă de concediu cu 10 zile lucrătoare mai mare decât perioada minimă de concediu de odihnă prevăzut de art.140 alin.1 din Codul muncii.

Examinând actele și lucrările dosarului cu privire la excepția necompetenței materiale a soluționării cauzei de către tribunal, se va constata că în baza dispozițiilor art.2 alin.1 și 2 din nr.OUG75/2008, raportat la dispozițiile art.1 alin.1 din același act normativ, Curtea a fost corect investită cu soluționarea cauzei, așa încât excepția invocată este rămasă fără obiect.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor este întemeiată, acest minister fiind chemat în judecată pentru a răspunde în solidar alături de ceilalți pârâți, nu pentru alocarea fondurilor necesare plății drepturilor bănești iar atribuția în angajarea și salarizarea reclamanților aparține Ministerului Justiției, raportul de muncă existând între reclamanți și această instituție, fără ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie implicat în vreun fel.

Reținând că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă, în baza art. 137 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepția invocată, urmând ca acțiunea să fie respinsă față de acest pârât, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ce privește fondul cauzei, reclamanții au arătat că lucrează în mod efectiv 8 ore pe zi ( adică în tot timpul afectat programului de lucru ), la calculator și că pentru aceasta li se datorează sporul de calculator de 8 ore.

Prin folosirea calculatorului începând cu anul 2003, reclamanților - care au calitatea de judecători li s-au creat condiții corespunzătoare de muncă, în conformitate cu cerințele strategiei de reformă în justiție, fiind nejustificată cerința lor de a beneficia de încă un spor pentru utilizarea calculatorului, din moment ce aceștia beneficiază deja de un spor de 15 % pentru lucru în condiții deosebit de grele și periculoase sau vătămătoare, prevăzut de nr.OUG27/29.03.2006.

În acest sens, prin anexa nr.1 la Ordinul nr.910/C al Ministerului Justiției din 30.03.2007, s-au stabilit locurile de muncă și categoriile de personal care își desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, regăsindu-se și judecătorii, pe considerentul că își desfășoară activitatea în locurile de muncă dotate cu calculatoare și aparate de multiplicat.

Nici petitul de cerere privind acordarea a 3 zile de concediu de odihnă nu este întemeiat, cât timp reclamanților le sunt aplicabile prevederile art.79 din Legea nr.303/2004, ei beneficiind de un concediu de odihnă de 35 de zile lucrătoare, respectiv de o perioadă de concediu cu 15 zile lucrătoare mai mare decât perioada minimă de concediu prevăzută în art.140 alin.1 din Codul muncii, așa încât nu devin incidente în speță dispozițiile art.142 din Codul muncii.

Față de cele ce preced și în temeiul textelor de lega mai sus invocate, instanța va respinge acțiunea reclamanților ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A prin întâmpinare.

Respinge acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca urmare a lipsei calității procesuale pasive.

Respinge ca nefondată acțiunea reclamanților și, judecători în cadrul Judecătoriei Ineu în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Arad, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect conflict de drepturi, constând în sporul de utilizare a calculatorului, respectiv 15% din salariul de bază brut, pe perioada iunie 2005 la zi, și acordarea a trei zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii, precum și cu trei ani înaintea acestei dăți.

Definitivă și executorie de drept.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 4 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

ASISTENȚI JUDICIARI:- -

: -

GREFIER,

Red. /24.11. 2008

Tehnored./24.11.2008

Ex.11.

SENTINȚA SE:

Reclamanți: și, ambii cu domiciliul ales la Judecătoria Ineu - jud.A, Calea, nr. 26, Cod poștal -

Pârâți:

Tribuna lul Arad, municipiul A,--4, cod poștal -, jud. Curtea de APEL TIMIȘOARA cu sediul în T, -, nr. 2, cod poștal - jud. Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5. Ministerul Justiției, B,-, sector 5 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, B, sector 1, nr. 1-3, Cod poștal -

Ex. 5 com.

Președinte:Aurelia Schnepf
Judecători:Aurelia Schnepf, Vasilica Sandovici Valentin Turcin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Sentința 102/2008. Curtea de Apel Timisoara