Pretentii civile. Speta. Decizia 1023/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1023
Ședința publică din 17 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu DR.- -
JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta A, împotriva sentinței civile nr. 342 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal se prezintă reclamantul intimat personal, lipsă fiind pârâta recurentă
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la dosar a fost depusă - de către pârâta recurentă - o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, motivat de faptul că nu pot asigura prezența la dezbateri reprezentantului societății.
Reclamantul intimat se opune la amânarea cauzei, susținând că avea posibilitatea să asigure prezența la dezbateri a consilierului lor juridic, iar pe de altă parte recursul este formulat chiar de către societate.
Instanța, respinge cererea de amânare formulată ca neîntemeiată și, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 342/24.02.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Arada admis în parte, acțiunea reclamantului formulată împotriva pârâtei, SC SA A și a obligat pârâta la plata drepturilor salariale restante, în cuantum de 2760 lei, cu dobânda legală de la data nașterii fiecărui drept salarial, până la plată. A admis în parte, cererea pentru daune morale, și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei cu acest titlu.
Tribunalul a reținut că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile ce derivă din contractul de muncă încheiat cu reclamantul, respectiv că nu a achitat drepturi salariale în valoare de 2760 lei, care includ și prima de concediu.
Cu privire la cererea reclamantului privind plata daunelor morale, instanța a apreciat-o întemeiată parțial, întrucât prin plata dobânzii legale nu i se asigură satisfacție deplină pentru situația jenantă în care s-a aflat o perioadă de timp îndelungată datorită atitudinii pasive a pârâtei de a-i achita salariile restante, chiar și în situația în care acțiunea la care se referă art. 166 din Codul munciia fost introdusă la instanța judecătorească, iar reclamantul a revenit cu cereri stăruitoare la conducerea unității. Astfel, reclamantul, fiind lipsit de singurul său venit cert care îi asigură cele necesare vieții, a fost nevoit să se împrumute, în mod repetat, pentru a plăti contribuția de îi revine la cota comună de cheltuieli privind întreținerea locuinței sale din str. - din A, precum și pentru a-și asigura alimentația și celelalte cheltuieli zilnice.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA A solicitând modificarea ei în sensul respingerii capătului de cerere privind daunele morale și dobânzile legale.
În motivarea recursului s-a susținut că neplata salariilor s-a făcut din lipsă de lichidități datorită situației financiare dificile în care se află societatea și nu s-a dovedit nici existența prejudiciului moral.
S-a susținut și că s-a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât nu au fost solicitate dobânzi.
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 Cod procedură civilă.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs și totodată sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat în parte cu privire la acordarea daunelor morale.
Este adevărat că dispozițiile art. 269 Codul muncii prevăd obligativitatea angajatorului de a-l despăgubi pe salariat, în cazul în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral.
Prejudiciul moral nu poate fi însă prezumat și acesta trebuie dovedit de reclamant.
Deși instanța de fond a reținut că acesta a fost nevoit să se împrumute în mod repetat pentru a plăti cheltuielile comune, la dosar nu s-a administrat nici o probă în acest sens, nefiind solicitată de reclamant, astfel că în mod netemeinic s-a admis acest capăt de cerere.
Pentru acest motiv, în baza art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, va fi admis recursul și modificată sentința în sensul acestuia.
Vor fi menținute restul dispozițiilor, întrucât criticile cu privire la acordarea dobânzilor legale sunt neîntemeiate.
Reclamantul și-a precizat acțiunea la data de 16.02.2009 și acordarea daunelor interese s-a făcut conform art. 161 alin. 4 Codul muncii, astfel că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă nu este incident.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A, împotriva sentinței civile nr. 342 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat -.
Modifică în parte sentința, în sensul că respinge capătul de cerere privind daunele morale.
Menține în rest dispozițiile.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, - - DR.- - - -
aflată în concediu de odihnă aflată în concediu de odihnă
pt. care semnează vicepreședinte pt. care semnează vicepreședinte
GREFIER,
- -
aflată în concediu de odihnă
pt. care semnează grefier șef secție
Red./20.07.2009
Tehnored. /2 ex./20.07.2009
Prima inst. - - - Tribunalul Arad
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan