Pretentii civile. Speta. Decizia 1044/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1044/
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Romeo JirlăeanuJUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Gabriela Valentina
Judecător - - -
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de către pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B și CURTEA DE APEL GALAȚI, împotriva sentinței civile nr. 464 din 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții I C, și pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B și TRIBUNALUL GALAȚI, în litigiu de muncă având ca obiect drepturi bănești ale personalului din justiție.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în senul că este primul termen de judecată în recurs; recursurile civile sunt motivate; scutite de plata taxei judiciare de timbru; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei conform art. 242 pct. 2 cod procedură civilă, Curtea, constată procesul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții -, I C, au solicitat în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Galați la plata către fiecare reclamant a echivalentului primelor încasate în anul 2008 de către magistrații și grefierii detașați în cadrul, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății efective.
In motivarea acțiunii reclamanții au susținut că prin decizii ale Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, s-au plătit în anul 2008 câte 450 lei personalului (inclusiv grefierilor detașați) cu titlul de recompensă pentru Ziua Justiției (decizia nr. 87/2008), câte 450 lei recompense pentru Ziua copilului - l iunie (decizia nr. 85/2008), câte 450 lei premiu de C (decizia nr. 58/2008).
Au mai precizat, că deși se află în aceeași situație (categoria profesională a personalului auxiliar din justiție), grefierii detașați în au fost salarizați inegal, magistrații și personalul auxiliar de specialitate din instanțe nebeneficiind de aceste sume.
Chiar dacă ordonatorul de credite are posibilitatea recunoscută de lege de a acorda premii sau stimulente, aceasta nu trebuie interpretată ca fiind un drept discreționar al ordonatorului de credite, nesusceptibil de abuz, ci dimpotrivă, în măsura în care ordonatorul de credite hotărăște acordarea acestor premii și stimulente, este obligat să respecte principiul nediscriminării în cadrul relațiilor de muncă, consacrat de art. 5 din Codul Muncii, care interzice faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin.2.
De asemenea, au susținut reclamanții că din fondul realizat la nivelul exercițiului bugetar în curs, un procent nejustificat de mare a fost repartizat personalului din cadrul Consiliului Superior al Magistraturi în comparație cu personalul de la instanțele judecătorești, așa încât tratamentul diferențiat este manifestat prin deosebirea făcută în repartizarea procentuală a fondului realizat la nivelul exercițiului bugetar în curs, între categoriile de beneficiari, neputând a fi reținut un criteriu prestabilit.
În susținerea acțiunii s-au folosit de proba cu înscrisuri.
În drept au invocat dispozițiile OG nr. 137/2000, art. 16 din Constituția României, Protocolul 1 și 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 25 alin.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
În termen legal pârâta Curtea de Apel Galați, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A precizat că față de temeiul de drept invocat de reclamanți, prin deciziile nr. 818, 819, 820, 821 din 3 iulie 2008, Curtea Constituțională a admis excepțiile de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin.3 și ale art. 27 lin.1 din OG nr. 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare în temeiul art.115 Cod procedură civilă prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că potrivit dispozițiilor art. 131 alin.2 raportat la art. 44 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, bugetul curților de apel, al tribunalelor, al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, iar acesta are calitatea de ordonator principal de credite, președinții curților de apel au calitatea de ordonatori secundar de credite, și președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite.
Din acțiunea reclamanților nu rezultă care este temeiul de drept în baza căruia au fost emise deciziile președintelui invocate, prin care au fost acordate prime personalului din cadrul, iar în legislația aplicabilă în materia salarizării magistraților și a personalului auxiliar, noțiunea de "primă", este întâlnită doar în cazul primei de concediu.
Însă, din analiza dispozițiilor OUG nr. 27/2006, rezultă că pot fi acordate pe lângă drepturile salariale, și premii, ajutoare sau recompense, în condițiile art. 19 alin.1 și 29 alin.1 din OUG nr. 27/2006.
Faptul că Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, care este un ordonator de credite separat, ce administrează un buget distinct, ar fi acordat în mai multe rânduri în anul 2008, din anumite fonduri asupra cărora dispune, în limitele prevăzute de lege, premii, ajutoare sau recompense personalului din aparatul propriu al instituțiilor din subordine, nu semnifică plasarea într-o situație discriminatorie a reclamanților, cărora astfel de sume le-ar putea fi acordate din alte fonduri, cuprinse într-un buget distinct.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii.
A învederat că spre deosebire de indemnizația de încadrare lunară brută, salariile de bază ori premiul anual al căror cuantum este determinat potrivit legii, premiile și recompensele, depind atât de existența unor sume în fondurile din care acestea se acordă, în bugetul ordonatorului principal de credite, cât și de aprecierea pe care fiecare ordonator de credite la dispoziția căruia se află fondul o face pentru personalul din subordinea sa.
Tribunalul Galați prin sentința civilă nr. 464/13.03.2009 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției.
A admis acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Galați către fiecare reclamant la plata unei despăgubiri în cuantum echivalent cu stimulentele primite în anul 2008 de către magistrații și grefierii detașați în cadrul, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație cu începere de la data acordării stimulentelor către personalul detașat în cadrul și până la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 131 al. 1 și 2 din Legea Nr. 304 din 28 iunie 2004 *** Republicată privind organizarea judiciară "activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite".
Astfel, având în vedere că Ministerul Justiției și Libertăților în calitate de ordonator principal de credite, administrează propriul buget de venituri și cheltuieli, buget în care este inclus și fondul de salarii, instanța reține că acesta are calitate procesuală pasivă, și urmează să respingă ca nefondată excepția invocată.
Pe fondul cauzei, s-au reținut următoarele:
Prin deciziile nr. 58/2008, 85/2008, 87/2008 și 141/2008, emise de Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin.1 din OUG nr. 27/2006 s-au acordat recompense pentru toți angajații din cadrul, și Scolii Naționale de Grefieri.
s-au acordat cu ocazia, Cului, Zilei de 1 Iunie și Zilei Justiției personalului sus-arătat, precum și grefierilor și judecătorilor detașați în cadrul.
Instanța a reținut că, în cauză sunt îndeplinite condițiile necesare existenței discriminării, între personalul care a beneficiat de aceste recompense și magistrații și personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești, pentru următoarele considerente:
Existența discriminării directe a reclamanților rezultă din dispozițiile art.7 și art.23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care garantează dreptul tuturor la protecție egală a legii împotriva oricărei discriminări și dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare; art.7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ratificat prin Decretul nr.212/1974, care garantează dreptul la condiții de muncă juste și prielnice și la egalitate de tratament în salarizare, fără nici o distincție; art.14 din Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr.12 la această Convenție, care interzic discriminările; art.4 din Carta socială europeană revizuită (ratificată prin Legea nr.74/1999), care garantează dreptul la o salarizare echitabilă; art. 5, art. 6, art. 8, art. 39 alin. 1 lit. a, art. 40 alin. 2 lit. c și f art. 154 alin. 3, art. 165 și art. 155 raportat la art.1 din Legea nr. 53/2003, care garantează plata integrală a drepturilor de natură salarială, fără discriminări, restrângeri sau limitări; art. 20, art. 16 alin. 1, art. 53 și art. 41 din Constituție, care garantează aplicarea principiului nediscriminării și în raport cu dreptul la salariu, drept care face parte din conținutul complex al dreptului constituțional la muncă și care nu poate face obiectul unor limitări discriminatorii.
Potrivit art. 16 alin. 1 și 2 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii și discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.
Conform prevederilor G nr. 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările de ulterioare, principiile egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale, a dreptului la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă achitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Prin art. 2 al. 1 G nr. 137/2000, se arată că prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială etc. care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural, sau în orice alte domenii ale vieții publice.
La alin.3 din art.2 al aceluiași act normativ, se arată că sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin.1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
În cauză, grefierii detașați în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sunt beneficiarii unui salariu lunar de încadrare calculat potrivit dispozițiilor OG nr. 8/2007, ca și personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor judecătorești.
Tratamentul diferențiat, este manifestat prin deosebirea făcută în repartizarea procentuală a fondului realizat la nivelul exercițiului bugetar în curs, între categoriile de beneficiari, și nu poate fi reținut un criteriu prestabilit. Tratamentul diferențiat nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop, nu sunt adecvate și necesare.
În procesul de distribuire a fondurilor constituite în vederea stimulării personalului din justiție, trebuie respectat principiul proporționalității, principiu care cere ca derogările de la un drept individual, să nu depășească limitele corespunzătoare și necesare pentru atingerea scopului urmărit și cere concilierea principiului egalității de tratament cu obiectivele urmărite în politica de reformare a sistemului judiciar.
Instanța nu a reținut susținerea pârâtului, în sensul că dispozițiile legale invocate de către reclamanți prin acțiune, au fost declarate neconstituționale, dat fiind faptul că în cauză, nu se pune problema substituirii unui act normativ cu alt act normativ sau cu norme create pe cale judiciară, ci se pune în discuție aplicarea discriminatorie a aceluiași text de lege.
Prin Decizia nr. 1325/4.12.2008 Curtea Constituțională a constatat că "prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale,în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege,considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
De asemenea, potrivit art. 2 pct.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricăror discriminări, iar conform art.29 pct.2, în exercițiul drepturilor și libertăților ale, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite prin lege, în scopul exclusiv al asigurării, recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi bănești până la data plății efective, tribunalul o consideră întemeiată, din perspectiva disp.art.161 pct.4 Codul muncii, precum și a faptului că prin aceasta se realizează o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care pârâții le datorau drepturile bănești în cauză și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului.
Aceasta deoarece principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.
Ținând seama de toate cele prezentate anterior, fiind încălcate dispozițiile art.16 alin.1 și 2 din Constituția României, art.1 alin.2 lit. e, pct. i din G nr.137/2000, art.2 alin.1-3, art.29 pct.2 din G nr.137/2000, art.2 pct.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.2 pct.2 din Convenția nr.111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitarea profesiei, art.19 pct.3 din Pactul Internațional cu privire la drepturile sociale și politice și art.5 și 6 din Codul muncii, instanța a apreciat ca întemeiată cererea reclamanților, în speță fiind incidente și dispozițiile 1082, 1084, 1039 din Cod civil, precum și art.269, art.165 și art.292 din Codul muncii.
Astfel, a dispus obligarea pârâților la plata către fiecare reclamant a unei despăgubiri în cuantum echivalent cu stimulentele primite în anul 2008 de către magistrații și grefierii detașați în cadrul, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație cu începere de la data acordării stimulentelor către personalul detașat în cadrul și până la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Curtea de Apel Galați și Ministerul Justiției și Libertăților.
Pârâta Curtea de Apel Galați consideră hotărârea nelegală pentru următoarele considerente:
În ședința din 27.05.2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
Că prin decizia pronunțată s-a statuat că în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 126 alin. 3 din Constituție, are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 4 alin. 4 din Constituția României.
nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Mai arată recurenta că ar putea exista discriminare în cazul recunoașterii, folosinței exercitării unuia dintre drepturile fundamentale ori a celor recunoscute de lege.
Că în cazul de față nu poate fi vorba despre existența unei situații de natura celei precizate mai sus, întrucât cuantumul premiilor și recompenselor nu este determinat prin lege ci depind de existența unor sume în fondurile ordonatorului de credite.
În drept, și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților consideră hotărârea nelegală pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a realizat o analiză superficială a pretențiilor reclamanților, fundamentându-și hotărârea exclusiv pe susținerile reclamanților pe care le-a preluat ca atare, anume că tratamentul diferențiat este manifestat prin deosebirea făcută în repartizarea procentuală a fondului la nivelul exercițiului bugetar în curs, între categoriile de beneficiari.
Mai susține că instanța de fond nu are temei legal pentru a proceda la acordarea primelor, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
Că excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților a fost respinsă în mod greșit, deoarece pretinsa discriminare nu se datorează unei culpe a Ministerului, iar acțiunea specifică pentru constatarea discriminării și înlăturarea urmărilor acesteia, întemeiată pe dispozițiile art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, ar trebui soluționată în contradictoriu cu autoritatea sau instituția care a realizat discriminarea.
Pe fond, mai invocă faptul că nu orice diferență de tratament semnifică discriminare, pentru a putea fi reținut tratamentul diferențiat, injust este necesar să se stabilească ca persoane aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar, dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nicio justificare obiectivă sau rezonabilă.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea constată recursurile nefondate pentru următoarele considerente:
Ordonanța de urgență nr. 27/2006, temei juridic pentru deciziile emise de Președintele Consiliului Superior al Magistraturii privește salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
Prin urmare, fondul este destinat stimulării personalului din justiție și nu personalului din Consiliul Superior al Magistraturii. Justiția, conform Constituției, se realizează prin instanțele judecătorești, iar personalul angajat în alte instituții este asimilat magistraților și drepturile lor salariale sunt raportate la cele ale judecătorilor.
Suntem de acord că nu este garantat prin vreo lege dreptul de a fi premiat, ci există doar posibilitatea, posibilitate lăsată la aprecierea ordonatorilor de credite.
La acordarea stimulentelor ordonatorii trebuie însă să aibă în vedere anumite criterii, aceste criterii să existe și nu să numească individual fără absolut un anume mod de selecție o anumită persoană. Criteriul de acordare a acestor stimulente nu este impus de instanță și el poate fi oricare, dar odată stabilit de ordonator el trebuie să poată fi analizat de o instanță pentru că altfel ar însemna distribuirea unor sume de bani după bunul plac al ordonatorului, ceea ce ar lăsa loc la abuzuri. Instanța de judecată nu poate sugera sau critica corectitudinea criteriului ales dar îl poate verifica din punctul de vedere al discriminărilor aplicate prin acordarea unor sume de bani unor persoane, cu excluderea nejustificată a judecătorilor și personalului auxiliar de specialitate din instanțe.
De asemenea, a nu indica un criteriu la acordarea acestor sume de bani și sa nu motiva în nici un fel pentru vreun merit sau rezultat anume sau calificare deosebită înseamnă a nu avea de fapt nici un criteriu în acordarea stimulentelor și a acorda bani după bunul plac al ordonatorului, ceea ce devine imposibil de cenzurat pentru vreo instanță de judecată.
În cauza de față, observăm că au fost emise de Președintele Consiliului Superior al Magistraturii mai multe decizii, iar prin analiza fiecăreia rezultă că recompensele au fost acordate, pur și simplu, cu ocazia unor sărbători - Paști, C, Ziua Justiției - fără a avea în vedere activitatea profesională.
În ceea ce privește susținerea cu privire la lipsa de temei legal reține că este nefondată.
Instanța de fond a constatat discriminarea personalului din sistemul justiției față de temeiul legal al recompenselor acordate de Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv nr.OUG 27/2006, prevederile Deciziei nr. 1325/04.12.2008 a Curții Constituționale nefiind încălcare întrucât nu a anulat sau refuzat aplicarea unor acte normative cu putere de lege.
De asemenea, este nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministrul Justiției și Libertăților în condițiile în care pentru instanțele de judecată este ordonatorul principal de credite.
Față de considerentele expuse mai sus și văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale aplicabile în materie, situațiune în care va respinge recursurile, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de către pârâțiiMINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILORși CURTEA DE APEL GALAȚI, împotriva sentinței civile nr. 464 din 13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. GB/12.11.2009
decizie VM/13.11.2009
19 ex./13.11.2009
Fond: Tribunalul Galați: judecători - și
Asistenți judiciari: -
Com. 17 ex./luni, 16.11.2009
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, George Popa, Gabriela Valentina
