Pretentii civile. Speta. Decizia 1071/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1071/2009-
Ședința publică din 05 iunie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - judecător
R - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor civile declarate de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B cu sediul în B, sector 5,-, de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în B, sector 5,-, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, str. -, nr.3. jud. B, în contradictoriu cu intimații reclamanți, toți cu domiciliile procedurale alese la Judecătoria Oradea, Parcul, nr.10, jud. B, intimații pârâți CURTEA DE APEL ORADEA, și TRIBUNALUL BIHORO, ambii cu sediile în O, Parcul nr.10, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 483/LM din 26 mai 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 02 iunie 2009, mersul dezbaterilor fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 05 iunie 2009, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.483/LM din 26 mai 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de către reclamanții, toți cu. ales la Judecătoria Oradea Parcul nr.10. în contradictoriu pârâții STATUL ROMÂN - MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B-, MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B-, TRIBUNALUL BIHOR și CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O Parcul nr.10 și în consecință:
Au fost obligat pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BIHOR, Curtea de APEL ORADEA să plătească reclamanților drepturile salariale rezultând din acordarea de 50% din salariul de bază brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru următoarele perioade:
- pentru reclamantul începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 14.08.2005.
- pentru reclamanta (fost ) începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 31.08.2005.
- pentru reclamantul începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 31.07.2006.
- pentru reclamantul începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 01.02.2007.
- pentru reclamanta începând cu data de 1.10.2005 și până la data de 01.02.2007.
A fost obligat TRIBUNALUL BIHOR și Curtea de APEL ORADEA să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
Statul Român prin ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții au avut calitatea de auditori de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii în următoarele perioade:
- reclamantul începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 14.08.2005.
- reclamanta (fost ) începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 31.08.2005.
- reclamantul începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 31.07.2006.
- reclamantul începând cu data de 25.02.2005 și până la data de 01.02.2007.
- reclamanta începând cu data de 1.10.2005 și până la data de 01.02.2007.
Calitatea de auditori de justiție în cadrul este asimilată aceleia de magistrat potrivit disp. art.17 al.5 din L 303/2004, care prevăd că perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.
Reclamanții au fost numiți în funcția de judecători stagiari prin Hotărâri ale în cadrul Judecătoriei Oradea, astfel:
- reclamantul începând cu data de 15.08.2005.
- reclamanta (fost ) începând cu data de 1.09.2005.
- reclamantul începând cu data de 1.08.2006.
- reclamantul începând cu data de 1.08.2006.
- reclamanta începând cu data de 1.09.2007.
Prin decizia nr.21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție s-a admis recursul în interesul legii și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculată la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
Având în vedere decizia susmenționată și totodată disp. art 329 al. 3 Cod procedură civilă potrivit cărora dezlegarea dată problemelor de drept prin recursul în interesul legii este obligatorie, instanța a admis cererea conform dispozitivului.
Împotriva acestei decizii, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii acțiunii formulate de către reclamanți.
În dezvoltare motivelor de recurs, recurentul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pentru perioadele în care intimații - reclamanți au avut calitatea de auditori de justiție.
În acest sens se susține că potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr.303/2004, "indemnizațiile auditorilor de justiție se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii", iar potrivit art. 2 din Lega nr.317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică, președintele acestuia potrivit art. 59 alin. (3) din același act normativ, are calitatea de ordonator principal de credite, prevederi față de care, recurentul apreciază că în cauză raportul obligațional s-a stabilit între reclamanți și Președintele Consiliului Suprem al Magistraturii pentru perioadele în care aceștia au îndeplinit activități în cadrul Institutului Național al Magistraturii, iar pe cale de consecință, Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă cu privire la pretențiile formulate de aceștia.
În subsidiar, recurentul a invocat ca prim motiv de recurs incident în cauză, pe cel prevăzut de art. 304 pct.7 Cod procedură civilă, respectiv, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
De asemenea se mai arată că în cauză, ca motive de recurs sunt incidente și prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, acordarea sporului de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică cerut de intimații - reclamanți pentru perioada cât au fost auditori de justiție nu se justifică iar condițiile în care potrivit art. 16 din Legea nr.303/2004, aceștia efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor și asistă la ședințele de judecată, nefiind implicați direct în activitatea de judecată sau de urmărire penală.
Pe de altă parte, decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnează categoriile profesionale care au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, și anume: judecători, procurori, magistrați asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, auditorii de justiție nefiind incluși în această categorie.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Împotriva aceleași sentințe, în termen a declarat recurs și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin B, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
În motivarea recursului s-a învederat că raporturile juridice de muncă s-au stabilit între reclamanți și Ministerul Justiției, fără participarea Ministerului Economiei și Finanțelor care nu poate fi obligat la plata unor sporuri aparținând angajaților altor instituții.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Intimații, deși legal citați nu au formulat întâmpinare și nici nu și-au exprimat poziția față de recursurile declarate în cauză.
Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 25.02.2008, reclamanții au solicitat a se dispune obligarea pârâților la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de 50 % din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru perioadele menționate în cerere, perioade în care au avut calitatea de auditori de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și actualizată, " de justiție beneficiază de bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar, în raport cu vechimea pe care o are ca auditori" iar potrivit alineatului (3) din același text legal, " auditorilor de justiție se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii".
Potrivit art. 2 din Legea nr.317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată și actualizată, "Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică și sediul în B".
Conform art. 59 alin. (2) din același act normativ, "Bugetul Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii", iar potrivit alineatului (3), "Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de coordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general".
Așadar, pentru perioada în litigiu când intimații reclamanți au avut calitatea de auditori de justiție, raportul juridic obligațional s-a stabilit între aceștia și ordonatorul principal de credite, care, potrivit textelor evocate mai sus, nu este Ministerul Justiției ci Președintele Consiliului Superior al Magistraturii.
În acest sens este de relevat și alineatul (4) al art. 59 din Legea nr.317/2004, potrivit căruia "bugetul pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii este gestionat de către Ministerul Justiției, Ministerul Justiției având calitatea de ordonator principal de credite", text care în speță nu este incident, intimații solicitând recunoașterea și acordarea sporului de 50 %, pentru perioada în care aceștia au avut calitatea de auditori de justiție.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).
Raportat la textele de lege mai sus evocate, pentru perioada din litigiu când intimații aveau calitatea de auditori de justiție, iar plata indemnizației se făcea conform art. 17 alin. (3) din Legea 303/2004, din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, excepția invocată de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, privind lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză este fondată, considerente față de care, Curtea de APEL ORADEA în temeiul art. 312 al. (1) și (3) combinat cu art. 296 și 316, cu referire la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul declarat de pârât, va modifica sentința civilă nr. 483/2008 a Tribunalului Bihor, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.
Pentru aceleași rațiuni și în baza acelorași texte de lege, se reține lipsa calității procesuale pasive și a pârâților TRIBUNALUL BIHOR și Curtea de APEL ORADEA, față de care urmează de asemenea să fie respinsă acțiunea.
Având în vedere lipsa calității procesuale pasive a celor trei pârâți, în contradictoriu cu care nu poate fi analizat fondul pretențiilor reclamanților, se impune a fi admis și recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, a cărui obligație de alocare a sumelor pretinse nu mai subzistă, iar drept consecință a admiterii acestuia, sentința atacată va fi modificată în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulată de reclamanți, constatându-se că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin.1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondate recursurile introduse de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B cu sediul în B, sector 5,-, și respectiv de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR B cu sediul în B, sector 5,-, reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O, str. -, nr.3. jud. B, împotriva sentinței civile nr. 483 din 26 mai 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR pe care o modifică în tot, în sensul că respinge acțiunea formulată de către reclamanții, și toți cu domiciliile procedurale alese la Judecătoria Oradea, Parcul, nr.10, jud. B, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor în reprezentarea Statului Român, TRIBUNALUL BIHOR și CURTEA DE APEL ORADEA.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 05 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
Red.dec.- /18.06.2009
Jud.fond. -
Dact./25.06.2009
Ex.2
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
