Pretentii civile. Speta. Decizia 1077/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1077/
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 2: Luminita Cristea
JUDECĂTOR 3: Anica
Grefier
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, cu domiciliul în B,- împotriva sentinței civile nr.444/21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI B PRIN PRIMAR, în acțiunea având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care;
Curtea, având în vedere că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.444 din 21.05.2009, Tribunalul Brăila - Secția Civilă a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta, reținând următoarele:
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul B prin Primar pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
a) obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul B prin Primar la plata drepturilor salariale reprezentând îndemnizația de dispozitiv lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată, cu actualizarea acestor sume cu indicele de inflație calculat în funcție de data plății efective;
b) obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul B prin Primar la înscrierea dreptului la îndemnizația de dispozitiv în carnetul de muncă.
În fapt, reclamantul a motivat că are calitatea de salariat al Unității Administrativ Teritoriale Municipiul B din data de 10.02.1999 și până în prezent.
În conformitate cu prevederile nr. 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor s-a procedat la reorganizarea Ministerului Administrației și a Ministerului d e Interne rezultând un singur minister, Ministerul Administrației și Internelor.
În conformitate cu prevederile art. 17 din nr. 63/2003 Ministerul Administrației și Internelor a preluat personalul ambelor ministere, acesta urmând a beneficia de drepturile bănești, sporuri și îndemnizații dobândite anterior de personalul celor două ministere.
În conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 138/1999 toți angajații din fosta structură a Ministerului d e Interne beneficiau, nediscriminatoriu, de plata unei îndemnizații de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.
Coroborând prevederile legale anterior enunțate rezultă că dup reorganizare tot personalul preluat, actualmente personal al Ministerului Administrației și Internelor, ca pentru aceleași structuri beneficiază, în conformitate cu dreptul la un tratament salarial egal, nediscriminatoriu, de îndemnizația de 25% din salariul de bază.
Prevederile nr.OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, art. 17 alin. 1, menține categoriile de personal care fac parte din această structură administrativă.
În aplicarea prevederilor exprese ale nr.OUG 63/2003, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003, a Legii nr. 138/1999, nr.OUG 192/2002, nr. 281/1993 Ministerul Administrației și Internelor emite Ordinul nr. 496/2003 prin care stabilește cu claritate faptul că îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Pentru motivele invocate solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale constând în îndemnizația de dispozitiv actualizate cu rata inflației și completarea carnetului de muncă în ce privește aceste drepturi.
Reclamanta a menționat că o parte a personalului angajat al Unității Administrativ Teritoriale Municipiul Bab eneficiat de recunoașterea dreptului la îndemnizația de dispozitiv prin Decizia nr. 828/2008 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI.
În drept, a invocat prevederile art. 13 din Legea nr. 138/1999; art. 17 din nr.OUG 63/2003; pct. 9.2 din Ordinul nr. 496/2003; art. 5 din Legea nr. 53/2003.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și a depus dispozitivul Deciziei civile nr. 828/2008 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI și sentința civilă nr. 684/2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Cauza este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar.
În conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul B prin Primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, motivând că de acest drept beneficiază numai angajații care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, definit potrivit art. 9.2 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/2003 ca " funcționari publici și personal contractual.
Noțiunea de dispozitiv presupune că angajații trebuie să răspundă în orice moment, la solicitarea conducătorului instituției publice, pentru rezolvarea problemelor cu caracter urgent pe care le presupune administrația publică.
Tribunalul, examinând cauza prin prisma motivelor invocate de reclamanta și a dispozițiilor legale incidente, a constatat că acțiunea nu este fondată pentru considerentele ce vor fi expuse.
Reclamanta are calitatea de salariat în funcția de casier in cadrul Unității Administrativ Teritoriale municipiul B, începând de la data de 10.02.1999 și până în prezent.
Conform art.13 din Legea nr.138/1999 "Cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază."
Art.1 din Legea nr.138/1999 prevede ca "Dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției."
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de Ministrul Administrației si Internelor, la pct.9.2, s-a prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acorda personalului civil ce își desfășoară activitatea in domeniul administrației publice.
In conformitate cu definiția data la pct.3.1 din ordin, prin personal civil se înțelege, funcționarii publici si personalul contractual din
Acest ordin reprezintă o norma metodologica de punere in aplicare a legii si nu poate modifica legea chiar daca prin el s-a precizat faptul ca si salariații din cadrul administrației publice care au fost comasați in cadrul Ministerului Administrației si Internelor sa beneficieze de aceasta indemnizație.
Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de Ministrul Administrației si Internelor nu se poate aplica si altor persoane decât cele expres enumerate in Legea nr.138/1999 deoarece, in caz contrar, ar însemna sa se admită posibilitatea acordării unor indemnizații prin acte normative cu putere inferioara legii si care ar adăuga la lege.
Impotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prev. de art.304 pct.9 și 304/1 pr.civilă.
Susținerea recurentei în dezvoltarea motivelor de recurs greșita interpretare a Ordinului nr.496/2003 - în sensul că acesta nu ar fi intrat în vigoare atât timp cât existența sa nu a fost contestată. Și există chiar autorități publice care efectuează plata acestui drept salarial - cel de dispozitiv.
In opinia recurentei, instanța de fond face o interpretare restrictivă a Ordinului nr.496/2003, apreciind greșit că acest act s-ar adresa doar administrației publice centrale nu și celei publice locale, distingând greșit acolo norma nu face nici o distincție.
Că, atunci când analizează elementele ce diferențiază specificul muncii în funcție de care trebuie să se facă salarizarea, instanța de fond se subsumează discriminatoriu, doar "diferenței dintre unitățile în care este încadrat personalul civil din administrația publică", pronunțând astfel o hotărâre lipsită de temei legal.
Având în vedere calitatea sa de angajat (casier) în cadrul Unității Administrativ Teritoriale a Municipiului B, structură la nivelul căruia se realizează activitatea de "administrație publică" solicită recurenta admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul acordării plății dreptului de dispozitiv.
Recursul declarat este nefondat pentru cele ce urmează:
Reclamanta are calitatea de salariat și a încheiat contract individual de muncă cu pârâta, care este o unitate a administrației publice locale, așa cum este definit acest concept de Legea nr.215/2001.
Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, prevede în art.1 că drepturile sale se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Ordinul nr.496/2003, fiind o normă de aplicare a Legii nr.138/1999 nu poate prin el însuși să modifice legea și astfel să extindă aplicarea acesteia și la alte categorii decât cele strict prevăzute.
In fine, critica interpretării și aplicării greșite a legii este total nejustificată și nu poate fi admisă atât timp cât pct.3.1 din ordinul invocat definește sintagma personal civil - funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor.
Așa fiind, Curtea va respinge recursul ca nefondat, făcând în cauză aplicarea dispozițiilor art.312 pct.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, cu domiciliul în B,- împotriva sentinței civile nr.444/21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.-17.11.2009
Dact.MH-19.11.2009/4 ex.
Fond: -
Asistenți judiciari: -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, Luminita Cristea, Anica
