Pretentii civile. Speta. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 111/

Ședința publică din 3 februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dorina Rizea

JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel

JUDECĂTOR 3: Roxana Maria

Grefier șef secție

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT CĂLĂTORI SA - REGIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR CĂLĂTORI B în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva sentinței civile nr. 1721/M din 7 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 27.01.2009, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrărilor dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încheierea de ședință din acea zi face parte integrantă din prezenta decizie.

Instanța a amânat pronunțarea cauzei, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, la data de 03.02.2009.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Constată că prin sentința civilă nr. 1721/M/2008, Tribunalul Brașova admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta "CFR "SA - Regionala de Transport Feroviar. A obligat pârâta să plătească reclamantului sporul de 100% la salariul de baza, pentru orele predate la cursurile de instruire desfășurate în perioada 05.09.2005-04.07.2008, suma ce va fi actualizată cu dobânda legală la data plății efective. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că, pretențiile reclamantului sunt derivate din dispozițiile art. art.37 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil la nivelul societății, prevedere ce menționează faptul că "Salariații care predau la cursurile de calificare, recalificare sau perfecționare vor avea salariul de bază, corespunzător orelor predate,mai mare cu 100%."

Din prevederile art. 7(1) din Ordonanța nr. 129/2000, instanța a reținut că, cursurile privind emiterea legitimațiilor de călătorie în sistem electronic sunt cursuri de perfecționare și recalificare în sensul prevăzut de Ordonanța nr.129/2000,republicată deoarece aceste cursuri au condus la apariția unor funcții noi

Reclamantul a predat, alături de alte persoane,la cursurile de instruire Ro organizate de B în perioada pentru care solicită drepturile salariale majorate cu 100% din salariul de bază.

În drept,potrivit dispozițiilor art.40,alin.2,lit. c din Codul Muncii, angajatorului îi revine obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege,din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.

Dobânda legala la suma datorata trebuie acordată pentru acoperirea prejudiciului constând in lipsa de folosință a banilor,pe perioada cuprinsa între momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plății efective,având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 Cod civil.

În consecință, instanța a obligat pe parata să plătească reclamantului suma actualizata a drepturilor bănești menționate anterior,prin aplicarea dobânzii legale si a indicelui de inflație la data plății efective.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Societatea Națională de transport Feroviar de Călători "CFR Călători"SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători B invocând motivele prevăzute de art. 304 punctul 8 li 3041Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, instanța de fond a reținut greșit că reclamantul a predat la cursurile de calificare - recalificare sau perfecționare, în accepțiunea art. 37 din contractul colectiv de muncă, în realitate acesta a predat doar la cursurile de instruire, astfel că, pretențiile privind plata sporului nu sunt legal justificate.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamantul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală ca urmare a reținerii corecte a stării de fapt și de drept a cauzei dedusă judecății prin aplicarea corectă în speță a prevederilor Ordonanței nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Examinând decizia în raport cu motivele de recurs și prin prisma prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, curtea reține că recursul este nefondat.

Analizând recursul prin prisma motivului reglementat de art. 304 punctul 8 Cod procedură civilă, invocat de recurentă, curtea reține că în cauză nu operează acest motiv de recurs întrucât recurenta nu a formulat o critică detaliată conform acestui motiv, neprecizând care este actul juridic interpretat greșit de instanța de fond prin schimbarea naturii, înțelesului vădit neîndoielnic al acestuia.

Examinând sentința recurată prin prisma prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, curtea constată că instanța de fond a reținut corect starea de fapt și de drept a cauzei dedusă judecății.

Cursurile de instruire la care face referire recurenta sunt reglementate prin Dispoziția SNCFR nr- privind organizarea activității de perfecționare a pregătirii profesionale, a verificării periodice și a autorizării personalului SNCFR, care stabilește clar noțiunea de "instruire" care poate fi teoretică și practică și în ce constau aceste forme de instruire (art. 10, 15 și art. 27).

Aceste instruiri se fac periodic și permanent de către instructorul de stație și constau în verificarea cunoștințelor din tematica de instruire, analiza evenimentelor produse și a neregulilor din subunitate, recomandări cu privire la studiul individual, formarea deprinderilor corecte de lucru sau corectarea celor greșite, etc. (art. 15 și 27(1)din Dispoziția SNCFR nr-) se efectuează la locul de muncă în timpul orelor de program și nu se finalizează cu examen de absolvire și eliberarea de adeverințe care să ateste efectuarea instruirii teoretice sau practice ci se consemnează într-un caiet de instruire practică, respectiv, registrul posturilor de lucru.

În speță, cursurile xSell efectuate de reclamant în calitate de instructor de aplicație au avut o durată de trei sau patru săptămâni în cadrul unității într-o sală special amenajată și s - au finalizat prin examen de absolvire în urma căruia s-a întocmit proces-verbal care dau dreptul posesorilor să aibă acces la sistemul de emitere electronică a legitimațiilor de călătorie.

Prin urmare, cursurile predate de reclamant nu sunt cursuri de instruire în sensul Dispozițiilor SNCFR nr- ci sunt cursuri de perfecționare și recalificare în sensul art. 7 din Ordonanța nr. 129/2000 republicată și art. 37 din Contractul Colectiv de muncă, astfel cum corect a reținut instanța de fond.

Pentru aceste considerente curtea înlătură ca nefondate criticile recurentei, iar în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge recursul și va menține ca legală sentința civilă recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători"SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători B împotriva sentinței civile nr. 1721/M/07.11.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 03.02.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

Red. -/18.02.2009

Dact. /19.02.2009

Jud. fond: -

Președinte:Dorina Rizea
Judecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Brasov