Pretentii civile. Speta. Decizia 1116/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1116

Ședința publică de la 17 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi

JUDECĂTOR 3: Georgeta

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de

recurenta împotriva sentinței civile nr. 1211 din 24 VI 2009 Tribunalului Iași, intimați fiind:- PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN... PU-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată;- intimatul Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar prin registratura instanței întâmpinare, duplicatul fiind comunicat administrativ recurentei. În cauză s-a solicitat judecata în lipsă.

Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub numărul -, reclamanta - chemat în judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție României, Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 01.10.2008 și până la zi, precum și pentru viitor, reactualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective, și obligarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că începând cu data de 01.10.2008 fost numită, conform Ordinului Procurorului General nr. 2033/24.09.2008, în funcția de consilier juridic (personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor) la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Sporul ce face obiectul prezentei cereri fost stabilit prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 care prevede că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar". Prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, s- dispus că art. 47 mai sus citat se abrogă.

dispoziției de abrogarea era impusă și de prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, întrucât o atare măsură, adoptată prin ordonanță, nu este proporțională cu situația care determinat reglementarea dreptului vizat, ea aducând atingere însăși existenței acelui drept, fără ca aceasta să fie justificată de cauză de utilitate publică.

Menționează că potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană Drepturilor Omului "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile dreptului internațional". Caracterizat în mod indubitabil într- valoare economică, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică constituie un bun în sensul art. 1 din Protocol, alături de alte asemenea bunuri - pensia, acțiunea, părțile sociale. Pretențiile se bazează pe un serviciu deja prestat, ele constituind un bun în înțelesul practicii CEDO, așa cum rezultă și din Hotărârea Van Marle împotriva Olandei din 26.06.1986.

A mai arătat reclamanta că înțelege să-și întemeieze cererea și pe dispozițiile Deciziei nr. XXI din 10.03.2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care fost admis recursul în interesul legii promovat de Protocolul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție României.

Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulat întâmpinare arătând că în conformitate cu prevederile art. 29 alin. 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, "cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată", iar potrivit art. 47 "creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol".

Prin urmare, din dispozițiile legale precizate anterior reiese că angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate.

Întrucât MINISTERUL PUBLIC este instituție bugetară, fondurile salariale sunt stabilite de legiuitor prin legea bugetului de stat. Din aceste motive, obligarea pârâților la plata sumelor acordate de instanță ar reprezenta stabilirea în sarcina instituțiilor pârâte unei obligații imposibile.

Pârâtul formulat și cerere de chemare în garanție Ministerului Finanțelor Publice solicitând ca prin aceeași hotărâre acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantei.

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că reprezintă Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ, invocând în acest sens dispozițiile HG nr. 34/2009.

Prin sentința civilă nr. 1211 din 24 iunie 2009, Tribunalul Iașia admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.

A respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție României, Ministerul Finanțelor Publice.

A respins cererea de chemare în garanție Ministerului Finanțelor Publice formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție României.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, instanța o constată întemeiată și o va admite având în vedere ca prin cererea formulată reclamanta solicitat obligarea acestuia la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, iar acest pârât nu are calitate de angajator, neavând obligații în acest sens.

Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, prevede la art. 47 că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".

Prin urmare, din articolul invocat, rezultă că de sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică beneficiază doar magistrații și personalul auxiliar de specialitate.

Prin ordinul nr. 2033/24.09.2008 al Ministerului Public, reclamanta - fost numită începând cu data de 1.10.2008 în funcția de consilier juridic (personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor) la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.

Consilierii juridici, chiar dacă sunt asimilați judecătorilor și procurorilor, nu fac parte din categoria magistraților sau personalului auxiliar de specialitate pentru le fi aplicabile prevederile art. 47 din Legea 50/1996.

Susținerile reclamantei privind crearea unei discriminări în raport cu procurorii și personalul auxiliar de specialitate sunt neîntemeiate.

Astfel conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale procurorilor și personalului auxiliar de specialitate față de cele ale consilierilor juridici fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între aceste categorii profesionale.

Pentru considerentele expuse, acțiunea este neîntemeiată, urmând fi respinsă.

Având în vedere că cererea principală va fi respinsă, instanța va respinge și cererea de chemare în garanție.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamanta -.

În motivarea recursului, se susține că instanța de fond a respins în mod greșit acțiunea, întemeindu-se doar pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Recurenta invocă dispozițiile art. 58 din Legea nr. 50/1996 și arată că legea recunoaște sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și categoriei profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților, deci și consilierilor juridici, supuși acelorași incompatibilități și interdicții ca și magistrații.

Mai susține recurenta că, în mod greșit, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice. Acesta nu a fost chemat în judecată în calitate de angajator, ci în considerarea calității sale de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, fiind necesară includerea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale în bugetul Ministerului Public.

Prin întâmpinările formulate, intimații Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurentă în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, Curtea constată următoarele:

Începând cu data de 1.10.2008, recurenta îndeplinește funcția de consilier juridic la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, fiind personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.

Așadar, în mod corect a reținut prima instanță că recurenta face parte din categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, nu din categoriile profesionale avute în vedere de dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, și că nu există o situație comparabilă între aceste categorii profesionale.

Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 329 alin. 3 Cod proc. civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.

Potrivit art. 58 din Legea nr. 50/1996, drepturile prevăzute prin acest act normativ pentru magistrați se acordă și personalului juridic asimilat magistraților. Prin urmare, sporul de sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 pentru magistrați, în interpretarea obligatorie dată prin recurs în interesul legii, se acordă și personalului juridic asimilat magistraților, așa încât, recurenta, care face parte din această categorie profesională, este îndreptățită la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50%, până la data intrării în vigoare a noii legi de salarizare.

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a intimatului pârât Ministerul Finanțelor Publice, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. De asemenea, printre atribuțiile intimatului, reglementate de Legea nr. 500/2002, se regăsește și cea de coordonare a acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție.

Însă, prin acțiunea introductivă, recurenta nu a solicitat, așa cum s-a solicitat prin cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca intimatul să fie obligat de a include și aloca anumite sume, prin proiectele de buget. Recurenta reclamantă a solicitat obligarea intimatului pârât Ministerul Finanțelor Publice, alături de ceilalți doi intimați pârâți, la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, așa încât, față de acest obiect al acțiunii, în mod corect a reținut prima instanță că nu poate exista identitate între intimatul pârât, care nu este angajatorul recurentei, și titularul obligației de plată a unor drepturi salariale.

În consecință, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 2 și 3 Cod proc. civilă, se va admite recursul și se va modifica în parte sentința. Se va admite în parte acțiunea formulată de reclamanta -, precum și cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând ca pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să fie obligați la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de bază brută lunară, până la data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 330/2009, iar chematul în garanție să fie obligat să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale cuvenite reclamantei. Se vor menține dispozițiile sentinței care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta - împotriva sentinței civile nr. 1211 din 24 06 2009 Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 01 10 2008 și până la data de 12 11 2009, actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.

Admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Obligă Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale cuvenite reclamantei.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 17 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./14 XII 2009

.I - Judecători

-

Președinte:Carmen Bancu
Judecători:Carmen Bancu, Nelida Cristina Moruzi, Georgeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 1116/2009. Curtea de Apel Iasi