Pretentii civile. Speta. Decizia 1127/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL NR.1127/
Ședința public de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu
Judector - -
Judector -
Grefier
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONAL ANTICORUPȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZAT ȘI TERORISM, împotriva sentinței civile nr.694/30.04.2009 pronunțat de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul G, pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINRII, în acțiunea având ca obiect drepturi bnești.
Dezbaterile au avut loc în ședința public din 21.10.2009, când, instanța mai având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 23.10.2009, când,
CURTEA
Asupra recursurilor civile de faț;
Reclamantul Gac hemat in judecat pe pârâții Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție, Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție- Direcția Național Anticorupție, Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat si Terorism, Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea acestora dup cum urmeaz:
-pe pârâții 1 si 3 la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 05.09.2005-30.10.2005, actualizata cu rata inflației la data plții efective
-pe pârâții 1 si 2 la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 01.11.2005-15.07.2006, actualizata cu rata inflației la data plții efective
-pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice s includ la prima rectificare de buget aceste sume
-pe pârâtele 1-3 sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca.
A artat in motivarea cererii c, în scopul asigurrii mai eficiente a confidențialitții informațiilor clasificate au fost elaborate o serie de acte normative, menite s confere categoriilor de persoane -salariați(militari și civili) -ce gestioneaz astfel de informații sporuri salariale corespunztoare gradului de acces la asemenea informații.
Asemenea sporuri salariale au fost instituite în decursul anilor pentru categorii variate de persoane din cadrul unor diverse instituții și autoritți publice, valoarea acestor sporuri variind între 15 și 30% din salariul de baz brut lunar.
Aceste categorii de personal au primit spor de confidențialitate și anterior anului 2007.
Este evident c voința legiuitorului a fost aceea de a acorda acest spor de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestioneaz și manipuleaz informații clasificate.
Deși procurorii dețin conform art.28 din Legea nr.182/2002 certificate eliberate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și totodat gestioneaz informații clasificate, nu beneficiaz de sporul de confidențialitate prevzut pentru toate celelalte categorii de persoane enumerate.
Mai mult decât atât, o bun parte din funcționarii publici cu statut special din sistemul de ordine public și siguranț național gestioneaz informații clasificate obținute sub supravegherea procurorilor în cadrul urmririi penale efectuate în diferite cauze penale(de exemplu ofițeri specializați din cadrul I).
Ne aflm astfel în situația paradoxal de a constata c magistrații(judectori și procurori) care dispun și supravegheaz exercitarea unor activitți prin care se obțin informații confidențiale nu beneficiaz de spor de confidențialitate în timp ce persoanele care execut dispozițiile respective beneficiaz.
De asemenea, unii magistrați procurori, respectiv procurorii militari și cei detașați în plenul Consiliului Național pentru combaterea Discriminrii beneficiaz de sporul respectiv, conform actelor normative menționate.
Pe de alt parte, se remarc c anumite categorii de personal beneficiaz de spor de confidențialitate pentru simplul fapt c potrivit Codului Muncii, au obligația de a nu transmite date sau informații de care au luat cunoștinț în timpul executrii contractului individual de munc(așa-zisa clauz de confidențialitate), nicidecum pentru c ar avea acces la informații clasificate.
În aceste condiții, cu cât mai mult apare ca justificat acordarea sporului de confidențialitate acelor categorii de personal care au acces la informații clasificate și dețin certificate eliberate în acest sens, conform Legii nr.182/2002.
Conform art.2 al 3 din OUG nr.137/2000 "sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre, care dezavantajeaz anumite persoane, pe baza criteriilor prevzute de alin.1, faț de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificative obiectiv de un scop legitim iar metodele de atingere a acestui scop sunt adecvate și necesare".
Potrivit art.27 al 1 din OG nr.137/2000 republicat, "în toate cazurile de discriminare prevzute în prezenta ordonanț, persoanele discriminate au dreptul s pretind despgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și restabilirea situației anterioare discriminrii sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
A depus la dosar decizia civil nr. 466/16.06.2008 pronunțat de Curtea de APEL GALAȚI.
Prin întâmpinarea depus la dosar MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a invocat excepția inadmisibilitții, considerând c instanța de judecat nu poate desființa norme juridice create prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative. Admiterea prezentei acțiuni ar echivala cu adugarea de ctre instanț la legea speciala a magistraților. In cazul de faț lipsește orice dispoziție imperativ cuprins într-o norm privind acordarea sporului de confidențialitate de 15% magistraților, în schimb exista o diferențiere radical între veniturile nete ale reclamantului si veniturile nete lunare ale altor funcționari care beneficiaz de acest spor.
A chemat în garanție Ministerul Economiei si Finanțelor, solicitând s aloce sumele ce reprezint pretențiile reclamanților.
Aceeași cerere de chemare în garanție a Ministerul Economiei si Finanțelor a formulat și Direcția Național Anticorupție, invocând aceleași motive ca si MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție.
Prin sentința civil nr.17/2009 Curtea de APEL GALAȚI si-a declinat competenta de soluționare in favoarea Tribunalului Galați.
Prin sentința civil nr.694/2009 a Tribunalului Galațis -a respins acțiunea faț de pârâtul Ministerul Finanțelor pentru lips calitate procesual pasiv, s-a admis în parte acțiunea fiind obligat pârâtul Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE și Casație și Justiție B și Direcția Național Anticorupție ctre reclamant la plata sporului de confidențialitate de 15 % din salariul de baz pentru perioada 01.11.2005-05.07.2006 actualizat cu rata inflației, iar pârâtul Parchetul de pe lâng In alta C de Casație și Justiție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism la plata actualizat a aceluiași spor pentru perioada 05.09.2005-30.10.2005.
Au fost obligați acești pârâți la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munc.
Au fost respinse cererile de chemare în garanție ca nefondate.
Pentru a se pronunța aceast sentinț s-au reținut urmtoarele:
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice nu are nici o atribuție legat de plata unor drepturi de natur salarial ctre reclamanți și nici de a include anumite sume în buget, așa cum rezult din legile lor de organizare. Elaborarea proiectului de buget revine ordonatorului de credite, iar Ministerul Finanțelor Publice, are, potrivit disp. HG 736/2003, art.131 pct.(1) din Legea nr.304/2004 și art.19 din Legea 500/2002, atribuții privind finanțarea, coordonarea, aprobarea și rectificarea bugetelor pârâților în cauz, îns hotrârea judectoreasc le este opozabil în temeiul legii. Prin urmare, instanța va admite excepția lipsei calitții procesuale a Ministerului Finanțelor Publice in ceea ce privește acțiunea principal.
Având in vedere plenitudinea de jurisdicție a instanțelor precum si dispozițiile OG nr.137/2000 apreciem ca prin intermediul instanțelor judectorești se poate constata pe cale incidentala ca o anumita lege reglementeaz in mod discriminatoriu anumite drepturi si poate repara prejudiciile aduse persoanei discriminate prin despgubiri.
Pentru aceste considerente va respinge excepția inadmisibilitții ca nefondat.
Pe fondul cauzei instanța retine urmtoarele:
În perioada 01.01.2005-30.10.2005 reclamantul Gaî ndeplinit funcția de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crima Organizata si Terorism-Biroul Teritorial B r ila.
In perioada 01.11.2005-15.07.2006 reclamantul Gaî ndeplinit funcția de procuror la Direcția Național Anticorupție-nivel central.
Prin decizia nr. 46/15.12.2008 pronunțat de ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție a fost admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general si s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baza brut lunar.
Potrivit dispozițiilor art.329 alin 3 proc.civ. dezlegarea data problemelor de drept judecate in soluționarea recursului in interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Dreptul la acordarea sporului de confidențialitate in cuantum de 15% din salariul de baza brut lunar a fost recunoscut reclamantului prin decizia civila nr. 466/16.06.2008 pronunțat de Curtea de Apel Este adevrat c aceast hotrâre a fost pronunțat in contradictoriu cu Parchetul de pe lâng ÎCCJ B, dar nu si in contradictoriu cu Direcția Național Anticorupție și cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Ea nu este opozabil celor dou pârâte pentru perioada indicat de ctre reclamant. Direcția Național Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate, Organizata si Terorism funcționeaz în cadrul Parchetului de pe lâng ICCJ.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 508/2004, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism este ordonator secundar de credite și, în exercitarea atribuțiilor sale, emite ordine cu caracter intern.
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism se asigur de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului d e pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție
Prin Ordonanț de Urgenț nr.43/2002 s-a înființat Direcția Național Anticorupție, ca structur cu personalitate juridic, în cadrul Parchetului de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin reorganizarea Parchetului Național Anticorupție.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator secundar de credite. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției Naționale Anticorupție se asigur de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției Naționale Anticorupție fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Intrucât cele dou instituții au bugete distincte, plata drepturilor menționate prin decizia mai sus menționata nu putea fi fcut de ctre Parchetului de pe lâng ICCJ pentru cele doua perioade indicate de ctre reclamant.
In aceste condiții, instanța urmeaz a admite acțiunea și va obliga pe pârâți la plata sporului de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brut lunar avându-se în vedere perioadele indicate de reclamant.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor drepturi bnești pân la data plții efective, tribunalul o consider întemeiat, din perspectiva disp.art.161 pct.4 Codul muncii, precum și a faptului c prin aceasta se realizeaz o corelație între salariul real și salariul nominal de care reclamanții ar fi beneficiat la momentul la care pârâții le datorau drepturile bnești în cauz și momentul în care aceste sume au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarului.
Impotriva sentinței civile nr.694/2009 a Tribunalului Galați au declarat recurs pârâtele Direcția Național Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism și Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție
Pârâtele au invocat:
1) faptul c intimatul-reclamant nu întrunește dou condiții prevzute de considerentele deciziei 46/2008 dat-n interesul legii și anume: "salariatul s ocupe un post într-o specialitate care îi confer dreptul la un anumit spor" și"salariatul s lucreze efectiv în condițiile prescrise de lege, de contractul colectiv de munc sau, dup caz, de contractul individual de munc".
2) nu s-a avut în vedere faptul c prin Deciziile 818-821/2008 Curtea Constituțional a constatat c prevederile art.1, art.2 alin.3 și ale art.27 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000 sunt neconstituționale în msura în care din acestea se desprinde înțelesul c instanțele judectorești au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând c sunt discriminatorii și s le înlocuiasc cu norme create pe cale juridic sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
3) Curtea Constituțional în 27.05.2009 a constatat existența unui conflict juridic de natur constituțional între autoritatea judectoreasc, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de alt parte și c în exercitarea atribuțiilor prev. de art.126 alin.3 din Constituție, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitar a legii de ctre toate instanțele judectorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României, în plus ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție nu poate s instituie, s modifice sau s abroge norme juridice cu putere de lege ori s efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
4) Pe fond, nu exist niciun text de lege care s prevad acordarea acestui spor, magistraților, ci altor categorii profesionale: personalul militar și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de aprare național, ordine public și siguranț național, etc.
5) Respingerea cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor nu a fost motivat și ar fi trebuit admis pentru c potrivit art.131 pct.1 din Legea nr.304/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat. In plus, Ministerul Finanțelor este obligat conform Legii nr.500/2002 coroborat cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.22/2002 s vireze ctre ordonatorii principali de credite sumele necesare executrii hotrârilor judectorești
6) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism, ca instituție bugetar, nu poate s înscrie în bugetul propriu nici o plat fr baz legal;
7) Faț de cererea privind obligarea pârâților la operarea mențiunilor corespunztoare recunoașterii drepturilor câștigate prin sentinț, conform art.11 alin.2 din Decretul 92/1976 acestea nu pot fi efectuate.
Examinând actele și lucrrile dosarului se constat c recursurilor sunt nefondate.
Prim motiv de recurs nup oate fi primit pentru c-n perioada-n discuție intimatul reclamant G era angajatul pârâtelor iar singura condiție prins-n dispozitivul Deciziei nr.46/2008 dat-n interesul legii de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție este ca acesta s aib una din funcțiile enumerate, printre care și aceea de procuror (pe care o are intimatul).
Pe fondul cauzei, deși sporul de confidențialitate nu este prevzut de legea de salarizare a magistraților, curtea reține c acțiunea reclamantului este întemeiat faț de decizia nr.46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Astfel în interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul judectorilor și procurorilor, republicat, cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art.16 alin.1 și 2 din Codul deontologic al magistraților, și ale art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, s-a constatat c judectorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 %, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar.
Decizia este obligatorie, potrivit art.329 alin.3 Cod procedur civil.
Potrivit jurisprundenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotrârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Bejan contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil s asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridic și incertitudinea.
Faț de faptul c s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovrii recursului în interesul legii asupra acestei probleme de drept, Curtea nu poate da o alt soluție și nu poate emite o alt interpretare contrar deciziei nr.46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Chiar dac prin decizia nr.838/27.05.2009 Curtea Constituțional a constatat existența unui conflict juridic de natur constituțional între Parlament, Guvern și instanțele judectorești, reținând c doar Parlamentul și Guvernul, prin delegare legislativ, au competența de a institui, modifica sau abroga normele juridice cu putere de lege, rolul instanțelor judectorești fiind de a realiza justiția, adic de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective, aceast decizie are efecte doar pentru viitor și nu modific în nici un fel Decizia în interesul legii, anterioar, care este obligatorie pentru instanțe.
Se apreciaz c aceast dezlegare dat fondului problemei a pus pe tapet motivele 2,3,4.
Motivul al cincilea de recurs vizeaz soluția dat cererii de chemare în garanție care se constat c e legal atâta vreme cât Ministerul Finanțelor a reprezentantul Statului Român, iar acesta din urm e obligat la executarea hotrârii judectorești în virtutea legii. Nu mai e nevoie de o nou hotrâre de consfințire a obligației Statului Român de executare a hotrârii judectorești iar fundamentul prezentei cereri de chemare în garanție tocmai asta
Motivele al șaselea și al șaptelea de recurs nu pot fi primite pentru c o hotrârea judectoreasc reprezint un "temei" suficient pentru luarea-n calcul a sumelor respective pentru plata drepturilor salariale cuvenite intimatului-reclamant și pentru a face mențiunile cuvenite în carnetul de munc al acestuia.
Faț de considerentele de mai sus prin prisma disp.art.312 alin.1 teza II Cod procedur civil urmeaz a se respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B, sector 5,--14, PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONAL ANTICORUPȚIE, cu sediul în B, sector 1,--81, PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZAT ȘI TERORISM, cu sediul în B, sector 5,--14 împotriva sentinței civile nr.694/30.04.2009 pronunțat de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondate.
Irevocabil .
Pronunțat în ședința public din 23.10.2009.
Președinte, Judector, Judector,
- - - - -
Grefier,
Red.LC-23.11.2009
Dact.MH-26.11.2009/9 ex.
Fond: -
Asistenți judiciari: --
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, Luminita Cristea, Anica
