Pretentii civile. Speta. Decizia 1136/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori
și de familie,de conflicte de muncă
și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR. 1136/ DOSAR NR-
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Dorina Rizea judecător
- - - judecător
- - - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de reclamantele, și împotriva sentinței civile nr.1085/M din 22 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 6 octombrie 2009 când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 13 octombrie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1085/M/2009 a T r bunalulu Brașov a fost espinsă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
S-a admis excepția autorității de lucru judecat pentru perioada aprilie 2006-03.12.2007.
S-au respins pretențiile formulate de reclamanții, - și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B pentru perioada aprilie 2006-03.12.2007 ca prescrise.
S-au respins pretențiile formulate de reclamanții, - și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției si Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice pentru perioada 04.12.2007-01.04.2009 ca nefondate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Pentru perioada dedusă judecății, reclamanții au avut calitatea de agenți procedurali și respectiv aprod în cadrul Curții de APEL BRAȘOV.
În conformitate cu dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din nr.HG208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției si Libertăților fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante, această natură având-o și drepturile deduse judecății.
În consecință, instanța a reținut că pârâtul Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală în prezenta cauză, motiv pentru care a respins excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia.
În privința excepției autorității lucrului judecat invocată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV, instanța a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov sub nr-, reclamanții din prezenta cauză, alături de alți reclamanți grefieri, au solicitat acordarea acestui spor pentru perioada 01.01.2003-01.02.2007. Acțiunea a fost ulterior precizată, în sensul că s-a solicitat acordarea sporului și pentru viitor.
Prin sentința civilă nr.1298/03.12.2007 a Tribunalului Brașov, acțiunea reclamanților din prezenta cauză a fost respinsă, cu motivarea că aceștia nu fac parte din categoria personalului auxiliar. În privința pretențiilor acordate pentru viitor, în privința tuturor reclamanților, acestea au fost respinse cu motivarea că diferențele de drepturi de natură salarială sunt acordate cu titlul de despăgubiri și de aceea au un caracter limitat în timp. Recursurile declarate împotriva acestei sentințe au fost respinse.
Analizând excepția autorității de lucru judecat, instanța a reținut că pentru perioada 01.04.2006 (data de la care s-au formulat pretențiile în prezenta cauză) până la 03.12.2007, există autoritate de lucru judecat, acțunea formulată inițial de către reclamanți fiind respinsă irevocabil ca nefondată. Fiind întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză, impusă de art.1201 civ. instanța a admis excepția autorității de lucru judecat pentru această perioadă și a respins în consecință pretențiile aferente acestei perioade ca inadmisibile.
Pentru perioada ulterioară pronunțării sentinței, respectiv începând cu data de 04.12.2007 și până la 01.04.2009, astfel cum s-a solicitat prin prezenta acțiune, nu s-a putut reține autoritatea de lucru judecat, pretențiile formulate pentru viitor nefiind respinse ca nefondate, ci practic ca premature. În consecință, s-a impus analiza pe fond a acestor pretenții în prezenta cauză.
Astfel, s-a reținut că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară a fost prevăzut prin dispozițiile art.47 din Legea 50/1996 în favoarea magistraților precum și personalului auxiliar de specialitate.
Ulterior, prin art.1 pct 42 din OG 83/2000 de modificare și completare a Legii 50/1996, aprobată prin Legea 334/2001, s-au abrogat expres dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996.
Prin decizia îin intersul legii nr.21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
Față de cele expuse anterior, rezultă că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și după abrogarea prin OG 83/2000.
În privința reclamanților, astfel cum s-a arătat, aceștia îndeplinesc funcția de agent procedural, respectiv aprod, funcții ce erau încadrate în categoria personalului auxiliar, până la intrarea în vigoare a Legii 567/2004. Astfel, art.3 din Legea 567/2004 stabilește că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori. Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural și aprod.
Rezultă că în privința agenților procedurali și aprozilor, încadrați inițial în cadrul personalului auxiliar, iar ulterior în cadrul personalului conex, dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine doar până la intrarea în vigoare a Legii 567/2004.
Salarizarea grefierilor și a personalului auxiliar de specialitate a fost realizată în baza dispozițiilor Legii 50/1996, până la abrogarea integrală a acesteia prin OG8/2007.
Astfel, conform dispozițiilor art.1 din OG8/2007, prezenta ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare. Actul normativ stabilește apoi coeficienții de multiplicare pentru funcțiile conexe personalului auxiliar, respectiv acelea de șofer, aprod și agent procedural.
În consecință, salarizarea personalului conex este reglementată legal, modalitatea de stabilire a salariului neprevăzând includerea în salariul de bază a sporului de 50% din indemnizația de încadrare lunară.
Reclamanții au invocat în susținerea acțiunii și o situație de discriminare față de personalul încadrat în aceeași funcție în cadrul altor instanțe, fără a depune însă la dosar hotărâri judecătorești irevocabile care să probeze afirmațiile, astfel că nu a făcut dovada situației de discriminare invocate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele criticând-o sub aspectul următoarelor motive:
1. - contrarietatea între considerente i dispozitiv instanța admițând excepția autorității de lucru judecat dar reține ca prescrisă acțiunea;.
2. - nelegalitatea reținerii prescripției în raport de data introducerii acțiunii și termenul de la care se solicită actualele pretenții;
3. - pe fondul cauzei arătându-se că există o discrimare între personalul aceleiași categorii, desfășoară activitate specifică grefierilor registratori sau arhivari care beneficiază de sporul în discuție, care de altfel îl au înscris în carnetul de muncă.
Intimații au depus întâmpinări prin care au combătut motivele de recurs.
Recursul este fondat.
1. Cu privire la primul motiv de recurs, acesta este fondat, hotărârea cuprinzând motive contradictorii dispozitivului și chiar o contrarietate în dispozitiv. Deși admite excepția autorității de lucru judecat instanța respinge acțiunea pe o perioadă ca fiind prescrisă, de unde contrarietatea în dispozitiv. În considerentele sentinței nu se regăsesc argumente în favoarea excepției de prescripție de unde motivele contradictorii, ce reprezintă motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă.
2. Cu privire la ambele excepții - acestea sunt neîntemeiate.
În speță nu este îndeplinită condiția triplei identități - părți, obiect, cauză - prevăzută la art.1201 Cod civil, prezenta cerere fiind fondată pe o altă cauză, aceea a discriminării. Mai mult, din examinarea sentinței civile nr.1298/2007 a Tribunalului Brașov reiese că instanța în motivarea soluției de respingere a avut în vedere calitatea reclamantelor de personal conex și nu auxiliar, fapt ce apropie considerentele de excepția lipsei de calitate procesuală activă și nu de lipsa dreptului în fond. Or, este de principiu că neanalizarea fondului dreptului în prima cerere nu dă loc autorității de lucru judecat decât în situația în care și cea de-a doua cerere ar viza același aspect formal, ceea ce nu este cazul în prezenta speță.
Prescripția dreptului la acțiune, pe care instanța nici nu o motivează nu are incidență, simpla comparare a datelor de la care se solicită dreptul și la care a fost introdusă acțiunea denotând că cererea a fost formulată în termenul de prescripție de 3 ani reglementat de art.3 din Decretul nr.167/1958, astfel că și motivul doi de recurs este fondat fiind întrunite cerințele art.304 pct.9 Cod procedură civilă, aplicându-se greșit această normă.
3. Pe fond recursul este fondat.
Conform art.60 alin.3 din Legea nr.567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Ulterior abrogării art.47 din Legea nr.50/1996 care statua asupra dreptului magistraților și personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, instanța supremă, prin Decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată într-un recurs în interesul legii a constatat că dreptul supraviețuiește și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001. Aceste ultime acte normative sunt anterioare Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, încât dreptul în discuție este inclus în sintagma "alte drepturi salariale" din art.60 alin.3 amintit mai sus.
Până în prezent, pentru personalul conex nu există o lege specială de salarizare cum se preconizează în art.60 alin.4 din Legea nr.567/2004, astfel că dispozițiile acestui act normativ îi sunt pe deplin aplicabile, cum se arată în alineatul 5 al aceluaiși articol.
Nu există nici o rațiune pentru o distincție netă între agentul procedural și aprodul instanței și celelalte categorii incluse în personalul auxiliar de specialitate, din moment ce primii fac parte din personalul grefei instanței și îndeplinesc unele atribuții simiare cu ale grefierului arhivar, după cum spune art. 65 și 66 incluse în paragraful 2 - Grefa - din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Or, executarea unor obligații profesionale similare impune același tratament și pentru drepturi, astfel sporul de risc și suprasolicitare nu poate fi negat.
Concluzia are natură legală, rezultând fără echivoc din prevederile art.901din Legea nr.567/2004, care dispune că prevederile acestui act normativ se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepția dispozițiilor art.68, 682, 683și 684. Cum excepțiile sunt de strictă interpretare, rezultă că în afara situațiilor arătate în art.901, personalul conex beneficiază de drepturile stabilite pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv de sporul în discuție, inclus, cum am arătat, în art.60 alin.3, astfel că apărările din întâmpinările pârâților referitoare la excluderea funcțiilor deținute de reclamante sunt înlăturate.
Textele au fost eronat interpretate și aplicate de prima instanță, ceea ce constituie motivul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, înlăturându-se pe aceleași considerente, apărările intimaților din întâmpinări.
Mai trebuie precizat că dreptul la sporul în discuție a fost înscris în carnetul de muncă, iar în prezent salariați cu funcții similare beneficiază de acesta, dovadă fiind multiplele hotărâri judecătorești depuse la dosar. Lipsirea de drept ar însemna crearea nejustificată a unei discriminări în cadrul aceleiași categorii de personal, contrar scopului emiterii unei hotărâri judecătorești precum și dispozițiilor legale enunțate.
Față de considerentele expuse, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul ca fondat cu consecința finală a admiterii acțiunii cum a fost formulată, menținându-se din sentința modificată numai dispoziția de respingere a excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a Ministerului Finațelor Publice.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele, și împotriva sentinței civile nr.1085/M/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că admite, astfel cum a fost precizată, acțiunea civilă formulată de aceleași reclamante în contradictoriu cu pârâții:
1. Ministerul Justiției și Libertăților;
2. Curtea de APEL BRAȘOV;
3. Ministerul Economiei și Finanțelor - prin B și în consecință:
Obligă pe pârâții 1 și 2 să plătească reclamantelor drepturile reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de încadrare brut începând cu 1.04.2006 până la data de 1.04.2009, precum și în viitor, sume actualizate cz indicele de inflație și dobânda legală până la data executării efective a prezentei decizii.
Obligă pârâtul 3 să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
Obligă pârâții 1 și 2 la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
Menține din sentință dispoziția de respingere a excepției lipsei de calitate procesuală a pârâtului 3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- - - - - -
GREFIER,
Red. /19.10.2009
Dact. /23.10.2009
- 9 exemplare -
Jud. Fond -
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
