Pretentii civile. Speta. Decizia 1157/2009. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE

MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ nr. 1157

ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 14 octombrie 2009

COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:

PREȘEDINTE: Aștefănesei Petrina Manuelajudecător

- -- judecător

-- JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu

GREFIER: -

La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâta " "SA B prin reprezentant împotriva sentinței civile nr.291 din 20 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru recurenta-pârâtă lipsă fiind intimații-reclamanți.

Procedura a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectdrepturi bănești, este la al doilea termen de judecată, și că procedura este completă.

Apărătorul recurentei-pârâte motivat de faptul că nu mai are cereri de formulat, solicită judecarea cauzei.

Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat având cuvântul pe fond solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat și pe fond și pe excepție, hotărârea primei instanțe fiind netemeinică și nelegală, fără cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- la Tribunalul Bacău la data de 24.10.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC "" SA B pentru ca pe cale de hotărâre judecătorească, aceasta să fie obligată la plata sumei de 1850 lei reprezentând prima aferentă sărbătorii de Paști 2006, sumă cuvenită în baza art. 168 din Contractul Colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate pârâtă și neachitată, reactualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.

Totodată, prin acțiune, reclamanta a precizat că nu solicită cheltuieli de judecată.

La dosar părțile au depus mai multe seturi de acte.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

Până la data de 08.11.2006 când a fost disponibilizat în urma unei concedieri colective, reclamantul a avut calitatea de salariat al unității pârâte.

În temeiul art. 168 al. 1 din Contractul Colectiv de muncă aplicabil la nivelul unității pârâte pe 2004-2007 reclamantul avea dreptul să primească prime salariale de crăciun și de Paști pentru anii 2004-2006.

Într-un prim dosar, nr- al Tribunalului Bacău, din eroare, reclamantul a solicitat primele salariale doar pentru C 2004, Paști 2005 și C 2005, omițând să solicite și prima salarială aferentă paștelui 2006 iar pentru solicitările de mai sus instanța s-a pronunțat favorabil prin sentința civilă nr. 373/14.05.2008.

Astfel că, neintervenind prescripția dreptului la acțiune, reclamantul a formulat prezenta acțiune prin care a solicitat obligarea pârâtei și la plata primei de Paști 2006.

Este bine cunoscut punctul de vedere al pârâtei, care plecând de la dispozițiile art. 168 al.2 CCM aplicabil care stabilea că pentru anul 2003 aceste prime salariale au fost incluse în salariul fiecărui angajat, susține că și în anii ulteriori, 2004-2007, aceste prime au fost incluse tot în salariile de bază.

Aceasta fiind convenția si interpretarea data de alin. 2, art. 168-CCM, de părțile semnatare, potrivit deciziei obligatorii Comisiei Paritare a CCM-,- data în aplicarea art. 9 -CCM, pârâta nu a înțeles să-și facă nici o probă în apărare deși susținerile sale ar fi fost ușor de verificat printr-o expertiză contabilă, care să stabilească, de la an la an, atât indexarea salariilor, cât și distinct includerea primelor în salarii și sumele aferente detașării.

La ultimul termen din 18.02.2009 apărătorul reclamantului a reiterat instanței că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Față de această expunere de motive instanța a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC "" SA B pentru plata sumei de 1850 lei în cuantum actualizat, reprezentând primă de Paști pentru anul 2006, cuvenită în temeiul art. 168 din Contractul Colectiv de muncă și neachitată de către pârâtă.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantului prima de Paști pentru anul 2006 în cuantum de 1850 lei ce a fost actualizată cu indicele de inflație la data plăți efective, cuvenită în temeiul art. 168 din Contractul Colectiv de muncă.

Împotriva acestei sentințe a promovat recurs intimata "" - Membru GRUP care a criticat nelegalitatea acesteia, invocând, în esență:

- nelegal, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la natura drepturilor salariale solicitate de intimați.

Astfel, conform dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, salariații beneficiază, cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C, de drepturi salariale suplimentare, în cuantum egal cu salariul mediu pe societate.

Drepturile pretinse de intimați nu au natura unor drepturi salariale, având caracterul unor drepturi cu caracter periodic, menționate ca atare în; pe cale de consecință, termenul de prescripție, în cauză, era cel de 6 luni, conform dispozițiilor art.283 alin.1 lit. "e" din Codul Muncii, și nu de 3 ani, cum a reținut prima instanță.

- pe fondul cauzei, hotărârea, de asemenea, este nelegală, întrucât drepturile pretinse au fost incluse în salariul de bază al fiecăruia dintre intimați, conform clauzelor pe anii 2003, 2004; o astfel de clauză a fost inserată și în versiunea republicată a din anul 2005, aceasta stipulând că, în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat; a mai arătat recurenta că, instanța de fond nu a reținut corect voința părților semnatare, voință ce a fost consemnată, de altfel, și în adresele Comisiei Paritare nr.5140/31.08.2007 și nr.3793/18.06.2007, precum și în actul adițional la. înregistrat cu nr.1090/22.02.2008, în care se statuează că începând cu anul 2003 primele de Paști și C au devenit parte a salariului intimaților.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

1) Referitor laexcepția prescripției dreptului la acțiuneîn raport de natura dreptului pretins, se apreciază că acest motiv este nefondat.

Astfel, prin însuși art.168 din se stipulează faptul că salariații vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C de osuplimentare a drepturilor salariale, suplimentare în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.

Din interpretarea textului art.168 din astfel cum a fost redactat, rezultă că dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.

În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 alin.1 Codul Muncii și nu cel de 6 luni prevăzut la art.283 alin.1 lit. "e" al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea

2) În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs privindfondul litigiuluise constată că și acesta este nefondat.

Din analiza contractelor colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioadele 2004-2007, contracte depuse în xerocopie la dosarul instanței de fond, rezultă că art.168 alin.1 are aceeași formulare în toate contractele, în sensul că intimații, salariați ai SNP vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Pași și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP; cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, criteriilor, condițiilor și beneficiarilor.

2 al art.168 din contractele anterior menționate stipulează faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de, precizând, totodată, faptul că în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 al articolului au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Or, maniera de redactare a art.168 alin.2, în contractele colective de muncă, succesive și interpretarea teleologică a textului, relevă faptul că drepturile stipulate la alin.1 al articolului, au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2005-2007, pentru care, în, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.

Totodată, se constată că, salariul mediu de bază prevăzut în art.168 alin.1 al contractelor colective de muncă, este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neproducând nicio dovadă neechivocă, în acest sens.

În ce privește adresele nr.5140/31.08.2007 și 3793/18.06.2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la. înregistrat la 1090/22.02.2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea alin.1 și 2 al art.168 din, nu prezintă relevanță în speță, întrucât adresa nr.3793/18.06.2007 (fila 21 dosar fond) nu menționează calitatea persoanei semnatare, mandatul acesteia, calitatea de reprezentant la, iar ambele adrese nu au fost urmate de o decizie a conducerii societății care să stipuleze în mod explicit includerea în salariul de bază a dreptului solicitat de intimați; pe de altă parte, actul adițional la. încheiat la 21.02.2008, invocat de recurentă, este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004-2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile obiect al prezentului litigiu.

În raport de cele anterior arătate, se reține că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a textului art.166 alin.1 coroborat cu art.238 alin.1 lit. "e" din Codul Muncii, art.168 alin.1 și 2 din

Pe cale de consecință, apreciind în raport de motivele invocate, că, în speță, nu se impune modificarea sentinței recurate, instanța, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

Respinge recursul promovat de pârâta "" SA- MEMBRU GRUP B, împotriva sentinței civile nr.291 din 20 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Aștefănesei Petrina Manuela, Sorina Romașcanu, Jănică

- --- - -

-

GREFIER,

Red.sent.- /

Red.dec.rec.-

Tehn.- /11.11.2009/4 ex./com.tuturor părților,16.11.2009.

Președinte:Aștefănesei Petrina Manuela
Judecători:Aștefănesei Petrina Manuela, Sorina Romașcanu, Jănică

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 1157/2009. Curtea de Apel Bacau