Pretentii civile. Speta. Decizia 116/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 116

Ședința public de la 17 Februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea

Judector - -

Judector - -

Grefier

Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de munc privind recursul formulat de CLUBUL ROMÂN împotriva sentinței civile nr. 741 din 23.05.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 10 februarie 2009, susținerile prților fiind consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, care face parte din prezenta, și când, pentru a da posibilitate aprtorului intimatului s depun concluzii scrise la dosar, pronunțarea s-a amânat pentru astzi, 17 februarie 2009.

Dup deliberare,

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de faț:

Prin sentința 741/23.05.2008 pronunțat de Tribunalul Iașia fost admis în parte acțiunea formulat de reclamantul pârât, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant Club Român.

A fost obligat pârâtul-reclamant Club Român s restituie reclamantului-pârât suma de 1886 lei, reținut din drepturile salariale în perioada ianuarie 2004 - decembrie 2006.

S-a respins cererea reclamantului-pârât privind plata sporului de vechime, fidelitate, confidențialitate și de daune interese.

S-a respins cererea reconvențional formulat de pârâtul-reclamant Club Român, ca fiind prescris dreptul la acțiune.

S-a respins cererea reclamantului-pârât privind plata cheltuielilor de judecat.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:

Reclamantul-pârât a fost angajatul pârâtului-reclamant în baza contractului individual de munc inregistrat la. sub nr. 4239/2000, în funcția de director, beneficiind de un salariu de 2.500.000 lei ROL și de un spor de vechime de 25%. În data de 8.02.2007, contractul de munc al reclamantului-pârât a încetat conform art. 56 lit. d din Legea nr. 53/2003.

Prin adresa nr. 444/20.11.2004 emis de unitatea angajatoare, reclamantului-pârât i se aduce la cunoștinț c începând cu data de 01.11.2004 beneficiaz de spor de vechime de 25%, spor fidelitate de 5% și spor confidențialitate de 5%.

Prin adresa nr. 353/29.02.2008, pârâta-reclamant recunoaște c în perioada ianuarie 2004 - decembrie 2006 reținut reclamantului-pârât suma de 1886 lei.

Din coroborarea celor de mai sus rezult c reclamantului-pârât i s-a reținut suma de 1886 lei. În baza dispozițiilor art. 269 din Legea nr. 53/2003, instanța a admis acest capt de cerere și a obligat pârâtul-reclamant la restituirea sumei de 1886 lei ctre reclamantul-pârât.

În ceea ce privește obligarea pârâtului-reclamant la plata sporului de vechime, spor fidelitate și spor confidențialitate și daune interese, instanța a respins-o deoarece din actele depuse la dosar rezult c reclamantul-pârât a beneficiat de aceste sporuri. Totodat, s-a respins și cererea de daune interese deoarece în raport de dispozițiile art. 269 din Codul muncii, prejudiciul a fost acoperit.

Cu privire la cererea reconvențional, raportat la dispozițiile art. 283 lit. c din Codul muncii și la dispozițiile art. 270 Codul muncii, și data producerii prejudiciului (01.11.1999 - 31.12.2003) precum și data înregistrrii debitului la Filiala. I (12.01.2004) coroborat cu data introducerii cererii reconvenționale (05.02.2008), instanța a constatat c a fost depșit termenul prevzut de dispozițiile art. 283 lit. c din Codul muncii și pe cale de consecinț a respins cererea reconvențional ca fiind prescris dreptul la acțiune.

Cu privire la cererea reclamantului-pârât de obligarea a pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecat, instanța de fond a constatat c în cauz nu s-a fcut dovada acestor cheltuieli.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul-reclamant Clubul Român, invocând dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedur civil.

A artat recurentul c hotrârea tribunalului este nelegal și netemeinic, susținând c prima instanț nu a motivat decizia de a-l obliga la restituirea sumei de 1886 lei și nu a aplicat corect normele juridice privind rspunderea patrimonial a salariaților. Simpla constatare c suma i-a fost reținut angajatului nu era suficient pentru a se dispune restituirea atât timp cât și-a recunoscut vina în producerea pagubelor.

A mai invocat recurentul c instanța de fond nu a verificat termenul de prescripție în cazul pretențiilor reclamantului, cel puțin pentru o parte din suma de 1886 lei termenul fiind împlinit la data introducerii acțiunii.

A mai susținut recurentul c în mod greșit tribunalul a considerat ca prescris cererea reconvențional, întrucât momentul real al producerii pagubei este momentul plții efective a sumelor ctre buget și nu cel al înregistrrii debitului în contabilitate.

Intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Iași.

A artat intimatul c în mod corect prima instanț a apreciat c suma de 1.886 lei nu-i putea fi reținut prin imputare ci doar pe cale judectoreasc iar în privința modalitții de soluționare a excepției prescripției pentru sumele solicitate prin cererea reconvențional, și aceasta a fost legal și temeinic admis în raport de dispozițiile art.270 și 283 lit. "c" din Codul muncii.

Recursul a fost suspendat în baza dispozițiilor art.242(1) pct.2 Cod procedur civil la data de 02.12.2008 și repus pe rol pentru continuarea judecții la data de 13.01.2009.

În recurs nu s-au administrat probe noi.

Analizând actele și lucrrile dosarului în raport de criticile formulate, probatoriul administrat la fond și dispozițiile legale incidente, Curtea constat c recursul este fondat, îns doar pentru urmtoarele considerente.

Conform adresei nr.353/29.02.2008 emis de recurentul Clubul Român (fila 45 dosar fond), reclamantului-pârât i s-a reținut în perioada ianuarie 2004 - decembrie 2006 suma total de 1.886 lei pentru nerealizarea indicatorilor valorici stabiliți.

Curtea constat c pentru sumele reținute în perioada ianuarie - mai 2004, respectiv 152 lei în luna ianuarie, 152 lei în luna aprilie și 152 lei în luna mai, acțiunea în restituire formulat de era prescris în raport de data introducerii acesteia (11.06.2007) și de dispozițiile art.283(1) lit. c din Codul muncii.

În mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune pentru sumele reținute în perioada ianuarie - mai 2004 întrucât momentul nașterii dreptului la acțiune pentru introducerea cererii în restituirea acestora era împlinit. Astfel, la data de 11.06.2007 se depșise termenul de 3 ani prevzut de dispozițiile art.283 al.1 lit. "c" din Codul muncii.

Ca atare, sub acest aspect soluția tribunalului a fost pronunțat cu aplicarea greșit a legii și, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedur civil, Curtea va obliga fostul angajator doar la restituirea sumelor reținute în perioada iunie 2004 - decembrie 2006, în cuantum de 1.430 lei.

Și în ceea ce privește cererea reconvențional, instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile legale referitoare la prescripție, reținând eronat momentul de la care curge acest termen.

În cauz, pentru acțiunea în rspundere patrimonial a salariatului reglementat de dispozițiile art.270(1) din Codul muncii, termenul de 3 ani prevzut de dispozițiile art.283 al.1 lit. "c" din Codul muncii nu începe s curg de la data înregistrrii debitului la Filiala. I (12.01.2004) ci de la momentul plții efective de ctre pârâta-reclamant a fiecreia dintre sumele cu titlu de debite și penalitți stabilite prin procesul-verbal de control nr.70316/12.11.2004.

Ca atare, cum sub acest aspect prima instanț a soluționat greșit procesul fr a intra în cercetarea fondului, în baza dispozițiilor art.312(5) teza 1 Cod procedur civil Curtea va casa în parte hotrârea astfel pronunțat, va respinge excepția prescripției și va trimite spre rejudecare captul de cerere având ca obiect cererea reconvențional formulat de pârâtul-reclamant Clubul Român în contradictoriu cu reclamantul-pârât.

Faț de cele reținute și vzând c nu exist alte motive de casare ori modificare, Curtea, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedur civil va admite recursul și va casa în parte sentința Tribunalului Iași în sensul celor anterior argumentate.

Se vor menține dispozițiile hotrârii ce nu contravin prezentei decizii.

Cererea recurentului privind plata cheltuielilor de judecat va fi respins ca nedovedit, cuantumul acestor cheltuieli nefiind menționat pe împuternicirea avocațial de la fila 5 dosar recurs.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul Clubul Român împotriva sentinței civile 741/23.05.2008 pronunțat de Tribunalul Iași, sentinț pe care o caseaz în parte.

Oblig pârâtul-reclamant Clubul Român s restituie reclamantului-pârât suma de 1.430 lei reținut din drepturile salariale în perioada iunie 2004 - decembrie 2006.

Respinge excepția prescripției invocat de reclamantul-pârât privind cererea reconvențional.

Trimite spre rejudecare la Tribunalul Iași cererea reconvențional formulat de pârâtul-reclamant Clubul Român în contradictoriu cu reclamantul-pârât.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate ce nu contravin prezentei.

Respinge cererea recurentului privind plata cheltuielilor de judecat.

Irevocabil.

Pronunțat în ședința public din 17.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:-,.

03.03.2009

-

Președinte:Smaranda Pipernea
Judecători:Smaranda Pipernea, Daniela Pruteanu, Nelida Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 116/2009. Curtea de Apel Iasi