Pretentii civile. Speta. Decizia 1177/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 1177/

Ședința publică din 20 octombrie 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea

- - - - JUDECĂTOR 3: Mihail

- - - judecător

- - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții G, și, împotriva sentinței civile nr. 967/M din 3 iunie 2009, pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 29 septembrie 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru datele de 6, 13 și 20 octombrie 2009.

CURTEA,

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 967/M din 3 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov, a fost respinsă acțiunea în pretenții formulată de reclamanții G, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

În perioada dedusă judecații, reclamanții au îndeplinit și îndeplinesc în continuare funcția de șofer în cadrul Curții de APEL BRAȘOV, salariul fiind încasat din bugetul Ministerului Justiției si Libertăților ca ordonator principal de credite, prin intermediul angajatorului Curtea de APEL BRAȘOV, ordonator secundar de credite.

În conformitate cu dispozițiile art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.

Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției și Libertăților fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante, această natură având-o și drepturile deduse judecății.

În consecința, instanța reținut că pârâtul Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală în prezenta cauza, motiv pentru care a respins excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia.

Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihica a fost acordat prin art.47 din Legea - doar magistraților și personalului auxiliar de specialitate, și exclusiv în favoarea acestora s-a recunoscut prin decizia în interesul legii că el subzistă în continuare, față de abrogarea nelegală din punct de vedere al tehnicii legislative, a unei dispoziții dintr-o lege organica printr-o ordonanță a guvernului.

Reclamanții au funcția de conducători auto, care în ierarhia funcțiilor din cadrul instanțelor judecătorești a fost inclusă în cea de personal conex personalului auxiliar doar prin dispozițiile Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum a fost modificată prin Legea 17/2006.

Analizând dispozițiile al. 4 și 5 - art. 60 din același act normativ, rezultă că, în privința salarizării personalului conex, în situația în care nu intră în vigoare o nouă lege specială, li se aplică dispozițiile care exista în acel moment.

Salarizarea grefierilor și a personalului auxiliar de specialitate a fost realizată în baza dispozițiilor Legii 50/1996, până la abrogarea integrală a acesteia prin OG8/2007. Nu s-a putut reține astfel susținerea reclamanților potrivit căreia, după intrarea în vigoare a Legii 7/2006, nu s-a adoptat un act normativ de salarizare a personalului auxiliar și conex.

În consecință, salarizarea personalului conex este reglementată legal, modalitatea de stabilire a salariului neprevăzând includerea în salariul de baza a sporului de 50% din indemnizația de încadrare lunară. Acest spor a fost prevăzut doar în favoarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate, iar instanța supremă a reținut că aceste categorii sunt îndreptățite la primirea lui chiar și în urma abrogării exprese.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de reclamanții G, și criticând sentința pentru nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că prima instanță a interpretat și aplicat greșit prevederile legale aplicabile în cauză. De asemenea se arată că în acțiunea introductivă a fost consemnat din eroare data de la care se solicită acordarea sporului de 50%,respectiv,data corectă fiind 01.02.2007.

Prin întâmpinările formulate în cauză de pârâții Ministerul Justiției Libertăților și B pentru Ministerul Finanțelor Publice, se solicită respingerea recursului, întrucât reclamanții fiind incluși în categoria personalului conex, nu au beneficiat niciodată de sporul solicitat.

De asemenea se invocă în apărare de către pârâtul Ministerul Justiției Libertăților, decizia Curții Constituționale pronunțată în data de 27 mai 2009 prin care s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională, dintre autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casați și Justiție,pe de o parte și Parlamentul și Guvernul României, pe de altă parte.

Examinând hotărârea prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art.304 indice 1 Cod procedură civilă,curtea reține că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

În conformitate cu art.60, alin.3 din Legea nr.567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii. Potrivit art.3 alin.3 din legea nr.567/2004 republicată și modificată, agentul procedural,aprodul și șoferul fac parte din personalul conex personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Ulterior abrogării art.47 din Legea nr.50/1996 care statua asupra dreptului magistraților și personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, instanța supremă, prin Decizia nr.21 din 10 martie 2008 pronunțată într-un recurs în interesul legii a constatat că dreptul supraviețuiește și după intrarea în vigoare OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001. Aceste ultime acte normative sunt anterioare Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, încât dreptul în discuție este inclus în sintagma "alte drepturi salariale" din art.60 alin.3 amintit mai sus.

Până în prezent, pentru personalul conex nu există o lege specială de salarizare cum se preconizează în art.60 alin.4 din Legea nr.567/2004, astfel că dispozițiile acestui act normativ îi sunt pe deplin aplicabile, cum se arată în alineatul 5 al aceluiași articol.

Nu există nicio rațiune pentru o distincție netă între agentul procedural, aprodul instanței,șoferul și celelalte categorii incluse în personalul auxiliar de specialitate, din moment ce primii fac parte din personalul grefei instanței și îndeplinesc unele atribuții similare cu ale grefierului arhivar, după cum dispune art.65 și 66 incluse în paragraful 2 - Grefa - din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Or, executarea unor obligații profesionale similare impune același tratament și pentru drepturi, astfel sporul de risc și suprasolicitare nu poate fi negat.

Concluzia are natură legală, rezultând fără echivoc din prevederile art.901din Legea nr.567/2004, care dispune că prevederile acestui act normativ se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepția dispozițiilor art.68, 682, 683și 684. Cum excepțiile sunt de strictă interpretare, rezultă că în afara situațiilor arătate în art.901, personalul conex beneficiază de drepturile stabilite pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv de sporul în discuție, inclus, cum am arătat, în art.60 alin.3, astfel că apărările pârâților referitoare la excluderea funcțiilor deținute de reclamanți sunt înlăturate.

Referitor la regimul juridic și efectele Deciziei nr.838/27 mai 2009 referitoare la conflictul dintre puterea judecătorească pe de o parte și celelalte puteri constituționale pe de altă parte, atât doctrina, cât și jurisprudența constituțională sunt unanime în sensul că, potrivit art.147 alin. ultim din Constituție, efectele se produc numai pentru viitor, iar întinderea efectelor acoperă exclusiv comportamentul criticat de Curtea Constituțională prin decizia respectivă.

Curtea Constituțională a criticat atitudinea Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia recursurilor în interesul legii, instanța de control constituțional apreciind că organul suprem al puterii judecătorești a nesocotit principiul separației puterilor în stat prin unele decizii pronunțate de Secțiile Unite ale ÎCCJ în recurs în interesul legii, adică în demersul de unificare a practicii judiciare a instanțelor de judecată. Ca atare, Decizia nr.838/2009 a Curții Constituționale este opozabilă numai Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite.

Numai această atribuție constituțională a ÎCCJ a fost criticată de Curtea Constituțională prin Decizia nr.838/2009, cu trimitere explicită la deciziile pronunțate în recurs în interesul legii prin care ÎCCJ - Secțiile Unite a formulat interpretări ale unor prevederi legale în sensul constituirii unor norme juridice noi - interpretare cunoscută în doctrină sub denumirea "lex tertia". Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională reproșează că, în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute în art.126 alin.3 din Constituția României, ÎCCJ ar fi depășit, prin deciziile de interpretare pronunțate și menționate în cuprinsul nr.838/2009 a Curții Constituționale, sfera interpretării juridice și ar fi intrat în atribuția de legiferare ce aparține Parlamentului ca organ reprezentativ suprem învestit de Constituție cu atribuția esențială de adoptare a legilor.

La un astfel de reproș făcut de Curtea Constituțională, efectele deciziei de constatare a conflictului între puteri (în sensul art.146 lit.e din Constituție) nu pot retroactiva cu privire la deciziile pronunțate în recurs în interesul legii care au născut conflictul între autorități, ci dispozitivul deciziei instanței constituționale impune ÎCCJ- Secțiile Unite să își reconsidere jurisprudența constituită în deciziile de unificare a practicii judiciare în așa fel încât deciziile în recurs în interesul legii să nu mai conducă la încălcarea atribuțiilor exclusive ale altei puteri constituționale, anume la încălcarea atribuțiilor exclusive ale Parlamentului În cazul concret,în absența unei noi decizii în recurs în interesul legii pe care să o fi pronunțat între timp ÎCCJ - Secțiile Unite, adică după publicarea Deciziei nr.838/2009 în Monitorul Oficial, instanțele ordinare, au obligația legală de a respecta dispozițiile cuprinse în deciziile pronunțate de ÎCCJ- secțiile Unite în recurs în interesul legii, așa cum impune art.329 alin.3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă.

Curtea înlătură apărările invocate de pârât prin invocarea deciziei Curții Constituționale pronunțată în ședința din 27 mai 2009 prin care s-a pronunțat asupra cereri de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de pe de o parte și Parlamentul și Guvernul României pe de altă parte, și în temeiul principiului previzibilității.

Pentru aceste considerente, acțiunea reclamanților este întemeiată în parte, urmând a obliga pârâtele Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției și Libertăților, să plătească reclamanților drepturile salariale solicitate, începând cu data de 01.02.2007.

Petitul privind obligarea pârâților să includă în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget a sumelor acordate a fost respins corect de prima instanță, întrucât este lipsit de temei legal, instanțele judecătorești pârâte în prezenta cauză neavând atribuții privind elaborarea bugetelor de stat.

Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea a reținut că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență "prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".

Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare "" scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta

Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părților reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.

Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1- 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă

De asemenea,potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești iar aceasta să fie obligată să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale.

Prin urmare, în baza art.312 (1) Cod procedură civilă curtea va admite în parte recursul, va modifica în parte sentința recurată și va admite în parte acțiunea conform dispozitivului.

Va menține din hotărârea recurată respingerea petitului privind obligarea pârâților să includă în bugetul de stat, la prima rectificare de buget, sumele acordate prin prezenta hotărâre.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite în parte recursul declarat de reclamanții G, și împotriva sentinței civile nr. 967/M/03 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o modifică în parte în sensul că:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții G, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice și în consecință:

Obligă pârâtele Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească reclamanților drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % calculat la indemnizația brută lunară de încadrare începând cu data de 01.02.2007 precum și pe viitor, drepturi salariale ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală până la data plății efective.

Obligă pe pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

Obligă pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare efectuării plăților.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. /04.11.2009

:/05.11.2009/8 ex.

Jud.fond:/

Președinte:Roxana Maria Trif
Judecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 1177/2009. Curtea de Apel Brasov