Pretentii civile. Speta. Decizia 1181/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1181/
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, ,., (), (), împotriva sentinței civile nr. 9/10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-, în litigiul de muncă intervenit între reclamanții, (), pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL G, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL G, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, consilier CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - B, având ca obiect "DREPTURI ".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12.10.2009, fiind consemnate în încheierea care face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 14.10.2009, apoi la 20.10.2009 și, ulterior, la 27.10.2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea formulată reclamanții, -, ,., (), (), au chemat în judecată pe pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL G, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL G, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, solicitând obligarea pârâților la plata sporului de confidențialitate de până la 15 %, începând cu data de 01.08.2004 și în continuare, drepturi actualizate la data plății, să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să fie obligat MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE să aloce fondurile necesare plății sumelor.
În fapt s-a arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite sa confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
, conform art. 78 din Legea nr. 567/2004 privind statului personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătura cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității.
În conformitate cu prevederile art. 14 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, purtând titlul "Interzicerea discriminării", "exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie sa fie asigurată, fără nici deosebire, bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate naționala, a vârstei, naștere sau orice alta situație", acesta fiind principiul egalității tuturor în fața legii, "lista cuprinsă în art. 14 nefiind limitativă", dreptul la nediscriminare "protejând persoanele fizice și persoanele juridice aflate în situații asemănătoare, împotriva aplicării unui tratament diferit.
În drept, au invocat dispozițiile art. 30 alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind acordarea sporului de confidențialitate personalului din Aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pe prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 prin care s-a acordat acest spor membrilor plenului precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și pe art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 19/2006 prin care s-a acordat acest spor procurorilor militari, pe prevederile art. 21 al. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000.
Poziția pârâtului - întâmpinarea
Pârâtul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că ar însemna că, instanța, ar depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege, deoarece numai legiuitorul - deci puterea legislativă - poate stabili acordarea sau neacordarea unor drepturi.
Instanțele judecătorești nu sunt abilitate să creeze și să adopte legi, ci doar să le aplice pe cele deja existente care au girul puterii legislative - respectiv Parlamentului sau, în anumite cazuri, pe cel al puterii executive - reprezentate de Guvern.
Față de susținerile reclamanților în sensul că sunt discriminați în raport de celelalte categorii de personal, beneficiari ai sporului de confidențialitate, nu pot fi reținute.
Raportat la dispozițiile art. 16 din Constituția României, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 429/2003, potrivit cărora, "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", Curtea Constituțională a statuat constând în jurisprudența sa că prin lege nu pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport cu natura deosebită a raporturilor reglementate.
Astfel, s-a arătat că principiul egalității în fața legii nu înseamnă o uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Pârâtul MINISTERUL PUBLICa formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, pentru ca, în cazul în care se va admite cererea reclamanților, să fie obligată chemata în garanție la alocarea sumelor datorate reclamantului.
Sentința civilă nr. 9/10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați
Prin sentința civilă nr. 9/10.01.2009 Tribunalul Galația admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice.
A respins acțiunea față de acești pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, Lipșa, Cleonica, Canaragiu, Domnițanu, Wischegg, Hem, a, Ginghină Cati, Ludmila, LăcrăN. Timoftel, Nicoleanu, Hâlcov (), a, Rodica, Luculeasa, Nichitovici, (), în contradictoriu cu MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.
A respins ca nefondată cererea de chemare în garanție.
Considerentele sentinței pronunțată de instanța de fond
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu au nicio atribuție legală de plată a unor drepturi salariale către reclamanți și nici de a include anumite sume în buget. Elaborarea proiectului de buget revine ordonatorului de credite, iar Ministerul Finanțelor Publice are, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 736/2003 art. 131 pct. 1 lin Legea nr. 304/2004 și art. 19 din Legea nr. 500/2002, atribuții privind finanțarea, coordonarea, aprobarea și rectificarea bugetelor pârâților în cauză, însă hotărârea judecătorească le este opozabilă în temeiul legii.
Instanța de fond a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că situația reclamată nu poate fi reținută ca discriminatorie și nu pot fi incidente dispozițiile nr.OUG 137/2000. În mod evident, a reținut instanța de fond, nu există un temei legislativ care să prevadă un spor de confidențialitate pentru personalul din justiție, iar legea nu poate fi aplicată prin analogie.
Recursul declarat de reclamanți
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, ,., (), (), criticând soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică. Au reiterat reclamanții argumentele expuse prin cererea de chemare în judecată privitor la temeinicia dreptului solicitat și corecta interpretare a dispozițiilor legale.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând sentința recurată Curtea constată următoarele:
În cauză, la data de 15 decembrie 2008, s-a pronunțat decizia nr. 46 Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
În interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul procurorilor și judecătorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1,2, din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora.
S-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază lunar.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 47 din Legea nr. 50/1996, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Astfel, acțiunea promovată de reclamanții,. (), -, -, este fondată.
Întrucât decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a emis după data pronunțării hotărârii primei instanțe, devin incidente disp. art. 305 Cod procedură civilă.
Invocarea deciziei nr. 838/27.05.2009 a Curții Constituționale nu are nici o relevanță în cauza de față.
Chiar prin decizia invocată de intimat nr. 838/27.05.2009, Curtea Constituțională arată clar că " - apare evident faptul că decizia pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329.pr. civilă - nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâi judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice". Mai arată Curtea Constituțională că " - efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională".
Față de toate considerentele expuse mai sus, se apreciază ca fiind întemeiat recursul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 9/10.01.2008 a Tribunalului Galați, în baza disp. art. 304 indice 1.pr. civilă, și, potrivit disp. art. 312 alin. 1, 2, 3 Cod procedură civilă, se va admite cu consecința modificării în parte a hotărârii recurate și a reținerii cauzei spre rejudecare.
În rejudecare, se va admite acțiunea și se vor obliga pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI să le plătească drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % din salariul de bază brut lunar începând cu 16.10.2004 la zi, și în continuare până la modificarea cadrului legal, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate.
Se vor obliga pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale recurenților-reclamanți.
Se vor menține celelalte dispoziții.
Cu privire la recursul declarat de, Giușcă, (), Curtea reține că acesta este inadmisibil.
Din oficiu, prin încheierea din 13 mai 2009, în baza disp. art. 137 alin. 1 și art. 306 alin. 2.pr.civilă, instanța a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de către recurenții, Giușcă, (), aceștia nefiind părți în dosarul de fond.
Față de excepția invocată din oficiu, instanța de recurs constată că este întemeiată.
Astfel, doar reclamantul și pârâtul care și-au disputat un drept în fața primei instanțe au posibilitatea să se plângă împotriva hotărârii pronunțate la fond, pe calea apelului sau, în cazul de față, a recursului. Deci, singurii pârâți care aveau posibilitatea procesuală de a declara recurs sunt reclamanții care au promovat pe fondul cauzei acțiunea doar aceștia au posibilitatea de a formula și alte acte procesuale nu și recurenții, Giușcă, (), care sunt terți față de procesul de față.
În consecință, nu există nici un interes pentru cele acești recurenți de a promova recurs împotriva unei hotărâri care s-a pronunțat în contradictoriu cu alte părți, astfel că nu se vor mai analiza motivele de recurs invocate, excepția fiind imperativă, de ordine publică și văzând disp. art. 137 alin. 1 rap. la art. 306 alin. 2.pr.civilă, urmând a se respinge ca inadmisibil recursul declarat de către, Giușcă, (), în baza disp. art. 312 alin. 1.pr.civilă.
În ce privește recursul declarat de reclamanții, Curtea constată că acesta este tardiv formulat.
În materia conflictelor de muncă, de natura celei ce face obiectul prezentei cauze, prin dispozițiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 se prevede un termen special de exercitare a căii de atac a recursului de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond.
În speță, comunicarea sentinței civile nr. 9/10.01.2008 a Tribunalului Galația intervenit către reclamanți între 20, respectiv 28 februarie 2008 (filele 150 - 190 dosar fond -) astfel că termenul legal și imperativ de exercitare a căii de atac s-a împlinit la data de 02, respectiv 10.03.2009.
Se au în vedere astfel dispozițiile art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici până când s-a sfârșit termenul.
În conformitate cu dispozițiile art. 102 Cod procedură civilă termenul a început să curgă de la data comunicării actului de procedură, respectiv 20 și 28.02.2008, moment de la care s-a născut și dreptul reclamanților, la exercitarea căii de atac, considerându-se împlinit cel mai târziu la data de 10.03.2009.
Or, prin depunerea recursului la data de 13.06.2008, calea de atac apare ca fiind exercitată peste termenul prevăzut de lege intervenind tardivitatea.
În consecință, va fi respins ca tardiv recursul declarat de reclamanții,.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca inadmisibil recursul declarat de recurenții-reclamanți, (), ,.
RESPINGE ca tardiv formulat recursul declarat de recurenții-reclamanți,.
ADMITE recursul declarat de recurenții-reclamanți,. (), -, -, împotriva sentinței civile nr. 9/10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 9/10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați și, în rejudecare:
ADMITE acțiunea recurenților-reclamanți,. (), -, -, și obligă pe pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI să le plătească drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % din salariul de bază brut lunar începând cu 16.10.2004 la zi, și în continuare până la modificarea cadrului legal, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei efectiv lucrate.
Obligă pe pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale recurenților-reclamanți.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi, 27 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Alina Savin | JUDECĂTOR 2: Benone Fuică | JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu |
Grefier, |
: - -/18.11.2009
: 54 ex.//25.01.2010
Fond: M-/
Asistenți judiciari: i/
Comunicat: 52 ex.//27.01.2010
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
