Pretentii civile. Speta. Decizia 1185/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1185/
Ședința publică din 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN REPREZENTANT DGFP B și TRIBUNALUL BRAȘOV în contradictoriu cu intimatul reclamant și cu intimata pârâtă CURTEA DE APEL BRAȘOV, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva deciziei numărul 780 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 13 octombrie 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 20 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 780/29.04.2009, Tribunalul Brașova admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Tribunalul Brașov și pârâta Curtea de Apel Brașov în ceea ce privește pretențiile reclamantului pentru perioada 01.01.2005 - 22.09.2005. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov. A admis în parte cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor Publice.A dispus obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 22.09.2005 și pe viitor. A respins cererea de obligare a pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% pe perioada 01.01.2005 - 22.09.2005 ca fiind prescrisă. A dispus plata drepturilor stabilite actualizate cu indicele de inflație și dobândă legală. A dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului. A dispus obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare plății sumelor neîncasate.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinare.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada 01.01.2005 ( data solicitată) - pe viitor față de data introducerii acțiunii - 22.02.2008 este întemeiata, fiind admisă, având in vedere prevederile art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958,coroborate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 din același act normativ,potrivit cărora dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani, termenul de prescripția fiind depășit, pentru perioada cuprinsă între 01.01.2005 - 22.09.2005.
Relativ la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalul Brașov instanța a reținut următoarele:
Analizându-se copia carnetului de muncă al reclamantului reiese faptul că acesta a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Brașov din data de 01.09.2004 până la data de 30.11.2007 dată de la care a fost promovat la Curtea de Apel Brașov, astfel încât, susținerea pârâtului Tribunalul Brașov referitoare la o perioadă când reclamantul ar fi avut calitatea de magistrat într-o instanță în afara competenței sale teritoriale nu poate fi reținută de către instanță, motiv pentru care instanța a respins această excepția ca fiind neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul a sau avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului-B, aspect ce rezultă din înscrisurile depuse în copie la dosar astfel judecător în cadrul Tribunalului Brașov din data de 01.09.2004 până la data de 30.11.2007 dată de la care a fost promovat la Curtea de Apel Brașov unde funcționează și în prezent.
Nu poate fi reținută afirmația potrivit căreia " nu poate exista discriminare prin efectul hotărârilor judecătorești care se bucură de prezumția interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale și de putere de lucru judecat", deoarece Declarația Universală a Drepturilor Omului la art. 23, interzice orice formă de discriminare între categorii de salariați ale aceluiași angajator care desfășoară aceiași activitate, trebuind să fie retribuiți în mod egal.
Prin Decizia nr. 46/ 15.12.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite pronunțând un Recurs în Interesul Legii a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 litera d din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată cu modificările și completările ulterioare raportat la art. 16 alin. 1 și 2 din Codul d eontologic al magistraților constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază brut lunar".
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin 3 teza a II a dezlegarea dată problemelor de drept judecate ( în recurs în interesul legii) este obligatorie pentru instanțe, astfel încât, pretențiile reclamantului sunt apreciate ca întemeiate.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifică prin necesitatea corelării salariului de care reclamantul ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de către angajator și salariul de la momentul la care aceste sume de bani intră efectiv în patrimoniul beneficiarilor, pentru a diminua puterea de cumpărare.
Dobânda legală la suma datorată trebuie acordată pentru acoperirea prejudiciului constând în lipsa de folosință a banilor, pe perioada cuprinsă între momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale și momentul plății efective, având în vedere prevederile art. 1082 și art. 1084 Cod civil.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța a admis acțiunea reclamantului, sens în care a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov să calculeze și să achite reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 22.09.2005 și pe viitor, respingând cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata acestui spor pentru perioada 01.01.2005 - 22.09.2005 ca fiind prescrisă.
A obligat pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantului drepturile stabilite actualizate cu indicele de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000.
Totodată, instanța a obligat pârâta în temeiul prevederilor Decretului nr. 92/1976 Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele modificări privind sporul de 50%, în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța a obligat pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, menționate mai sus.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, criticând-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Ministerul Justiției și Libertăților, critica sentința pe considerentul că prin soluția atacată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești deoarece prin acordarea sporului de confidențialitate se adaugă la legea de salarizare. În acest sens a fost invocată și decizia Curții Constituționale în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de ICCJ, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
În ceea ce privește fondul cauzei, se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
De asemenea este criticată soluția de actualizare a sumelor acordate și de acordare a dobânzii legale de la data scadenței debitului, contrar dispozițiilor art. 1088 cod civil potrivit cărora dobânda curge din ziua cererii de chemare în judecată.
Prin motivele de recurs formulate de Tribunalul Brașov se reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive și se arată că drepturile salariale ale funcționarilor publici cu statut special care beneficiază de spor de confidențialitate nu pot fi extinse la alte categorii de persoane cât timp actul normativ prevede expres căror persoane se aplică, acestea fiind enumerate limitativ.
Recursurile nu sunt fondate.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile pârâților sunt nefondate pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunțat mai întâi asupra excepțiilor, respectiv asupra excepției tardivității recursului declarat de pârâtul Tribunalul Brașov.
Sentința atacată i-a fost comunicată acestui pârât la data de 15 mai 2009, conform procesului verbal de comunicare a hotărârii aflat la fila 45 din dosarul de fond, iar recursul declarat de acesta a fost înregistrat la instanța de fond la data de 27 mai 2009, deci cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de legiuitor.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 80, 82 din Legea 168/1999 raportat la art. 102 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va admite excepția tardivității recursului pârâtului și-l va respinge ca tardiv formulat.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești curtea reține că acesta este nefondat întrucât cu privire la drepturile salariale supuse judecății s-a pronunțat ICCJ în cadrul recursului în interesul legii.
Prin urmare, admițând acțiunea privind acordarea sporului de confidențialitate de 15%, instanța de judecată de drept comun nu iese din sfera atribuțiilor sale constituționale, nu încalcă atribuțiile unei alte puteri constituționale, ci asigură respectarea prevederilor legale, de procedură civilă, care în prezent guvernează regimul juridic al deciziilor date în recursurile în interesul legii, anume instituirea caracterului obligatoriu al deciziilor de acest fel pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în Monitorul Oficial potrivit cerinței imperative din art.329 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Referitor la regimul juridic și efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în privința conflictelor juridice de natură constituțională, în concret Decizia nr.838/27 mai 2009 referitoare la conflictul dintre Puterea Judecătorească pe de o parte și celelalte puteri constituționale pe de altă parte, atât doctrina, cât și jurisprudența constituțională sunt unanime în sensul că, potrivit art.147 alin.ultim din Constituție, efectele se produc numai pentru viitor, iar întinderea efectelor acoperă exclusiv comportamentul criticat de Curtea Constituțională prin decizia respectivă, interpretarea neputând fi extinsă la alte categorii de atribuții ale autorității publice găsită în culpă.
Efectele deciziei de constatare a conflictului între puteri (în sensul art.146 lit.e din Constituție) nu pot retroactiva cu privire la deciziile pronunțate în recurs în interesul legii care au născut conflictul în autorități, ci dispozitivul deciziei instanței constituționale impune ÎCCJ- Secțiile Unite să își reconsidere jurisprudența constituită în deciziile de unificare a practicii judiciare în așa fel încât deciziile în recurs în interesul legii să nu mai conducă la încălcarea atribuțiilor exclusive ale altei puteri constituționale, anume la încălcarea atribuțiilor exclusive ale Parlamentului în cazul concret.
Cu atât mai mult, astfel de decizii ale Curții Constituționale nu pot determina prin ele însele modificarea directă a practicii instanțelor de judecată în cauzele obișnuite, în absența unei noi decizii în recurs în interesul legii pe care să o fi pronunțat între timp ÎCCJ - Secțiile Unite, adică după publicarea Deciziei nr.838/2009 în Monitorul Oficial. Dimpotrivă, instanțele ordinare, cum este și cazul Tribunalului Brașov în litigiul de față, au obligația legală de a respecta dispozițiile cuprinse în deciziile pronunțate de ÎCCJ- secțiile Unite în recurs în interesul legii, așa cum impune art.329 alin.3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă.
Chiar dacă prin decizie, Curtea Constituțională, în ședința din 27 mai 2009 s- pronunțat asupra conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție - pe de o parte - și puterea legislativă prin Parlamentul Romaniei, Guvernul României, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora, se constată că judecătorul cauzei este ținut în temeiul art. 329 alin. 3 Cod pr. civilă de dezlegarea dată problemelor de drept judecate, fiind obligat să aplice deciziile de recurs în interesul legii.
Doar instanța supremă care a pronunțat Recursurile în Interesul Legii în cauză și a fost parte în litigiul derulat la Curtea Constituțională, care privea conflictul dintre autoritatea judecătorească și puterea legislativă, poate reveni asupra deciziilor în cauză și până la înlăturarea expresă a efectelor acestora, acestea nu pot fi private de consecințele juridice produse conform art. 329 alin. 3 Cod pr. civilă.
Astfel, prin dispozițiile deciziei nr. 46, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 15.12.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr.46/2008 a,astfel încât în mod corect a fost admisă acțiunea reclamanților.
Tocmai această decizie a ICCJ a fost avută în vedere de prima instanță la admiterea acțiunii iar constatarea ulterioară a unui conflict între puterile statului nu poate avea consecință asupra deciziilor pronunțate în cadrul acestei căi de atac extraordinare, putând constitui cel mult un reper ce urmează a fi avut în vedere de instanța supremă în pronunțarea pe viitor a unor soluții de unificare a practicii judiciare.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile declarate de pârâți conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 780/2009 a Tribunalului Brașov.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva aceleiași sentințe, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 20.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. - - /30.10.2009
Dact. /16.11.2009
Jud. fond: -
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
