Pretentii civile. Speta. Decizia 1238/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1238
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 2: Sas Laura
JUDECĂTOR 3: Bratu
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în mun. B, Calea Națională, nr. 85, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 553 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat contestatorul intimat G, asistat de avocat, lipsă fiind reprezentantul recurentei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru contestator, reiterând motivele expuse pe larg în întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică. A arătat că, potrivit expertizei de specialitate efectuată în cauză, la data pensionării, contestatorul avea un stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă de 25 ani, 3 luni și 29 zile, fiindu-i aplicabile dispozițiile Legii nr. 226/2006.
A solicitat obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței pe care a depus-o la dosar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 07.03.2008, contestatorul Gas olicitat anularea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă nr. - din 4.01.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B și obligarea acesteia să emită o nouă decizie cu aplicarea dispozițiilor Legii nr. 226/2006.
În motivare, a arătat că beneficiază de pensie pentru limită de vârstă din 08.09.2003, conform deciziei nr. -/02.10.2003. A mai susținut că la 19.11.2007 a depus la Casa Județeană de Pensii Bos erie de adeverințe, cuprinzând sporurile de care a beneficiat în perioada de activitate, iar intimata a emis decizia nr. -/04.01.2008, indicând în cuprinsul acesteia că drepturile îi vor fi acordate de la 01.12.2007 și nu de la data apariției legii.
De asemenea, a mai argumentat că intimata ar fi trebuit să-i recunoască beneficiul Legii nr. 226/2006, întrucât a prestat o activitate în grupa I de muncă de 22 ani, 8 luni și 10 zile, iar în condiții deosebite 1 ani, 5 luni și 8 zile.
Acesta a depus în copie la dosar: decizia nr. -/02. 10. 2003, decizia nr. -/04.01.2008, cartea de muncă, adeverința /1305/24.03.2008 emisă de Sucursala Marfă C, adeverința nr. 6/130 2007 emisă de SNCFR "CFR Călători" I - S, Legea nr. 226/2006 împreună cu anexele 2 și 3, adeverința nr. 2445/07.04.2008 emisă de "" V D - S, adresa nr. 6357/11.05.2008.
Prin întâmpinarea depusă, Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea contestației, argumentând că petentul este pensionar pentru limită de vârstă, conform art. 1671din Legea nr. 19/2000 începând cu 08.09.2003 în baza deciziei nr. -/2.10.2003 și că a realizat un stagiu total de cotizare de 44 ani, 5 luni și 2 zile din care:
- în grupa I de muncă 22 ani, 8 luni și 2 zile;
- în grupa a II a de muncă 2 ani, 10 luni și 15 zile;
- în condiții deosebite, conform Legii 19/2000, 1 an, 11 luni și 14 zile;
- în condiții normale 3 ani, 6 luni și 7 zile;
- stagiu asimilat -armată: 1 an, 3 luni și 20 zile;
- stagiu asimilat drepturi asigurări sociale: 3 luni și 26 zile.
Intimata a mai arătat că la 19.11.2007, contestatorul a depus la Casa Județeană de Pensii o cerere, prin care a solicitat recalcularea drepturilor de pensie, anexând o serie de adeverințe cu sporurile de care a beneficiat în perioada cât a fost în activitate, sporuri ce au fost valorificate prin emiterea deciziei nr. -/04.01.2008, cu excepția celor înscrise în adeverința nr. 9/1/452/2007 și 9/2/9/451/2007, ce vizau perioada 01.01.1979 - 31.12.1980 eliberate de
De asemenea, intimata a susținut că drepturile recalculate au fost acordate cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii de către contestator, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000, întrucât acesta n-ar putea beneficia de prevederile nr.OUG 4/2005.
În ceea ce privește cererea contestatorului de a beneficia de prevederile Legii nr. 226/2006, intimata a arătat că solicită respingerea ei, deoarece activitatea desfășurată de acesta nu se regăsește în anexa nr. 1 la lege.
Intimata a depus în copie la dosar: cartea de muncă a contestatorului, adeverința nr. 14753 /23.09.2003, adeverința nr. 303/04.05.2001, adeverința nr. 304/04.05.2001, adeverința nr. 14025/11.09.2003, adeverința nr. 615.10.2003, adeverința nr. 6/310/15.10.2003, decizia nr. -/02.10.2003, cererea contestatorului din 2.11.2007, adeverința /2489/06.06.2007, adeverința nr. /2519/07.06.2007, adeverința nr. 9/1/452/2007, adeverința nr. 9/2/a/451/2007, adeverința nr. 1019/2007-05-31, buletinul de calcul /19.11.2007, decizia nr. -/04.01.2008.
Prin sentința civilă nr. 1050 din 01.07.2008 Tribunalul Botoșania respins, ca nefondată, contestația.
Prin decizia civilă nr. 1403 din 7.10.2008 Curtea de APEL SUCEAVA a admis recursul declarat de reclamantul G, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Botoșani.
A menționat că în recurs reclamantul a depus acte noi, astfel că se impune efectuarea unei expertize de specialitate care să clarifice dacă activitatea desfășurată și cea asimilată se încadrează integral în condiții speciale de muncă.
Prin sentința civilă nr. 553 din 29.04.2009, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a admis contestația formulată de. G și a anulat decizia nr. - din 4.01.2008, obligând intimata să emită o nouă decizie de recalculare a drepturilor de pensie, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 226/2006, drepturile urmând a fi stabilite și acordate începând cu 1.12.2007.
Prin aceeași sentință, intimata a fost obligată să plătească contestatorului suma de 1700 lei, reprezentând onorariu avocat și onorariu expert.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, decizia emisă la 4.01.2008 de Casa Județeană de Pensii este greșită, întrucât la dosarul de pensionare depus de reclamant încă din 2003 existau suficiente dovezi din care să rezulte că erau aplicabile dispozițiile privind recalcularea drepturilor de pensie, în raport de activitatea depusă de pensionar în condiții speciale de muncă, potrivit Legii nr. 226/2006, în vigoare la data formulării cererii de recalculare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că în mod eronat expertiza dispusă în cauză a concluzionat că reclamantul a desfășurat activitate în grupa I de muncă o perioadă de 22 ani, 8 luni și 10 zile, respectiv 2 ani, 8 luni și 19 zile și 9 luni și 14 zile, întrucât din documentele depuse la dosarul de pensie rezultă doar 22 ani, 7 luni și 26 zile în condiții speciale, perioadele de concediu medical nereprezentând vechime în condiții speciale.
Pe de altă parte, recalcularea drepturilor de pensie se face la cerere, iar drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii de recalculare, iar dovedirea stagiilor de cotizare se face pe baza declarațiilor minimale rectificative depuse de angajator la casa de pensii pentru perioada 1.04.2001 - 1.07.2006 și pe baza declarațiilor minimale depuse de angajator pentru perioada de după 1.07.2006. Anterior perioadei de 1.04.2001, dovedirea stagiului de cotizare se face cu carnetul de muncă și adeverința eliberată conform anexei 3 din. nr. 572/2006, or în carnetul de muncă al reclamantului nu se regăsesc astfel de înregistrări.
Prin întâmpinarea formulată, Gas olicitat respingerea recursului, ca nefondat, întrucât, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză, perioada efectiv lucrată în condiții speciale este de 26 ani, 1 lună și 13 zile, fiind îndeplinite toate condițiile pentru a se recalcula drepturile sale de pensie, în conformitate cu art. 14 din Normele tehnice de aplicare a Legii nr. 226/2006.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a criticilor formulate în recurs, ce vizează disp. art. 304 pct. 9. pr. civ. Curtea constată neîntemeiat recursul.
Reclamantul G beneficiază de pensie pentru limită de vârstă din data de 8.09.2003, conform deciziei nr. - din 2.10.2003.
La data de 19.11.2007 a solicitat pârâtei recalcularea drepturilor sale de pensie, în raport de prevederile Legii nr. 226/2006, în conformitate cu unele adeverințe ce atestau desfășurarea de către acesta a unor activități în condiții de muncă deosebite.
În cauză, s-a efectuat un raport de expertiză care concluzionează că perioada efectiv lucrată de reclamant în condiții speciale este de 26 ani, 1 lună și 13 zile, activitățile desfășurate fiind dintre cele prevăzute în anexa 1 la Legea nr. 226/2006 și în unități prevăzute în anexa 2 la aceeași lege.
Reclamantul a dovedit cu carnetul de muncă aceste aspecte încă de la momentul depunerii cererii de recalculare a drepturilor de pensionare, 25.10.2003.
În conformitate cu art. 14 lit. d) din Normele tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr. 226/2006, "recalcularea pensiei se face la cerere, noile drepturi acordându-se conform prevederilor art. 119 din Legea nr. 19/2000 "
. a) a art. 14 din Normele de aplicare a Legii nr. 226/2006 mai stipulează că, "persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1.04.2001 - 17.06.2006 beneficiază de recalcularea acestor drepturi, prin valorificarea perioadelor realizate în condiții speciale, conform Legii nr. 226/2006", or reclamantul a ieșit la pensie începând cu data de 8.09.2003.
Pentru aceste aspecte, Curtea apreciază că în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite toate condițiile pentru a se recalcula drepturile de pensie ale reclamantului începând cu 1.12.2007, așa cum prevăd dispozițiile art. 169 din Legea nr. 19/2000 și art. 14 din Legea nr. 226/2006.
Cât privește critica din recurs, în sensul că perioada de concediu medical nu reprezintă vechime în condiții speciale, nu poate fi primită, întrucât dispozițiile art. 45 din nr.OUG 158 din 17.XI.2005 privind concediile și indemnizația de asigurări sociale de sănătate, stabilesc că aceste perioade constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, pentru indemnizațiile primite în aceste perioade datorându-se contribuții de asigurări sociale reglementate de Legea nr. 19/2000.
Textul art. 45 din nr.OUG 158/2005 nu face distincții după cum constituie stagiu de cotizare în condiții speciale sau nu, astfel încât nici interpretul nu poate să facă o astfel de distincție.
Pentru aceste considerente, criticile din recurs fiind neîntemeiate, urmează a nu fi primite, iar în termeiul art. 312. pr. civ. constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, va respinge, ca nefondat, recursul.
În baza art. 274. pr. civ. recurenta va fi obligată să plătească intimatului 600 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B, împotriva sentinței nr. 553 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
Obligă recurenta Casa Județeană de Pensii B să plătească intimatului G suma de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
29.10.2009
Președinte:Mitrea Muntean DanielaJudecători:Mitrea Muntean Daniela, Sas Laura, Bratu
