Pretentii civile. Speta. Decizia 1366/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1366
Ședința publică din data de 8 iulie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.826 din 7 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P,-,.5G,.9,.39, jud.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin avocat din cadrul Baroului P, intimata-reclamantă prin avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.
Avocat pentru recurenta-pârâtă depune împuternicirea avocațială de reprezentare a recurentei-pârâte în instanță și în xerocopie adresele cu nr.831/05.02.2008 și nr.830/05.02.2008 emise de Direcția Corporative-Juridic a recurentei-pârâte și arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Avocat pentru intimata-reclamantă arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-pârâtă SC SA, solicită în principal admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul de a se admite excepția prescrierii dreptului la acțiune.
Într-un prim subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii, iar în cel de-al doilea subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul de a se acorda sumele reprezentând salariul de bază mediu pe SC SA, fără cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea ca nefondat a recursului pârâtei, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată subnr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin sentița ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 10.100,471 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate în perioada 2004-2007, precum și a cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost salariata pârâtei iar la data de 12.11.2007 i- încetat contractul individual de muncă astfel cum rezultă din nota de lichidare și cartea de muncă, în baza art. 65,66 din Codul Muncii.
A mai arătat reclamanta că pentru munca prestată primit salariul conform însă nu a încasat salariile suplimentare acordate la nivelul SA, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi consfințite de prevederile art. 168 alin.1 din CCM pe anii 2004-2007.
In dovedirea actiunii, reclamanta depus: copia carnetului de muncă, cărții de identitate și notei de lichidare.
Pârâta SC SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în principal ca prescrisă, iar în subsidiar ca neîntemeiată, arătând că suplimentările salariale solicitate au fost negociate și stipulate în anul 2003, așa cum rezultă din actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă ce fost renegociat, acestea fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
S-a mai arătar de către pârâtă, că în anul 2005 s-a încheiat un nou Contract Colectiv de Muncă, care spre deosebire de contractele anterioare are nouă formulare, în alin.2 al articolului 168, conform căruia "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat", formulare ce păstrează și în continuare în următoarele contracte colective de muncă pentru anii 2006- 2007.
Sub aspectul prescripției extinctive, pârâta a arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.283 alin.1 lit. din Codul Muncii, conform cărora cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori al unor clauze acestuia, acțiunea reclamantei avându-și temeiul în nerespectarea dispozițiilor Contractului Colectiv de Muncă, așa încât fiind depășit termenul de 6 luni aceasta este prescrisă.
La termenul de judecată din data de 7.03.2008, reclamanta depus o precizare la acțiune, prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 10.100,471 lei reactualizată de la data scadenței la data plății efective.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.826 din 7 martie 2008, Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, a admis acțiunea precizată formulata de reclamantă și a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale corespunzatoare sărbătorii de Paște 2005-2007 și C 2004-2006 în sumă brută de 10.100,47 lei, ce va fi actualizată conform indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Totodată, a obligat pârâta să plătească reclamantei 600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit actelor existente la dosar, reclamanta a fost salariata pârâtei, în funcția de operator chimist la sectia - rafinare, raporturile de muncă cu pârâta încetând la data de 12.11.2007, ocazie cu care nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentări pentru Paște și C, pentru anii 2004-2007.
Dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.
A mai reținut instanța de fond că din analiza probelor administrate în cauză. rezultă că reclamanta a fost salariata pârâtei însă, nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligată să achite aceste drepturi reclamantei, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că aceasta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.
Prin urmare, tribunalul, în baza contractelor colective sus-menționate și a art.161 și urm. Codul Muncii, a admis acțiunea precizată și a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale corespunzătoare sărbătorii de Paște 2005-2007 și C 2004-200, în sumă brută de 10.100,47 lei, ce va fi actualizată conform indicelui de inflație de la data scadenței până la data plății efective, deoarece prin neachitarea acestor drepturi la scadență, reclamanta a suferit un prejudiciu constând în imposibilitatea de a beneficia de aceste sume de bani la scadență
Totodată,tribunalul a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, constatând că în speță sunt aplicabile disp. art.283 alin.1 lit. c din Codul Muncii conform căruia prezenta acțiune este supusă termenului de 3 ani care a început să curgă de la data scadenței sumelor începând cu anul 2004, cu atât mai mult cu cât prezenta acțiune vizează un conflict de muncă.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul Muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond soluția a fost criticată, deoarece instanța nu a ținut seamă de disp.art.168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că reclamanta nu a formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.
Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art.168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Este adevărat că potrivit art.283 alin.1 lit. e Codul Muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nici o diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale prin același articol la lit. c s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recursului fiind nefondată.
Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca pentru drepturile salariale să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003 în urma negocierilor purtate cu sindicatul primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
Această probă nu a fost făcută, astfel că, în mod corect instanța de fond admis acțiunea.
În ce privește cuantumul sumei acordată reclamantei criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de bază mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va reduce suma datorată de pârâtă reclamantei la 6043 lei, ce se va reactualiza de la scadența fiecărei prime la plata efectivă în raport de indicele de inflație.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.826 din 7 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P,-,.5G,.9,.39, jud.P și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că reduce suma datorată de pârâtă reclamantei la 6043 lei, ce se va reactualiza de la scadența fiecărei prime la plata efectivă în raport de indicele de inflație.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 8 iulie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
- - - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex./14.07.2008
dosar fond- - Tribunalul Prahova
judecători fond-
-
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana
