Pretentii civile. Speta. Decizia 1385/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1385/ Dosar nr-
Ședința publică din 06 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declaratde reclamanții, G, R, șiîmpotriva sentinței civile nr.1398/18.09.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 2.11.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 6.11.2009
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1398/2008 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finantelor.
A fost respinsă actiunea formulata de reclamantii, G, R, in contradictoriu cu paratii CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI si MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Instanța a constatat că prin sentința civilă a Tribunalului Brașov nr.691/M/10.08.2006, rămasă definitivă și irevocabilă conform deciziei civile a Curții de APEL BRAȘOV nr.391/M/13.11.2006, pârâta Curtea de Conturi a României a fost obligată să plătească reclamanților diferențele salariale dintre indemnizația cuvenită conform nr.OUG160/2000 și indemnizația efectiv încasată pentru perioada 01.01.2005-31.05.2006,cu aplicarea indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.
Prin prezenta cerere de chemare în judecată,reclamanții au solicitat obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României la plata diferențelor salariale datorate neaplicării pe perioada noiembrie 2006-mai 2008 valorii sectoriale de referință de 332 lei recunoscute conform dispozițiilor sentinței civile a Tribunalului Brașov nr.691/M/10.08.2006, rămasă definitivă și irevocabilă conform deciziei civile a Curții de APEL BRAȘOV nr.391/M/13.11.2006,respectiv diferențe aferente:indemnizației de încadrare;sporului de vechime neîntreruptă în cadrul Curții de Conturi:sporului de vechime în muncă și premiului anual pentru anii 2006 și 2007.
Din cele de mai sus,s-a constatat că a doua cerere nu are același obiect(pretenții pe perioada 01.01.2005-31.05.2006) care a fost soluționat prin sentința civilă a Tribunalului Brașov nr.691/M/10.08.2006, rămasă definitivă și irevocabilă conform deciziei civile a Curții de APEL BRAȘOV nr.391/M/13.11.2006 ci se referă la perioada noiembrie 2006-mai 2008,astfel că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.1201 din Codul civil,mai sus menționate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor-prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B,în baza mandatului special,instanța a apreciat că această excepție nu este întemeiată,din următoarele considerente:
Analizând pretențiile reclamanților în raport cu dispozițiile legale referitoare la drepturile salariale ale acestora pe perioada noiembrie 2006-mai 2008,instanța a constatat că acestea sunt reglementate prin Legea nr.233/2006,publicată în Monitorul Oficial al României,partea I,nr.508/13.06.2006.
Potrivit dispozițiilor art.2,alin.1 din actul normativ mai sus menționat,controlorii financiari au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară care se determină pe baza valorii de referință sectoriale și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din lege,iar potrivit alin.2 al aceluiași text de lege,în anul 2006,valoarea de referință sectorială prevăzută în anexă se majorează în două etape:4% și cu 5%.
Valoarea de referință sectorială în vigoare la 21.06.2006 prevăzută de acest act normativ este de 257 lei cea fost majorată începând cu luna în care a intrat în vigoare legea,cu creșterea salarială de 4% și,în luna septembrie cu 5%,rezultând în final,la 31.12.2006 o valoare sectorială de 282 lei.
În același act normativ se prevede la art.8 că:"Anexa face parte integrantă din prezenta lege și înlocuiește anexele la.nr.OUG160/2000,cu modificările și completările ulterioare".
Prin urmare instanța nu a primit susținerea reclamanților potrivit căreia pârâta nu ține seama de faptul că Legea nr.233/2006 nu abrogă prevederile art.2,alin.1 din nr.OUG160/2000 în baza căreia instanța a stabilit valoarea de referință sectorială la nivelul de 332 lei,valabilă pentru funcțiile de demnitate publică,având în vedere dispozițiile exprese mai sus menționate.
De asemenea,instanța a constatat că nr.OG3/2006 prevede creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit nr.OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică iar acest act normativ nu este incident în cazul controlorilor financiari în condițiile existenței Legii nr.233/2006 care conține dispoziții speciale de salarizare aplicabile acestei categorii de personal.
Pentru anul 2007 instanța a constatat că la art.2,alin.1 din nr.OG27/2007 privind creșterile salariale ce s-au acordat în anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi s-a stipulat:"Controlorii financiari au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară,stabilită în raport cu nivelul din structura centrală sau teritorială și funcția deținută,pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexele I,II și III."
Anexele nr. I,II și III la acest act normativ prevăd valoarea de referință sectorială de 282 lei,cu respectarea prevederilor Legii nr.233/2006 care a rămas aceeași pe tot parcursul anului,întrucât nu aceasta se modifică ci,în baza nr.OG27/2007,în anul 2007,se majorează în trei etape numai coeficienții de multiplicare prevăzuți pentru funcțiile de controlor financiar,după cum urmează:a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007,față de nivelul din luna decembrie 2006;b)cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007,față de nivelul din luna martie 2007;cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007,față de nivelul din luna septembrie 2007.
În anul 2008,actul normativ care reglementează cuantumul indemnizației lunare cuvenite controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi a României este nr.OG14/2008 care prevede în mod expres în art.2,alin (1):"Controlorii financiari au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară,stabilită în raport cu nivelul din structura centrală sau teritorială și cu funcția deținută,pe baza valorii de referință sectoriale și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1,2 și 3."
Potrivit alin.(2) al aceluiași articol"În anul 2008,valoarea de referință sectorială prevăzută pentru funcțiile de controlor financiar se majorează în două etape,după cum urmează:a)cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2008,față de nivelul din luna martie 2008;b)cu 2,2 % începând cu data de 1 octombrie 2008,față de nivelul din luna septembrie 2008;"
Alineatul (3)al articolului de mai sus prevede că:"Valoarea de referință sectorială majorată în conformitate cu prevederile alin.2 este prevăzută în anexele nr.1,2 și 3".
În anexa nr.1 a nr.OG14/2008 este precizată,pentru perioada ianuarie-martie 2008 o valoarea de referință sectorială de 282 lei;în anexa nr.2- o valoare de referință sectorială de 287,4 lei în perioada aprilie-septembrie 2008 iar în anexa nr.3 valoarea de referință sectorială de 294 lei pentru intervalul octombrie-decembrie 2008.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții, G, R, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că legea 233/2006 nu abrogă prevederile art. 2 alin 1 din OUG 160/2000 în baza căruia s-a stabilit valoarea sectorială de referință, de 332 lei valabilă pentru funcțiile de demnitate publică, cu toate că este evidentă încălcarea drepturilor constituționale ale recurenților referitoare la aplicarea corectă și unitară a legislației salariale. Se mai arată că în pronunțarea sentinței recurate, nu s-a ținut cont de faptul că, prin sentința civilă nr. 691/2006 rămasă definitivă și irevocabilă conform deciziei civile nr. 391/2006 a Curții de APEL BRAȘOV, pârâta a fost obligată să plătească diferențele salariale între indemnizația cuvenită conform OUG 160/2000 cu modificările și completările ulterioare și indemnizația efectiv încasată pentru perioada 1.01.2005 - 31.05.2006 cu aplicarea indicelui de inflație.
Se mai arată că începând cu data de 1.11.2006 Curtea de Conturi a sistat din nou, fără nici un drept legal, plata acestor drepturi câștigate în instanță la nivelul valorii de referință sectorială de 332 lei, valabilă pentru funcțiile de demnitate publică, revenind la vechea valoare sectorială de referință de 282 lei, pe care a păstrat-o pentru anul 2007 până la zi, invocând legea 233/2006 anterioară sentinței. Acest act normativ reglementează în fapt creșterile salariale care s-au acordat în anul 2006 controlorilor financiari în procent de 4 % abia cu luna iunie 2006.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins și sentința primei instanțe va fi menținută ca legală și temeinică, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 691/2006 a Tribunalului Brașov, a fost admisă acțiunea reclamanților angajați ai Curții de Conturi, prezenți în calitate de reclamanți și în acest dosar, prin care a fost obligată Curtea de Conturi a României la plata diferenței între indemnizația și premiul anual cuvenit și cel efectiv încasat, pentru perioada 1.01.2005 și 30.05.2006. Această sentință a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 391/2006 Curții de APEL BRAȘOV.
În cuprinsul motivelor de recurs, recurenții se prevalează pe efectele puterii lucrului judecat, față de hotărârile susmenționate, considerând că este vorba despre un drept recunoscut și consfințit pe cale judecătorească, dar și pe faptul că modificările legislative ulterioare, care abrogă direct disp. art. 2 din legea 160/2000, ci reglementează numai creșterile salariale ale acestei categorii profesionale.
În speță nu poate fi vorba despre puterea lucrului judecat, decât pentru perioada în care instanțele de judecată au dispus, și anume 1.01.2005 și 30.05.2006, și numai asupra drepturilor salariale ce fac obiectul acelei judecăți. Aceasta nu însemnă că legiuitorul nu mai poate interveni prin modificări legislative, în materia salarizării. Prin apariția legii 233/2006, este prevăzut faptul că controlorii financiari au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară, care se determină pe baza valorii sectoriale de referință și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din această lege.
Ori modificarea legislativă este permisă prin voința legiuitorului, iar instanța de judecată nu poată prelungi efectele unor sentințe judecătorești, înlăturând reglementarea specială în materia salarizării controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.
Nu poate fi primită nici critica potrivit, cu care lipsa abrogării directe a art. 2 alin 1 din OG 160/2000, care face trimitere la corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de deminate publică, ar duce la continuarea aplicării, coeficientului de 332 lei și nu de 282, cum greșit s-a aplicat.
Așa cum rezultă din conținutul art. 2 alin 1 din legea 233/2006, indemnizația de încadrare brută lunară, pentru această categorie profesională se determină pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa la această lege. Prin urmare este exclusă trimiterea la un alt text de lege, întrucât ne aflăm în prezența unei abrogări implicite, care chiar dacă nu este directă, produce aceleași efecte.
Față de toate aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este fondat și în consecință va fi respins și sentința primei instanțe va fi menținută ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții, G, R, și, împotriva sentinței civile nr. 1398/18.09.2008 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6.11.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./16.11.2009
Tehnoredact./19.11.2009/ 24 ex.
Jud. fond, A,
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
