Pretentii civile. Speta. Decizia 1558/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.1558/M Dosar nr-
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul și de pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BRAȘOV, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRAȘOV și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr.1390 din data de 14 octombrie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 14 decembrie 2009 când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 decembrie 2009.
A:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1390/2009 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă exceptia necompetentei materiale a Tribunalului
A respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
A admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice.
A admis in parte actiunea formulata si precizata de reclamantul in contradictoriu cu paratii Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Curtea de Apel B si Parchetul de pe langa Tribunalul
A obligat paratii sa achite reclamantului despagubiri egale cu prejudiciul suferit ca urmare a neacordarii sporului de vechime in munca pentru perioada 01.01.2004-23.10.2005 in cuantum de 9178 lei, suma calculata si actualizata cu rata inflatiei si dobanda legala pana la 30 septembrie 2007, ce se va actualiza in continuare cu rata inflatiei si prin aplicarea dobanzii legale pana la momentul platii efective.
A obligat paratii la efectuarea cuvenitelor mentiuni privind plata sporului de vechime in carnetul de munca al reclamantului.
A respins restul pretentiilor ca nefondate.
A respins actiunea formulata impotriva paratului Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice B ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva.
A admis cererea de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice formulata de catre paratul Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie.
A obligat chematul in garantie Ministerul Finantelor Publice sa aloce paratului Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie fondurile necesare platii sumelor mentionate.
A obligat paratul Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie la plata catre reclamant a sumei de 400 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a fost numit procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria B la data de 01.03.1998, iar potrivit mentiunilor din carnetul sau de munca, iar la data de 01.04.1998 i-a fost acrodat sporul pentru vechime in munca.
Referitor la exceptia necompetentei materiale a Tribunalului B, instanta a retinut ca prezenta actiune are ca obiect drepturi salariale, si nu reprezinta o contestatie impotriva modului de stabilire a drepturilor salariale, ce intra in competenta Curtii de Apel B-Sectia de contencios administrativ, potrivit art.36 din OUG 27/2006. de aceste considerente, instanta a respins exceptia invocata.
Ministerul Finantelor Publice chemat in judecata direct de catre reclamant nu are calitate procesual pasiva in cauza, avand in vedere ca nu exista raporturi directe intre acestia, salarizarea reclamantului facandu-se prin Ministerul Public ca ordonator principal, Parchetul Curtii de Apel B-ordonator secundar si Parchetul de pe langa Tribunalul B-ordonator tertiar de credite.
In privinta exceptiei prescriptiei partiale a dreptului material la actiune pentru perioada 01.01.2004-05.02.2004, s-a retinut ca aceasta nu este intemeiata, avand in vedere ca dreptul la actiune s-a nascut la momentul incasarii salariului diminuat cu suma pretinsa prin actiune in cadrul primului petit. Avand in vedere ca drepturile salariale pentru lunile ianuarie si februarie 2004 s-au incasat in data de 10 lunii urmatoare, iar actiunea a fost inregistrata pe rolul instantei la data de 06.02.2007, instanta a retinut ca reclamantul a respectat termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de art.283 lit.c muncii, motiv pentru care exceptia invocata a fost respinsa.
Pe fondul cauzei, s-a retinut ca prin art.33 din Legea 50/1996 s-a recunoscut pentru vechimea in munca u spor de vechime de pana la 25% in favoarea personalului, calculat la salariul de baza brut corespunzator timpului efectiv lucrat in programul normal de lucru. Prin OG 83/2000, act normativ ce a modificat Legea 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judectaoresti, s-a introdus un nou alineat la art.33 in sensul ca prevederile al.1 si 2 nu se aplica magistratilor.
In timpul solutionarii cauzei in primul ciclu procesual a intervenit decizia in interesul legii nr.36/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit careia, dispozitiile art.33 al.1 din Legea 50/1996, in raport de prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000, art.50 din OUG 177/2002 s art.6 al.1 din OUG 160/2000 se interpreteaza in sensul ca judecatorii, procurorii si ceilalti magistrati, precum si persoanele care au indeplinit functia de judecator financiar, procuror financiar sau de controlor financiar in cadrul Curtii de Conturi a Romaniei benficiau si de sporul pentru vechime in munca, in cuantumul prevazut de lege.
Având în vedere cele reținute de ÎNALTA CURTE în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantului in privinta petitului 1 al actiunii.
Cuantumul sumei pretinse de catre reclamant cu titlul de spor de vechime in munca pentru perioada 01.01.2004-23.10.2005 a fost stabilit de catre expert in raportul formulat si completat la suma de 9178,70 lei, suma actualizata cu rata inflatiei si dobanda legala la data de 30.09.2007.
de considerentele expuse, in temeiul textelor legale invocate, s-a dispus obligarea paratilor sa achite acestuia suma mentionata cu titlul de spor de vechime, suma ce se va actualiza cu rata inflatiei si dobanda legala in continuare, pana la momentul platii efective.
In privinta petitului 2 al actiunii, privind acordarea diferentelor de drepturi de natura salariala rezultate ca urmare a retragerii procentului de majorare a indemnizatiilor brute lunare prevazut de art.1 al.2 din HG 403/2001 pentru intervalul 08.05.2005-23.10.2005, instanta a retinut ca potrivit art. 1 din HG 403/2001,drepturile salariale ale asiguraților prevăzuți la art 5 alin. (1) pct. I și II din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, stabilite pentru luna martie 2001, se majorează începând cu data de 1 aprilie 2001 corespunzător creșterii cotelor de contribuții de asigurări sociale suportate de aceștia, potrivit prevederilor prezentelor norme, astfel încât veniturile nete să nu fie diminuate".
Conform alin 4 din același act normativ procentul de majorare a salariului de bază brut lunar, respectiv a indemnizației, corespunzător tranșelor menționate la alin. (2), se aplică o singură dată, la data intrării în vigoare a prevederilor Legii 19/2000.
Din analiza coroborată a dispozițiilor legale menționate rezultă faptul că majorarea indemnizației brute lunare a fost reglementată ca o măsură pentru a se împiedica diminuarea veniturilor prin plata contribuției la asigurările sociale de stat și nu ca un spor care se acordă periodic întrucât se precizează expres atât în Legea 19/2000 cât și în HG 403/2001 că procentul de majorare se aplică o singură dată.
În aceste condiții, în mod corect pârâtele au calculat si acordat reclamantului o singura data majorarea prevazuta de HG 403/2001, si nu ca procent lunar.
de considerentele expuse, in temeiul textelor legale invocate, instanta a respins petitul 2 al actiunii ca nefondat.
In privinta cererii de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice de catre Ministerul Public.Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie, avand in vedere ca potrivit dispozitiilor art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Public -Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante, acesta natura avand-o si drepturile deduse judecatii.
de aceste considerente, in temeiul art.63 pr.civ. instanta a admis cererea de chemare in garantie formulata si a dispus obligarea chematului in garantie sa aloce paratului Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie fondurile necesare platii drepturilor recunoscute cu titlul de spor de vechime in munca.
S-a dispus totodata ca paratii sa opereze in carnetul de munca al reclamantului mentiunea privind acordarea sporului de vechime in munca.
Retinand culpa procesuala a paratului Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie ca ordonator principal de credite, instanta a dispus obligarea acestuia sa achite reclamantului suma de 400 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurentul reclamant, de Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Parchetul de pe lângă CA B, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs în ceea ce privește recursul declarat de recurentul reclamant, sentința este criticată pentru faptul că instanța a apreciat greșit cuantumul sumei la plata căreia au fost obligați pârâții, prin neluarea în calcul a impozitului diminuat cu 20 % pe întreaga perioadă de timp, nu numai pentru intervalul 1.01.2004 - 28.09.2004 precum și prin aceea că actualizarea cu rata dobânzii de referință nu s-a realizat decât începând cu luna octombrie 2005.
După prezentarea calculelor, în urma aplicării cerințelor mai sus prezentate, rezultă că suma netă pe care ar fi trebuit să o plătească pârâții către reclamant este de 9498,99 RON și nu 9178,70 lei, cât a reținut expertul în raportul de expertiză.
În ceea ce privește recursurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă ÎCCJ; Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că OUG 137/2000 pe baza căreia și-a întemeiat reclamantul acțiunea a fost declarată neconstituțională prin decizia 821/2008 a Curții Constituționale, aspect pe care instanța de fond nu l-a avut în vedere.
Se mai arată că printr-o astfel de interpretare a dispozițiilor ordonanței se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norma juridice instituite prin lege și de a crea altele, încălcându-se astfel principiul separației puterilor în stat. În continuare, recurenta arată că în mod greșit expertul a avut în vedere cu ocazia efectuării raportului de expertiză un cuantum al sporului de vechime de 15 % în loc de 10 % cum ar fi fost corect pentru perioada 1.06.2003 - 23.10.2005.
A fost reiterată de către recurent, excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru perioada 1.01.2004 - 5.02.2004, întrucât acțiunea a fost înregistrată în data de 6.02.2007, ce depășirea termenului legal de trei ani, așa cum este reglementat de dispozițiile Decretului 167/1958.
În continuarea motivelor de recurs se mai arată că întrucât pretențiile reclamantului sunt inadmisibile în baza dispozițiilor deciziei Curții Constituționale, este inadmisibilă cumularea răspunderii civile contractuale cu răspunderea civilă delictuală.
O altă critică vizează faptul că au fost acordate despăgubiri cu aplicarea ratei inflației, iar Ministerul Public nu poate face nici o plată fără ca aceasta să fie înscrisă în bugetul propriu de venituri și cheltuieli. Se mai solicită a fi respins în cadrul prezentului recurs și capătul de cerere privind mențiunile din carnetul de muncă, arătându-se că în temeiul dispozițiilor art. 11 din decretul 92/1976, drepturile bănești de acest gen, nu se încadrează în categoria retribuției tarifare de încadrare precum și a altor drepturi ce se includ în aceasta, așa cum prevăd dispozițiile legale.
În recursul formulat de DGFP B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost rezolvată cererea de chemare în garanție a acestei părți, fără a se ține cont de faptul că reclamantul nu este angajat al acestui minister, și între părți nu există obligația de garanție a plății drepturilor salariale restante pentru angajații altor instituții.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile nu sunt întemeiate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În cea ce privește recursul declarat de recurentul reclamant, calculul unilateral efectuat de acesta, nu poate fi avut în vedere de instanța de judecată întrucât nu a fost agreat de pârâți. Ori în situația în care pretențiile reclamantului au fost fundamentate pe baza unei lucrări științifice, respectiv ale unui raport de expertiză efectuat în cauză, orice modificare a acestui cuantum trebuie realizată tot pe baza unui raport de expertiză, cu excepția situației în care partea adversă achiesează la acel calcul. Mai mult aspectele învederate de recurentul reclamant au fost analizate în cadrul obiecțiunilor la raportul de expertiză, reținându-se că pentru diminuarea impozitului cu 20 % în intervalul 1-01-2004 - 28.09.2004, nu a existat temei de drept. Instanța de judecată nu putea dispune efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, în temeiul rolului activ, întrucât ar fi angajat partea la cheltuieli suplimentare, însă reclamantul putea să solicite acest lucru în virtutea principiului disponibilității părților în procesul civil, și a dispozițiilor art. 1169 cod civil.
Pentru aceste considerente instanța apreciază criticile formulate de recurentul reclamant ca fiind nefondate și în consecință recursul acestuia va fi respins.
În ceea ce privește criticile din cadrul celorlalte recursuri, în mod corect prima instanță a apreciat că în baza dispozițiilor art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă sunt aplicabile dispozițiile Deciziei XXXVI, pronunțate de ÎCCJ în recursul în interesul legii din 7.05.2007, instanțele de judecată fiind ținute de dezlegarea dată problemelor de drept, pe această cale.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei 1.01.2004-5.02.2004, în mod corect prima instanță a respins această excepție, reținând că data scadenței pentru aceste sume de bani era 10.02.2004, iar înainte de împlinirea acestei date sumele în discuție nu puteau fi solicitate. Cum acțiunea a fost introdusă în data de 6.02.2007, rezultă în mod logic faptul că reclamantul putea solicita și drepturile bănești scadente în data de 10.02.2004. Prin urmare această critică nu poate fi primită și în consecință va fi respinsă.
Întrucât reclamantul, prin neplata la timp a sumelor de bani în discuție, a înregistrat un prejudiciu, ca efect al devalorizării continue a monedei naționale, în mod corect prima instanță a dispus ca plata să fie făcută cu aplicarea coeficientului de inflație și a dobânzii legale, aferente perioadei respective. Faptul că sumele respective lipsesc ca urmare a neincluderii acestora în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Public, este un aspect lipsit de relevanță, care nu poate conduce la exonerarea părții de această obligație.
În ceea ce privește cuantumul sporului de vechime de 10 % și nu de 15 % cum a fost luat în calcul de către expertul desemnat în cauză, acest aspect ar fi trebuit să constituie un obiectiv la raportul de expertiză, și trebuia învederat cu ocazia administrării probei sau al discutării obiecțiunilor la raportul de expertiză. Prin urmare nici această critică nu poate fi primită și în consecință va fi respinsă.
Nu pot fi primite nici critica referitoare la înscrierea în carnetul de muncă a acestor drepturi, întrucât în temeiul dispozițiilor art. 11 din decretul 92/1976, mențiunea "alte drepturi care se includ în retribuția tarifară de încadrare" vizează și acest spor.
În ce privește obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în mod corect prima instanță a procedat la aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă întrucât partea prin atitudinea sa culpabilă este cea care a generat prezentul proces.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice, nici acesta nu este întemeiat, fiind în mod legal, obligat să pună la dispoziția pârâtului sumele de bani necesare efectuării plăților ca urmare a calității sale de ordonator principal de credite și titular al elaborării proiectului de buget de venituri și cheltuieli.
Pentru toate aceste considerente instanța apreciază că recursurile nu sunt întemeiate și în consecință vor fi respinse iar sentința primei instanțe va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții, Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr.1390/2009 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 decembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.NG/12.01.2010
Tehnored. 13.01.2010 - 7 ex.
Jud fond /MI
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Dorina