Pretentii civile. Speta. Decizia 1651/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1651
Ședința publică din data de 10 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
: -- -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta SC SA, cu sediul în municipiul B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 479 din 8 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în P, str. -.-. nr. 148,.3D1,.32, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus concluzii scrise din partea recurentei pârâte prin care se solicită judecarea recursului și în lipsă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta a chemat în judecată civilă pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâta să fie obligată la plata drepturilor salariale reprezentând suplimentări aferente sărbătorilor de Paște și C pe anii 2004-2006, sume actualizate în conformitate cu indicii de inflație, plata dobânzii legale datorate pentru perioada în care societatea trebuia să-i achite drepturile salariale și până la momentul plății efective, precum și actualizarea sumelor și calculul dobânzilor menționate la punctele 2 și 3 din acțiune, care să fie făcută de executorul judecătoresc potrivit art.3712alin.2 cod pr.civilă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost salariata pârâtei până în anul 2006, iar potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, respectiv art.168 alin.1 din contract, pe perioada indicată de aceasta, pârâta avea obligația să plătească fiecărui salariat, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, câte o primă constând într-un salariu de bază mediu pe unitate, obligație care nu a fost îndeplinită de către pârâtă nici până în prezent.
În drept, au fost invocate disp.art.281 Codul muncii și art.168 alin. 1 și 2 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății.
La termenul din 8.02.2008 reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul indicării cuantumului sumei pe care o solicită, și anume suma de 5630 lei reprezentând prime C pe anii 2004-2005 și prime Paște 2005-2006, potrivit adreselor prin care pârâta a comunicat cuantumul salariului de bază mediu către sucursale,ce au fost indicate, cu posibilitatea indexării acestei valori cu indicele de inflație și calculării dobânzii legale pentru sumele neachitate la termen în cadrul procedurilor de executare silită.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că primele solicitate de reclamantă au fost incluse în salariul de bază și prin urmare, aceasta nu mai poate solicita un drept salarial care i-a fost plătit.
Totodată, pârâta a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, arătând că în cauză sunt incidente disp. art.283 alin.1 lit.e Codul muncii potrivit cărora dreptul la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, Tribunalului Prahova, prin sentința civilă nr.479 din 8.02.2008 a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă și a admis în parte acțiunea obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 5630 lei reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pe anii 2004, 2005 și de Paște pe anii 2005,2006, actualizate conform indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă, respingând capătul de cerere referitor la acordarea dobânzii legale.
De asemenea, pârâta a fost obligată la cheltuieli de judecată către reclamantă, în cuantum de câte 200 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art.168 din, reclamanta, pe perioada indicată, avea dreptul la prime pentru Paște și în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate pentru fiecare din aceste sărbători, însă aceste drepturi salariale nu au fost achitate.
Această concluzie rezultă din faptul că pârâta, care a pretins că începând cu anul 2003 primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază conform negocierilor cu sindicatul, nu a făcut și dovada includerii acestor prime în salariu, în condițiile în care acesteia îi revenea sarcina probei.
Referitor la excepția invocată de pârâtă prin întâmpinare, tribunalul a stabilit că în cauză sunt incidente disp. art. 283 alin.1 lit.c Codul muncii potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani și nu cele ale art. 283 alin.1 lit. e Codul muncii invocate de pârâtă în apărare.
Capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale a fost respins pe motiv că prin reactualizarea cu indicele de inflație a fost acoperit integral prejudiciul suferit de reclamantă ca urmare a neplății la termen a drepturilor salariale.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală.
Susține recurenta că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond, soluția a fost criticată deoarece instanța nu a ținut seamă de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că reclamanta nu a formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.
Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.
Deși legal citată cu această mențiune, intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare la recursul pârâtei.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează:
Este adevărat că potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nicio diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale, prin același articol, la lit. c, s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recurentei fiind nefondată.
Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca pentru drepturile salariale să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003, în urma negocierilor purtate cu sindicatul, primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
Această probă nu a fost făcută, astfel că în mod corect instanța de fond admis acțiunea.
În ceea ce privește cuantumul sumei acordate reclamantei, criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariu de bază mediu brut pe unitate, în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate, în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin.1 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul, iar conform art. 312 alin.2 și 3 Cod pr.civilă, va modifica în parte sentința în sensul că va modifica suma acordată și o va reduce la 3623 lei brut reprezentând prime Paște 2005, 2006 și C 2004, 2005, sumă ce va fi actualizată cu coeficientul de inflație de la data scadenței fiecărei prime la plata efectivă, urmând a se menține restul dispozițiilor sentinței.
Cuantumul acestor prime rezultă din conținutul adresei nr.830/5.02.2008 depusă în copie la dosar în recurs de către recurentă, cuprinzând salariile de bază medii brute în luna anterioară fiecărei sărbători pe perioada 2003-2007, corespunzând pentru C 2004 - 799 lei, Paște 2005 - 850 lei, C 2005 - 927 lei, Paște 2006 - 1047 lei.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în municipiul B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 479 din 8 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P, str.-.-, nr.148,.3 D 1,.32, județ și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că modifică suma acordată și o reduce la 3623 lei brut, reprezentând prime Paște 2005, 2006; C 2004,2005, sumă ce va fi actualizată cu coeficientul de inflație de la data scadenței fiecărei prime la plata efectivă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 septembrie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
- - - - - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
3 ex.
2008-09-22
/FA
Trib.P nr-
-
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Simona Petruța Buzoianu Vera
