Pretentii civile. Speta. Decizia 1651/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1651/
Ședința publică din 28 octombrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta - SRL, cu sediul în Tg.M,-, împotriva sentinței civile nr.215 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentanta pârâtei recurente, av. în substituirea & și reclamantul intimat, asistat de av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Reprezentantele părților declară că nu au cereri de formulat, împrejurare în raport de care instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare. Solicită, totodată, obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.215 din 23 februarie 2009 Tribunalului Mureș, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantului, în contradictoriu cu pârâta SC. SRL Tg-M, și drept consecință; a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 01.04.2008-31.08.2008, calculate în funcție de salariul de bază de 896 lei lunar; a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a echivalentului în lei la data plății a sumei de 1.162 Euro, cu titlu de diurnă pe lunile iunie, iulie 2008, la care se va adăuga și dobânda legală calculată începând cu data de 25.08.2008 și până la plata integrală a debitului; a anulat actul adițional nr.1/11.09.2008 la contractul individual de muncă al reclamantului; s-a dispus reintegrarea reclamantului în postul deținut anterior, anume acela de șofer mașină de mare tonaj în cadrul societății pârâte; a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a drepturilor salariale cuvenite începând cu data de 11.09.2008 și până la efectiva reintegrare a reclamantului în postul deținut anterior, drepturi calculate în funcție de salariul de bază de 896 lei lunar; a respins restul pretențiilor reclamantului; a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; a respins cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă reconvențională SC. SRL Tg-M, în contradictoriu cu reclamantul - pârât reconvențional.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut următoarele:
Reclamantul este angajatul pârâtei SC"- TRANS"SRL Tg-M începând cu data de 16 aprilie 2007 cu un salariu brut de bază de 528 RON.
S-a reținut că la data încheierii contractului s-a încheiat un act adițional la contractul de muncă (neînregistrat), prin care părțile conveneau ca angajatul să efectueze ore suplimentare care vor fi plătite de angajator cu respectarea dispozițiilor legale iar în cazul nerespectării traseului stabilit pentru efectuarea unei curse, să se angajeze răspunderea salariatului pentru recuperarea prejudiciului cauzat pentru km parcurși suplimentar.
Referitor la gestiunea suporturilor mărfurilor transportate angajatul s-a angajat să răspundă în cazurile în care ar lipsi aceste suporturi din gestiunea sa.
La 11 septembrie 2008, s-a încheiat un act adițional prin care angajatorul a solicitat suspendarea contractului de muncă ca și sancțiune disciplinară pentru salariat conform art.52 alin.1 lit.b Codul muncii, începând cu data de 11 septembrie 2008.
Instanța a reținut că actul denumit adițional a intervenit în condițiile în care reclamantul formulase la 25 august 2008 acțiunea civilă având ca obiect salariul cuvenit pe luna aprilie 2008, diferență de diurnă și concediul de odihnă.
Angajatorul nu a făcut dovada achitării drepturilor salariale cuvenite reclamantului pentru perioada 1 aprilie - 31 august 2008.
Pentru perioada iunie, iulie 2008, angajatorul i-a calculat reclamantului un drept la diurnă de 2775,20 Euro din care a reținut suma de 1162 Euro cu titlu de despăgubiri datorate societății pentru consumul de carburanți considerat a fi prea mare, 38,24 litri la de km și ca urma a faptei culpabile a reclamantului.
Instanța de fond a considerat că reținerea din drepturile de natură salarială s-a făcut cu încălcarea disp.art.164 alin.1 și 2 din Codul muncii care interzic orice rețineri din salariu cu titlu de despăgubiri în lipsa unei hotărâri judecătorești.
Referitor la actul adițional prin care s-a dispus suspendarea contractului de muncă al reclamantului reprezintă o veritabilă măsură de sancționare luată cu încălcarea dispozițiilor prev. de art.263, 268 Codul muncii și ca urmare a dispus anularea acestuia cu reintegrarea reclamantului în postul deținut anterior și restituirea sumei de 1162 Euro reținută nelegal.
Referitor la cererea reconvențională formulată de societate de a justifica consumul de combustibil, instanța a respins-o considerând că reclamantului nu îi revine nicio obligație legală în acest sens ca obligați de a face.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs SC"- TRANS"SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate, respingerea pretențiilor pecuniare solicitate de reclamant, cu cheltuieli de judecată, invocând prev. art.304 pct.7 și 9.pr.civ.
Se invocă faptul că angajatorul și-a îndeplinit față de reclamant totalitatea obligațiilor pecuniare asumate prin contractul dintre părți motiv pentru care pretențiile reclamantului sunt nefondate.
Se arată că angajatul a formulat o cerere de încetare a contractului de muncă, iar angajatorul a acceptat cererea angajatului procedând la încetarea contractului de muncă prin acordul ambelor părți cu respectarea prev. art.55 lit.b Codul muncii.
Se arată că angajatorul a primit de la partenerul extern din Austria o adresă prin care a fost informat că angajatul nu respecta condițiile de muncă, respectiv traseul stabilit pentru cursa pe care trebuia să o efectueze deviind de la acel traseu fără acordul firmei angajatoare și fără a se încadra în timpul statuat pentru efectuarea unei curse.
Se arată că în cauza dedusă judecății instanța de fond nu și-a motivat hotărârea în nici un fel, nu a reținut care este starea de fapt probat cu înscrisuri și nici temeiul de drept, pronunțând o soluție fără motivarea acesteia.
În întâmpinarea depusă se solicită respingerea recursului declarat, cu cheltuieli de judecată, arătându-se că motivele de casare ale unei hotărâri care se întemeiază pe prev.art.304 pct.7 și 9.pr.civ. nu sunt incidente în cauză, hotărârea atacată fiind rezultatul unei corecte aplicări a legii.
Se arată că în mod corect s-a reținut că reclamantului îi revenea cu titlu de diurnă suma de 2775,20 Euro și prin încălcarea prev.art.164 alin.1 și 2 Codul munciiis -a reținut suma de 1162 Euro.
Se arată că s-au aplicat prevederile art.263, 268 Codul muncii anulându-se actul adițional emis cu încălcarea dispozițiilor legale mai sus amintite, iar motivarea hotărârii cuprinde probele administrate în cauză astfel în cât recursul declarat se solicită a fi respins ca nefondat.
Examinând recursul dedus judecății prin prisma prev.art.304 pct.7 și 9.pr.civ. invocate de recurent, se constată că este nefondat urmând a fi respins avându-se în vedere următoarele considerente:
Invocarea prev.art.304 pct.7 pr.civ. se constată a fi nefondate avându-se în vedere că din hotărârea atacată reiese cu claritate atât starea de fapt cât și temeiurile de drept reținute de instanța de fond.
În speța dedusă judecății s-a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.287 Codul muncii considerând că pârâtei îi revenea sarcina în calitatea de angajator de a face dovada achitării salariului cuvenit reclamantului pentru perioada 1 aprilie - 31 august 2008.
Calculul diurnei de 2775,20 Euro s-a făcut conform algoritmului de calcul elaborat de pârâtă iar reținerea sumei de 1162 Euro cu titlu de despăgubiri de către societatea angajatoare s-a făcut cu încălcarea incontestabilă a prev.art.164 alin.1 și 2 din Codul muncii, care prevăd că: (1) "nicio reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege" și (2) "reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă", ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de față.
În ce privește actul adițional la contractul de muncă prin care s-a dispus suspendarea contractului de muncă în baza art.52 alin.1 lit.b Codul muncii ca sancțiune disciplinară se constată că întrucât este o măsură de sancțiune a reclamantului s-a luat fără a se respecta prevederile art.263, 268 Codul muncii, referitoare la răspunderea disciplinară, ceea ce atrage în mod firesc anularea actului emis cu nerespectarea prevederilor legale în materie, consecința fiind reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior.
Așa fiind, se constată nefondate criticile aduse hotărârii atacate, urmând a se respinge, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată aplicând prevederile art.274 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC"- TRANS"SRL cu sediul în Tg-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.215 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă, în dosarul nr-.
Obligă pârâta să-i plătească reclamantului, domiciliat în Tg-M,-,.12, județul M, suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
4 exp.
17.11.2009
Jud.fond:-
Asist.jud. -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
