Pretentii civile. Speta. Decizia 172/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 172
Ședința publică de la 16 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Cristina Trutescu
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.1145/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, intimat fiind GRUP ȘCOLAR " ".
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentă, d-l in calitate de reprezentant al intimatului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la al 7 - lea termen de judecată; prin serviciul de registratură recurenta a depus la dosar înscrisuri în susținerea cererii de suspendare a cauzei.
în calitate de reprezentant al intimatului depune la dosar delegație de reprezentare.
Avocat pentru intimată, în temeiul disp.art.244 pct.1 al.1 pr.civ insistă în suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a cauzei aflată pe rolul Judecătoriei Iași, ce are ca obiect rectificare și completare carnet de muncă
Față de cererea de suspendare, reprezentantul intimatului precizează că nu se opune.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța respinge cererea de suspendare a cauzei apreciind că nu sunt îndeplinite disp. art. 244. pct.1 al.1 Cod proc.civ, având în vedere că soluționarea prezentei cauze nu depinde de soluționarea acțiunii aflate pe rolul Judecătoriei Iași.
Apărătorul recurentei depune la dosar un set de înscrisuri reprezentând sentința civilă nr.193/05.02.2009 a Tribunalului Iași, o adresă emisă de I privind numirea recurentei ca titular pe post în anul 1990, un extras din Legea 128/1997 și decizia nr. 6410/2008 a Ip rivind desființarea Școlii și constituirea ca structură a Grupului Școlar.
Instanța constată că nu se impune comunicarea acestor acte, intimata având cunoștință de conținutul lor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat pentru recurenta solicită admiterea recursului pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs. Solicită acordarea drepturilor salariale pentru perioada 16.04.2009 -31.08.2009 și acordarea daunelor morale, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului Grupul Școlar solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.
Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, a formulat contestație împotriva deciziei nr. 8/ 16.04.2009 emisă de intimatul Grup Școlar " ",solicitând anularea acesteia, obligarea intimatului să-i plătească drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate și a celorlalte drepturi neacordate începând cu data de 16.06.2008 și până la definitivarea dosarului de pensionare, daune morale în valoare de 10.000 lei și cheltuieli de judecată.
Motivând cererea, contestatoarea a arătat că este profesor titular la Școala, com., jud. I, care din anul 2006 poartă denumirea de Școala cu clasele I- VIII "Dr. " și în luna septembrie 2007, îndeplinind condițiile de pensionare, a dorit să iasă la pensie dar intimatul i-a pierdut carnetul de muncă iar în prezent se judecă cu acesta la udecătoria Iași, cauza fiind înregistrată sub nr-.
În cursul anului 2008 intimatul a întocmit un duplicat de pe carnetul de muncă al contestatoarei, dar nerespectând dispozițiile Decretului nr. 92/ 1976, a fost contestat în instanță.
Contestatoarea a mai susținut că directorul unității școlare nu are dreptul să-i desfacă contractul individual de muncă, acesta emițând decizia nr. 8/ 16.04.2009 în scopul de a proteja cadre necalificate la Școala, care urmează să fie angajate în locul ei.
Intimatul Grup Școlar " ", jud. Iad epus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulată de contestatoare.
A susținut că contestatoarea nu a semnat cererea de pensionare, iar pentru acest motiv dosarul nu a fost acceptat la Casa Județeană de pensii, dar I, dând dovadă de disponibilitate, a pus în aplicare o hotărâre judecătorească și a menținut-o în funcția de director până la 16.06.2008 ( decizia I nr. 6199 ).
Pe data de 1.09.2008 contestatoarea trebuia să depună cerere de ieșire la pensie, dar nu a făcut acest lucru, și-a întrerupt concediul de odihnă și a prezentat certificate medicale până la data de 31.08.2008, deci până la această dată și-a primit toate drepturile salariale.
Pe catedra de matematică de la Școala cu clasele I- VIII "Dr. ", a fost titularizat prin restrângere de activitate profesorul, începând cu data de 1.09.2007, la această unitate școlară existând doar o catedră de matematică ( 16 ore pe săptămână ).
Motivația contestatoarei că nu a putut să iasă la pensie pentru că nu a intrat în psoesia carnetului de muncă este, deoarece refuzând să vină la școală și să semneze cererea de pensionare, ca urmare a invitației făcute de conducerea școlii la data de 4.09.2007, i s- trimis tot dosarul acasă, prin poștă, inclusiv carnetul de muncă.
Intimatul a susținut că petenta a fost invitată la sediul unității școlare de numeroase ori cu adrese oficiale trimise prin poștă cu confirmări de primire, pentru a-și ridica carnetul de muncă, dar nu s-a prezentat. Decizia Curții de Apel Iași nr. 208 prin care se anulează decizia 22/ 05.09.2007 nu a fost anulată, ci pusă în aplicare.
Consiliul de Administrație al Grupului Școlar " ", a analizat situația și a hotărât punerea în aplicare a art. 61 lit. din Legea nr. 53/ 2003, emițându-se decizia nr. 8/ 16.04.2009 prin care, începând cu data de 16.04.2009, se desface contractul individual de muncă a prof..
Prin sentința civilă nr. 1154/12.06.2009, Tribunalul Iașia admis în parte contestația formulată de contestatoarea și, în consecință:
A obligat intimatul să achite contestatoarei sumele cuvenite cu titlu de drepturi salariale pentru perioada 01.01.2009 - 15.04.2009.
A respins contestația formulată de contestatoare împotriva deciziei nr. 8/16.04.2009 emisă de intimată.
A respins cererea contestatoarei privind obligarea intimatului la plata drepturilor salariale pentru perioada 16.06.2008 - 31.12.2008, daune morale și cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatoarea a fost salariată la Școala cu clasele I- VIII "Dr. ", unitate școlară desființată, constituindu-se ca structură a Grupului Școlar " ", prin Decizia nr. 6401/ 2008.
Prin adresa nr. 2074/ 4.09.2007 emisă de Școala cu clasele I- VIII "Dr. " i s-a comunicat contestatoarei că la data de 31.09.2007 a îndeplinit condițiile de pensionare standard pentru ieșirea la pensie pentru limită de vârstă, atenționând-o să se prezinte la secretariatul școlii în termen de 3 zile de la primirea acesteia pentru a semna documentele dosarului de pensie; prin adresa nr. 2081/ 4.09.2007 eliberată de Școala cu clasele I- VIII "Dr. ", contestatoarea a fost invitată să se prezinte la secretariatul școlii pentru a depune cererea de pensie pentru limită de vârstă, deoarece îndeplinește vârsta standard de pensionare la data de 18.11.2006, iar contractul de muncă al acesteia a expirat la data de 31.08.2007.
Totodată contestatoarea a fost atenționată că unitatea școlară poate dispune concedierea în baza art. 61 litera "e"
De asemenea, prin adresele nr. 1620/ 23.06.2008, nr. 2667/ 17.10.2008 și nr. 51/ 14.01.2009 emise de intimat, contestatoarea a fost invitată la secretariatul unității școlare pentru a-și ridica carnetul de muncă completat la zi, comunicându-i-se totodată că prin decizia nr. 6199/ 9.06.2008 a Ia fost eliberată din funcția de director și, pentru a nu fi prejudiciată financiar, trebuie să-și depună dosarul de pensie la Casa Județeană de Pensii
Prin decizia nr. 8/ 16.04.2009 emisă de intimat, s-a dispus ca, începând cu data de 16.04.2009, să înceteze contractul individual de muncă al contestatoarei, conform art. 61 litera e din Codul Muncii.
Potrivit art. 61 alin. 1 litera e din Codul Muncii "angajatorul poate dispune concedierea în cazul în care salariatul îndeplinește condițiile de vârstă standard și stagiu de cotizare și nu a solicitat pensionarea în condițiile legii".
Având în vedere dispozițiile citate și faptul că contestatoarea, deși îndeplinește condițiile de pensionare refuză să solicite pensionarea, instanța a constatat că decizia nr. 8/ 16.04.2009 emisă de intimat este legală și temeinică.
În ce privește cererea contestatoarei vizând obligarea intimatului la plata drepturilor salariale pentru perioada 16.06.2008 și până la finalizarea dosarului de pensie, instanța a constatat că aceasta este parțial întemeiată.
Astfel, din cuprinsul statelor de plată depuse la dosar ( filele 37- 54 ), rezultă că contestatoarea primit drepturile salariale aferente perioadei 16.06.2008- 31.12.2008, astfel că pentru această perioadă cererea este neîntemeiată.
În ce privește drepturile salariale aferente perioadei 1.01.2009 - 15.04.2009 cererea este întemeiată.
Potrivit art. 154 alin. 1 Codul Muncii "Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă;iar conform art. 163 alin. 1 Codul Muncii"Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
În conformitate cu prevederile art. 287 din Codul Muncii" Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare."
Ori în speță, instanța a constatat că intimata, căreia îi revenea sarcina probei, nu a făcut dovada achitării către contestatoare a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 1.01.2009 - 15.04.2009 ( începând cu data de 16.04.2009 raporturile de muncă fiind încetate prin decizia nr. 8/ 2009 ).
Cu privire la cererea contestatoarei vizând obligarea intimatului la plata daunelor morale, instanța a reținut că este neîntemeiată întrucât aceasta nu a făcut dovada prejudiciului moral suferit.
De asemenea, neîntemeiată este și cererea contestatoarei vizând obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, acestea nefiind dovedite.
În consecință, pentru considerentele expuse, tribunalul a admis în parte contestația formulată de, obligând intimatul să achite contestatoarei sumele cuvenite cu titlu de drepturi salariale pentru perioada 1.01.2009 - 15.04.2009, respingând contestația formulată de împotriva deciziei nr. 8/ 16.04.2009 precum și cererile acesteia vizând obligarea intimatului la plata drepturilor salariale pentru perioada 16.06.2008- 31.12.2008, a daunelor morale și a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, contestatoarea susține că instanța i-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, deoarece judecata s-a făcut în lipsa sa, deși nu solicitase aceasta și nu reușise din motive financiare să-și angajeze un avocat.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a procedat la judecata cauzei la al doilea termen de judecată, deși a trimis un memoriu prin care solicita probe de la intimat; consideră că, astfel, i-a fost încălcat dreptul de a aduce dovezi în apărare, precum și în susținerea cererii de acordare a daunelor morale și a cheltuielilor de judecată.
Motivează recurenta că prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, în sensul că a solicitat obligarea intimatului să-i plătească toate drepturile salariale indexate, majorate și actualizate, precum și celelalte drepturi neacordate, iar tribunalul a obligat numai la achitarea drepturilor salariale pentru perioada 01.01.2009-15.04.2009, fără să se pronunțe pentru drepturile anterioare acestei perioade, care au fost greșit calculate (respectiv i s-au reținut contribuții de asigurări sociale pentru concediile medicale, contrar legii, nu i-au fost plătite 16 zile de concediu de odihnă, nu i-a fost acordat al 13-lea salariu pe anul 2008, nu a primit toate tichetele cadou pentru anul 2008 și sem.I din anul 2009).
În ceea ce privește cererea de anulare a deciziei de concediere, susține că instanța de fond nu a observat faptul că intimatul i-a desfăcut contractul de muncă încheiat cu altă unitate școlară, respectiv Școala - com., încălcându-se dispozițiile art. 17 din Legea 128/1997; mai mult, nu a observat nici faptul că nu exista aprobarea de la inspectoratul școlar pentru ca pensionarea ei să se facă în timpul anului școlar, încălcându-se dispozițiile art. 127 din Legea 128/1997. Greșit a motivat instanța hotărârea pronunțată pe dispozițiile Codului muncii, în condițiile în care există o lege specială aplicabilă cadrelor didactice, respectiv Legea 128/1997.
Se mai susține în motivarea recursului că instanța nu a reținut faptul că intimatul avea obligația să execute decizia nr. 208/2009 a Curții de Apel și că, dimpotrivă, a anulat efectele acestei hotărâri prin decizia nr. 8/2009.
Ca atare, se solicită admiterea recursului și a acțiunii, așa cum a fost formulată.
În drept, motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct.9, 304 ind.1 Cod proc.civ.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, susținând că a achitat deja sumele la care a fost obligat prin sentința civilă nr. 1145/12.06.2009 a Tribunalului Iași.
În recurs,ambele părți au depus înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este fondat, dar în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispozițiilor art. 295 din Codul muncii, dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii.
Ori, în speță, Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic cuprinde dispoziții speciale de legislația muncii, dispoziții care se aplică cu prioritate, potrivit principiului,specialia generalibus derogant".
Astfel, conform art. 127 alin 1 și 2 din Legea 128/1997,(1) Personalul didactic poate fi pensionat numai la data încheierii anului școlar sau universitar. (2) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic se poate face și în timpul anului școlar sau universitar, cu aprobarea inspectoratului școlar, respectiv a senatului universitar".
În cauza de față, prin decizia nr. 8/16.04.2009 emisă de intimat, s-a dispus ca, începând cu data de 16.04.2009, să înceteze contractul individual de muncă al contestatoarei, conform art. 61 litera e din Codul muncii (potrivit căruia " angajatorul poate dispune concedierea în cazul în care salariatul îndeplinește condițiile de vârstă standard și stagiu de cotizare și nu a solicitat pensionarea în condițiile legii").
Ca atare, având în vedere statutul de cadru didactic al contestatoarei și faptul că nu există aprobarea inspectoratului școlar pentru pensionarea acesteia în timpul anului școlar, în mod greșit a reținut prima instanță că decizia nr. 8/16.04.2009 emisă de intimat este legală și temeinică.
În fapt, această decizie este lovită de nulitate parțială, sub aspectul datei de la care operează încetarea contractului individual de muncă. Prin prisma dispozițiilor menționate, deși contestatoarea-recurentă îndeplinea condițiile de vârstă standard și stagiu de cotizare încă din anul 2007 și a refuzat să solicite pensionarea în condițiile legii, nu putea fi concediată pentru motivul prevăzut de art. 61 litera e din Codul muncii decât la data încheierii anului școlar 2008-2009, având în vedere că decizia a fost emisă în anul 2009.
Ori, potrivit art.2 din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și T nr. 4721/09.07.2009 privind structura anului școlar 2008-2009,Anul școlar 2008-2009 începe pe data de 1 septembrie 2008, se încheie pe data de 31 august 2009".
În aceste condiții, data încetării contractului individual de muncă al contestatoarei nu putea fi 16.04.2009, ci 31.08.2009, respectiv data încheierii anului școlar.
În schimb, în mod corect decizia de concediere a fost emisă de directorul Grupului Școlar, ", avându-se în vedere că prin Decizia 6410/01.09.2008 a Is -a desființat Școala cu clasele I-VIII - com. (cu care recurenta avea încheiat contractul individual de muncă, în baza legii și a dispoziției nr.140/1990 a I) și s-a constituit ca structură a Grupului Școlar, ". Astfel, drepturile prevăzute de art. 17 din Legea 128/1997 au fost preluate de unitatea absorbantă, respectiv Grupul Școlar, ".
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel reține că este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod proc.civ. astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 312 Cod proc.civ. va admite recursul contestatoarei și va modifica în parte sentința atacată, în sensul anulării în parte a deciziei de concediere, în sensul că data încetării contractului individual de muncă al contestatoarei este 31.08.2009, și obligării intimatului să plătească contestatoarei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 16.04.2009 și până la data de 31.08.2009, potrivit art. 78 alin.1 din Codul muncii.
Curtea constată, însă, că celelalte motive de recurs invocate nu pot fi reținute.
Astfel, instanța de fond a respectat dreptul la apărare al contestatoarei, acordându-i acesteia termenul solicitat în acest sens și comunicându-i întâmpinarea și înscrisurile depuse de intimat.
Următoarea cerere de amânare formulată de contestatoare a fost respinsă motivat de prima instanță la termenul de judecată din 10.06.2009, procedându-se la soluționarea pe fond a cauzei, în considerarea art. 286 din Codul muncii.
Judecata se putea face și în lipsa contestatoarei, chiar dacă nu solicitase aceasta, având în vedere prezența reprezentantului intimatului și neîndeplinirea cerințelor art. 242 Cod proc.civ.
Lipsa motivelor financiare pentru angajare apărător nu poate fi invocată ca excepție de la aplicarea art.156 Cod proc.civ.; instanța de fond a acordat un termen pentru lipsă de apărare și, în plus, a amânat pronunțarea, astfel încât contestatoarea nu a fost prejudiciată. Mai mult, exista posibilitatea formulării și în fața instanței de fond a unei cereri de ajutor public judiciar în condițiile OG 51/2008, posibilitate de care aceasta a uzitat în recurs. Înscrisurile solicitate de aceasta de la intimat nu au fost încuviințate ca probă de instanță, astfel încât nu se impunea amânarea pentru depunerea de dovezi în apărare.
Cât privește diferențele salariale și celelalte drepturi pretinse de recurentă (contribuții CASS, al 13-lea salariu, tichete cadou), acestea au fost achitate, așa cum rezultă din actele depuse în recurs (filele 23-31 dosar).
Ca atare, vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile numărul 1145/12.06.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Anulează în parte Decizia nr.8/16.04.2009 emisă de Grupul Școlar " ", în sensul că data încetării contractului individual de muncă al contestatoarei este 31.08.2009.
Obligă intimatul să plătească contestatoarei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data de 16.04.2009 și până la data de 31.08.2009.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.02.2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./Tehnored.
11.03.2010 - 02 ex.
Tribunalul Iași -
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Cristina Trutescu, Carmen
