Pretentii civile. Speta. Decizia 1750/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1750 /R/2009
Ședința publică din 29 septembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Daniela Griga Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC SA împotriva încheierii de ședință din data de 25 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțate în dosarul nr-, privind și pe reclamanții -, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei și este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 25.06.2009, pronunțată în dosar nr- de către Tribunalul Cluj, a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale cuprinse în art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3, lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituția României revizuită, excepție invocată de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Decizia nr. 254/24.02.2009 a Curții Constituționale s-a reglementat această excepție invocată de către SC " România" SRL din D în dosarul nr- al Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
A fost pus în discuție raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii, respectiv prevederile Codului Muncii. În aceste situații, instanța este cea care trebuie să se pronunțe asupra competenței sale în a judeca un anumit litigiu, iar, ca atare, nu Curtea Constituțională, ca instanță de contencios constituțional este în măsură să stabilească competența teritorială în soluționarea unui conflict de drepturi dedus judecății.
Așa fiind, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992, care îi dă dreptul în astfel de situații să soluționeze excepția de neconstituționalitate printr-o încheiere motivată fără a mai sesiza Curtea Constituțională, întrucât aceasta s-a pronunțat anterior asupra acestei excepții.
În termen legal, pârâta SC SA a formulat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, cu consecința modificării sentinței atacate, în sensul de a dispune suspendarea cauzei și sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate.
S-a arătat în motivarea recursului că, rin p. încheierea recurată, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale, apreciind în mod eronat că dispozițiile legale criticate nu privesc obiectul dedus judecății.
Astfel, s-a subliniat de către recurenți că excepția are ca obiect prevederi legale ce au legătură cu soluționarea cauzei, prin prisma faptului că prevederile legale considerate ca fiind neconstituționale antamează asupra modalității de soluționare a excepției necompetenței teritoriale invocate în cauză, astfel că influențează în mod covârșitor soluționarea generală a cauzei.
Intimații reclamanți nu și-au exprimat poziția procesuală.
Trecând la soluționarea recursului în raport de motivele invocate, Curtea apreciază că recursul este întemeiat.
Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale legiuitorul a statuat că:
" (1)Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicateîn fata instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe oriaunei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare, care are legătura cu soluționarea cauzei În orice fazaalitigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
(2)Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror În fata instanței de judecata, În cauzele la care participa.
(3)Nu pot face obiectul excepției prevederile constatateca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioarăaCurții Constituționale.
(4)Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepțiaafost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare."
Dispozițiile legale menționate limitează controlul instanței de judecată în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate la examinarea normei juridice atacate (lege sau ordonanță în vigoare), a legăturii acestei norme în soluționarea cauzei și a nedeclarării printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale a neconstituționalității normei atacate, astfel că, cererea de sesizare a Curții Constituționale se respingenumai dacăexcepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
Referitor la condițiile menționate, Curtea constată că acestea se regăsesc și în cauza dedusă judecății, respectiv excepția este invocată în fața unei instanțe judecătorești - Tribunalului Cluj, are ca obiect prevederi legale cuprinse în Codul Muncii (art. 298 alin. 2 teza finală din Legea nr. 53/2003), respectiv vizează prevederi legale care nu au mai fost declarate neconstituționale anterior.( Dispozițiile art. 298 al. 2 teza finală din Codul muncii au făcut obiectul mai multor sesizări ale Curții Constituționale, toate acestea fiind însă respinse - Decizia nr. 254/24.02.2009, Decizia nr. 1016/07.07.2009 )
De asemenea, se constată că excepția are ca obiect prevederi legale ce au legătură cu soluționarea cauzei, respectiv faptul că prevederile legale considerate de recurenta pârâtă ca fiind neconstituționale antamează asupra modalității de soluționare a excepției necompetenței teritoriale invocate în prezenta cauză, iar modalitatea în care este soluționată excepția de necompetență teritorială influențează în mod covârșitor soluționarea generală a cauzei.
Având în vedere considerentele expuse, în conformitate cu art. 312 alin.3 raportat la art. 304 pct. 9.proc.civ. Curtea va admite recursul pârâtei, va modifica încheierea, în sensul că, potrivit art. 29 alin.5 din Legea nr. 47/1992, va suspenda judecata acțiunii și va sesiza Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 298 alin.2 ultima teză din Codul Muncii.
Referitor la punctul de vedere al Curții, se evidențiază faptul că excepția de neconstituționalitate a art. 298 alin. 2 ultima ipoteză din Codul muncii, este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 126 din Constituție, legiuitorul este în drept să reglementeze competența instanțelor judecătorești și să modifice, pentru viitor, aceste reglementări, în funcție de noi rațiuni pe care le are în vedere, fără ca aceasta să aibă semnificația unei aplicări retroactive.
În cauza dedusă judecății, autorul excepției pune în discuție de fapt modul de aplicare în timp a unor norme de lege, precum și raportul dintre legea specială și dreptul comun în materia dreptului muncii, apreciind că există serioase probleme de interpretare în ceea ce privește stabilirea competenței. Or, toate aspectele invocate țin, în realitate, de aplicarea legii, ce revine instanței de judecată, iar nu Curții Constituționale, care, de altfel, s-a pronunțat în acest sens (Decizia nr. 254/24.02.2009).
De menționat e faptul că sintagma "se abrogă orice alte dispoziții contrare" constituie modalitatea de abrogare indirectă a dispozițiilor din actele normative anterioare care reglementează o anumită materie, în situația în care, în aceeași materie se adoptă un act normativ nou.
Această expresie este una consacrată, utilizată de către legiuitor în finalul actelor normative ce reglementează o anumită problematică, dacă acestea afectează dispoziții normative anterioare, conexe cu ultima reglementare, susținerea recurentei că această prevedere este neconstituțională, fiind lipsită de temei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC SA împotriva încheierii civile pronunțate la data de 25.06.2009 în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în sensul că suspendă, în temeiul art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, judecata acțiunii formulate de reclamanții -, și, în contradictoriu cu pârâta SC SA și dispune sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 298 alin. 2 ultima ipoteză din Codul Muncii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/dact.MM
9ex./30.09.2009
Jud.fond: /
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
Către
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În vederea soluționării acțiunii formulată de pârâta SC SA împotriva încheierii de ședință din data de 25 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțate în dosarul nr-, privind și pe reclamanții -, și, având ca obiect drepturi bănești.
Alăturat vă înaintăm dosarul nr- al Curții de Apel Cluj care conține 29 file, la care se află atașat dosarul Tribunalului Cluj nr- care conține 81 file,în vederea soluționării excepției de neconstituționalitateinvocată de pârâtă cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 298 alin.2 ultima teză din Codul Muncii.
C-N la 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Daniela Griga Sergiu Diaconescu