Pretentii civile. Speta. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 19/

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE

Judecător

Judecător

Grefier

.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta, cu sediul în T,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1516/18.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în comuna, sat, jud. G, având ca obiect " drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurenta pârâtă consilier juridic și intimatul reclamant personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la primul termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; citat cu copia motivelor de recurs intimatul reclamant nu a depus întâmpinare, după care:

Curtea a procedat la legitimarea intimatului reclamant în baza CI seria - nr. - eliberat de Poliția Municipiului T la 15.02.2007.

Reprezentantul recurentei învederează instanței că nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea motivelor de recurs.

Intimatul reclamant învederează instanței că nu are cereri de formulat și nu solicită termen pentru apărare. Solicită cuvântul în combaterea motivelor de recurs.

Curtea constată cauza în stare de judecată și nemaifiind cereri de formulat acordă părților cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul recurentei apreciază nelegală hotărârea pronunțată de instanța de fond cu privire la capătul de cerere ce vizează tichetele de masă apreciind că nu pot fi acordate fără a fi stabilit un cuantum prealabil al acestora.

La întrebarea instanței adresată reprezentantului recurentei dacă poate prezenta un cuantum al acestor tichete, reprezentantul societății precizează că acest cuantum nu a fost stabilit nici pentru anul 2006 și nici pentru anul 2007, contabilitatea fiind cea care trebuie să stabilească acest cuantum.

Reprezentantul recurentei precizează că, nefiind cuantificată suma ce reprezintă tichetele de masă hotărârea nu poate fi pusă în executare și că în mod greșit instanța de fond a făcut aplicarea OUG79/2001, această ordonanță fiind aplicabilă societăților comerciale cu capital privat.

La întrebarea instanței adresată reprezentantului recurentei cât anume reprezintă cota din profitul societății care trebuie repartizată salariaților și de aceasta nu este stipulată în contractul colectiv de muncă, reprezentantul recurentei precizează că dacă există profit 10 % din acesta reprezintă cota parte pentru salariați, plus tichetele de masă. Susține că tichetele de masă sunt acordate în funcție de realizarea acestui profit.

Solicită admiterea recursului pentru motivele invocate în cererea de recurs.

Intimatul reclamant solicită respingerea recursului declarat de societate ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțată de instanța de fond. Precizează că angajatorul are obligații de plată către angajat la care se adaugă și celelalte drepturi din contractul colectiv de muncă. Precizează că societatea a fost de acord ca pe anul 2006 să fie acordate fiecărui angajat 15 tichete pe lună iar pe anul 2007 un tichet pe ziua lucrătoare. Solicită respingerea recursului ca nefondat față de susținerile anterioare.

CURTEA

Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1516/18.10.2007 a Tribunalului Galați, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SA

A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 2790 lei reprezentând plăți compensatorii și la plata contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.01.2006 - 11.07.2007 conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr. 5589/121/02.08.2007, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA T, plata sumei de 3000 lei (RON) reprezentând plăți compensatorii, precum si la plata tichetelor de masa aferente perioadei ianuarie 2006 - 11.07.2007.

Motivându-și în fapt acțiunea a arătat că a lucrat la societatea pârâtă până la data de 12.07.2007, când raporturile de muncă de muncă au încetat ca urmare a reorganizării activității.

A precizat reclamantul, că potrivit art. 177 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății, era îndreptățită la o compensație ce nu poate fi mai de 30% din salariul de baza din luna anterioara concedierii pentru fiecare an lucrat in societate, dar nu mai puțin de 3 salarii de baza. Societatea pârâtă, nu i-a achitat aceste drepturi, sens în care a promovat prezenta acțiune.

De asemenea, a arătat că în baza disp. art. 64 alin. 5 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății, societatea avea obligația plății unui tichet de masa pentru fiecare zi lucrătoare.

În susținerea acțiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a primului capăt de cerere motivat de faptul că suma cuvenită reclamantului ar fi de 2790 lei.

În ce privește capătul de cerere privind plata tichetelor de masa a solicitat respingerea acestuia motivat de faptul ca societatea nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 15 din nr.OUG 79/2001, potrivit căruia societățile care înregistrează obligații bugetare neachitate la scadenta nu pot acorda tichete de masă.

A mai arătat ca în perioada 2003-2006 societatea s-a aflat în procedura de reorganizare judiciară motiv pentru care suma destinata plății tichetelor de masă nu a putut fi acoperită.

Analizând și coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța a reținut următoarele:

Reclamantul, a fost salariatul societății pârâte până la data de 12.07.2007, când raporturile de muncă au încetat ca urmare a reorganizării activității acesteia.

În vederea asigurării protecției sociale salariatului al cărui contract de muncă încetează pentru motive care nu țin de persoana acestuia, angajatorul SC SA Tan egociat cu sindicatul înființat la nivelul societății, conform art. 177 din contractul colectiv de muncă, dreptul salariatului de a beneficia de o compensație ce nu poate fi mai mică de 30% din salariul de bază lunar din luna anterioară concedierii, pentru fiecare an lucrat în societate, dar nu mai puțin de 3 salarii de baza.

În prezenta cauză, reclamantul a lucrat la societatea pârâtă 5 de ani.

Aplicând disp. art. 177 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate, și, având în vedere salariul de bază al reclamantului din luna anterioară concedierii acestuia, respectiv 930 lei (RON), s-a reținut că ar fi îndreptățit la plăți compensatorii în cuantum de 2790 lei.

Instanța a reținut modul de calcul al pârâtei în sensul acordării a 3 salarii de bază, motivat de faptul că această formulă de calcul se aplica doar în cazul în care suma rezultată din prima modalitate de calcul nu depășește nivelul celor trei salarii de bază.

Astfel față de actele administrate în cauză, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2790 lei reprezentând plăți compensatorii.

În ce privește plata contravalorii tichetelor de masa instanța a reținut că potrivit disp. art. 64.5 părțile au negociat plata de tichete de masa pentru fiecare zi lucrătoare.

În ce privește apărările pârâtei că nu ar fi îndeplinite condițiile disp. art. 15 din nr.OUG 79/2001, instanța nu le-a retinut motivat de faptul că societatea pârâtă nu a făcut dovada ca este societate comerciala dintre cele prevăzute la art. 1 din nr.OUG 79/2001, motiv pentru care prevederile din contractul colectiv de muncă sunt cele aplicabile în prezenta cauză.

Față de aceste considerente instanța a admis în parte acțiunea civilă și obligat pârâta către reclamant la plata sumei de 2790 lei reprezentând plăți compensatorii și la plata contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.01.2006 - 11.07.2007 conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.

Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs pârâta SA T, solicitând modificarea în parte a sentinței și respingerea cererii pentru acordarea contravalorii tichetelor de masă pentru perioada 01.01.2006 - 11.07.2007, considerând hotărârea nelegală doar asupra acestui aspect.

În primul rând, a susținut că dispozitivul hotărârii nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 261.pr.civilă, în sensul că lipsește cuantumul contravalorii tichetelor de masă ce urmează a fi achitate iar hotărârea nu poate fi executată.

Instanța a încălcat prevederile art. 129 alin. 5.pr.civilă.

De asemenea, greșit a reținut instanța că în speță, nu ar fi aplicabile dispozițiile OUG nr. 79/2001 întrucât, în doctrină, s-a apreciat că prevederile acestei ordonanțe se aplică și societăților comerciale cu capital privat.

Mai mult, a susținut că prin contractele colective de muncă se condiționează acordarea tichetelor de masă de situația economică a societății. Sub acest aspect, în contractul colectiv de muncă pe anul 2006 cât și în cel din 2007 se stipulează că, pentru tichetele de masă se acordă 10% din profit. Ori, în situația în care societatea nu are profit sau are datorii la stat, nu se pot acorda tichete de masă.

A depus la dosar doctrină.

Intimata reclamantă nu a depus întâmpinare însă, prezent în instanță, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentința civilă recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În ce privește dispozitivul hotărârii, arătăm că instanța de fond a precizat că pârâta este obligată la plata contravalorii tichetelor de masă aferente perioadei 01.01.2006-11.07.2007 conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.

Motivul de recurs invocat în sensul că lipsește cuantumul contravalorii tichetelor de masă ce urmează a fi achitate iar hotărârea nu poate fi executată nu este întemeiat față de dispozițiile art. 371 indice 2 alin. 2. pr. civilă care prevăd că, în cazul în care, prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități saualte sume, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

Față de aceste dispoziții legale, arătăm că nici o prevedere legală nu împiedică unitatea recurentă să execute benevol hotărârea judecătorească prin calculare de către serviciul contabilitate, în condițiile art. 371 indice 1 alin. 1. pr. civilă sau, în cazul unei executări silite, suma va fi calculată de însuși organul de executare, potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, întrucât creanța stabilită de instanță este certă (fiind determinabilă), lichidă și exigibilă.

Deci, nu se poate pune problema că instanța de fond nu a manifestat rol activ, cu atât mai mult cu cât, în cazul litigiilor de muncă, sarcina probei revine angajatorului, potrivit art. 287 din Codul muncii, care, practic, își invocă propria culpă prin nedepunerea unui mod de calcul a contravalorii tichetelor de masă pentru ca instanța să îl poată verifica.

În consecință, dispozitivul sentinței primei instanțe este corect și legal.

Referitor la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor OUG nr. 79/2001, considerăm că acestea nu sunt incidente în speța de față.

Astfel, așa cum prevăd disp. art. 1 din această ordonanță, sunt denumite agenți economici, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar.

Deci, intenția legiuitorului este lipsită de echivoc și nu poate fi interpretată decât în sensul că acest act normativ nu se poate aplica altor unități decât celor strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art. 1.

Sintagma "angajatori" ce se regăsește în cuprinsul OUG nr. 79/2001 se referă tot la cei enumerați prin art. 1 și astfel nu se poate extinde domeniul prevăzut de ordonanță și la alți angajatori, așa cum greșit susține recurenta. O altă interpretare ar aduce atingere principiului general de drept conform căruia unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă.

Dacă legiuitorul ar fi avut intenția de a se aplica ordonanța la toți angajatorii, nu ar mai fi prevăzut în mod expres, în art. 1, care sunt agenții economici vizați.

Față de aceste considerente, nu reținem ca întemeiat nici acest motiv de recurs, iar doctrina depusă de către recurentă nu constituie izvor de drept, nefiind altceva decât o opinie juridică.

Referitor la susținerea recurentei exprimată în sensul că, prin contractele colective de muncă se condiționează acordarea tichetelor de masă de situația economică a societății, nu o apreciem ca fondată.

Analizând cuprinsul art. 64.5 din contractele colective de muncă pe anul 2006 și anul 2007, se observă că sunt prevăzute la rubrica "Alte venituri" două situații distincte, la literele a și b și anume: a) cota parte din profit care se repartizează salariaților în proporție de până la 10%; b) tichete de masă acordate conform prevederilor legale și înțelegerii părților, în anul 2006 și 1 tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare din lună începând cu data de 01.03.2007.

Deci, nu există nici o condiționare a acordării tichetelor de masă de situația economică a societății, aceasta fiind o simplă susținere a recurentei care nu are suport legal și care face confuzie între cele două situații.

Nu este stipulat în nici un contract colectiv de muncă faptul că pentru tichete de masă se acordă 10% din profit, astfel că afirmațiile recurentei nu pot fi apreciate ca întemeiate.

Față de toate aceste motive arătate mai sus, considerăm că sentința primei instanțe este legală și temeinică sub toate aspectele și, ca urmare, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă, se va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta, cu sediul în T,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1516/18.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2008.

PREȘEDINTE: Marioara Coinacel

JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu

JUDECĂTOR 3: Benone Fuică

Grefier,

: - -

: 2 ex.//13 Februarie 2008

Fond: /

Asistenți judiciari: /C-tin

Președinte:Marioara Coinacel
Judecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Galati