Pretentii civile. Speta. Decizia 1909/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-(8156/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1909/
Ședința publică din data de 26 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul pârât CONSILIUL JUDEȚEAN G împotriva sentinței civile nr.734 LM din 05 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant UL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI G afiliat la Federația Educației Naționale și intimații pârâți CONSILIUL LOCAL prin PRIMAR, ȘCOALA, ȘCOALA, CONSILIUL LOCAL, având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimatul reclamant Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Naționale, prin consilier juridic, cu împuternicire de reprezentare juridică nr.36/11.03.2009 atașată la fila 13 dosar, lipsind recurentul pârât Consiliul Județean și intimații pârâți Consiliul Local prin Primar, Școala, Școala, Consiliul Local.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul pârât Consiliul Județean G, a depus la dosar note scrise prin serviciul registratură al acestei secții la data de 25.03.2009 și a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Consilierul juridic al intimatului reclamant Sindicatul Învățământului G, depune la dosar note scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.734/5.09.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul învățământului G afiliat la Federația Educației Naționale împotriva pârâților Consiliul Județean G, Consiliul Local și Școala și a obligat pârâții să plătească membrilor sindicatului reclamant - personal didactic cu gradul didactic I, drepturile salariale constând în diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 220/2007, pentru perioada 01.01.2007 - 20.07.2007, drepturile cuvenite urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data când erau datorate și până în ziua plății efective; s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
La data de 31.01.2007 Guvernul României a adoptat Ordonanța nr. 11 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.
Actul normativ a intrat în vigoare la data de 05.02.2007, adică după 3 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, potrivit regulii constituționale de intrare în vigoare a actelor normative.
Creșterile salariale acordate personalului didactic din învățământ
s-au realizat prin modificarea (în sensul creșterii ) a coeficientului de multiplicare 1,00, în trei etape succesive: 1 ianuarie - 31 martie 2007; 1 aprilie - 30 septembrie 2007; 1 octombrie - 31 decembrie 2007.
Dintr-o perspectivă juridică importantă, a reținut tribunalul că menționatul act normativ, deși a intrat în vigoare la data de 05.02.2008, cuprinde dispoziții exprese (art. 9) de retroactivitate, în sensul că prevederile sale se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
La data de 04.07.2007 Parlamentul României a adoptat Legea nr.220 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2007, actul normativ intrând în vigoare la data de 20.07.2007.
Pe lângă faptul aprobării actului normativ emis de Guvern, Parlamentul României, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legiuitoare a țării, a adus modificări ordonanței executivului, în sensul prevederii unei valori mai mari a coeficientului de multiplicare, rezultând în acest mod drepturi mai favorabile pentru membrii sindicatului reclamant.
și celelalte unități implicate în procesul de funcționare al personalului de învățământ au decis aplicarea dispozițiilor mai favorabile din legea de aprobare începând cu data de 20 iulie 2007, reprezentând data intrării în vigoare a legii, atitudine pe care tribunalul a considerat-o greșită, pentru următoarele argumente:
- prevederile exprese de retroactivitate ale art. 9 din OG nr. 11/2007 nu au fost modificate prin legea de aprobare;
- aprobând actul normativ emis de puterea executivă, reclamantul a decis aprobarea lui în totalitate inclusiv sub aspectul retroactivității acordării drepturilor mai favorabile;
- la rândul său, legea de aprobare crește valoarea coeficientului de multiplicare inclusiv pentru o perioadă trecută (1 ianuarie - 31 martie 2007), situație ce nu își găsește o justificare logică decât în măsura în care autoritatea legislativă a avut în vedere acordarea unor drepturi mai mari și pentru trecut, deci în mod retroactiv.
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că la această situație de decalaj dintre momentul emiterii ordonanței și acela al aprobării sale de legislativ s-a ajuns din cauza dificultății procedurilor de adoptare și aprobare a actelor normative de acest fel, aspect ce ține de buna cooperare dintre legislativ și executiv, iar nu din culpa membrilor sindicatului reclamant, personal didactic din învățământ.
Astfel, tribunalul a admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul învățământului G, a obligat pârâții să plătească membrilor sindicatului reclamant -personal didactic cu gradul didactic I, drepturile salariate constând în diferența dintre drepturile bănești efectiv încasate și cele cuvenite prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 220/2007, pentru perioada 01.01.2007 - 20.07.2007, drepturile cuvenite urmând a fi actualizate cu indicele de inflație de la data când erau datorate și până în ziua plății efective.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat, întemeiat în drept pe disp. art.299 și urm. Cod procedură civilă, recurentul-pârât Consiliul Județean G, criticând soluția pronunțată de Tribunalul Giurgiu pentru următoarele motive:
Potrivit art. 6 lit.b și art. 7 alin. 4 și 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.388/2007: sumele pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului B, și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art. 6 lit. b), sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar de stat.
De asemenea, același act normativ precizează că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art.7 alin. (4) pe comune, orașe, municipii, sectoare și municipiul B, după caz, se face prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice județene, respectiv a municipiului B, după consultarea Consiliului Județean și a primarilor, și cu asistența tehnică de specialitate a Inspectoratului Școlar, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective și de alte criterii specifice, și nu din sau prin bugetul Consiliului Județean.
În lumina acestor prevederi, solicită să se constate lipsa calității sale procesuale pasive în ceea ce privește plata sumelor solicitate de către reclamanți, modificarea sentinței recurate în sensul scoaterii din cauză a Consiliului Județean G și introducerea ca parte în proces a Direcției Generale a Finanțelor Publice G pentru opozabilitate ca instituție implicată în mod direct prin directorul general.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de criticile formulate, și prin prisma criticilor formulate cât și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.
Potrivit dispozițiilor art.38 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, primarii au atribuții privind aprobarea bugetelor locale și repartizarea fondurilor pe unități de învățământ, iar Inspectoratul Școlar al Municipiului B, are atribuții în stabilirea modului de calcul al acestor sume, criticile urmând a fi înlăturate pe acest aspect.
Potrivit dispozițiilor art.9 din OG nr.11/2007,se stabilește în mod expres faptul că ordonanța (grila) se aplică începând cu 1 ianuarie 2007.
OG nr.11/2007 a aprobat creșterile salariale pentru 2007,pentru personalul salarizat potrivit Legii nr.128/1997 cu completările ulterioare privind Statutul personalului didactic,stabilind acordarea acestora în trei etape, iar pentru fiecare dintre acestea, ordonanța a reglementat valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 astfel: 1) pentru 1 ianuarie-31 martie,s-a stabilit o valoare de 221,307; 2) pentru 1 aprilie-30 septembrie o valoare de 225,733; 3) pentru 1 octombrie-31 decembrie,o valoare de 259,593.
Ori,conform art.8 si 9 din OG nr.11/2007,grila de salarizare, inclusiv pentru gradul didactic 1, este aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2007,deci și coeficienții din grilă sunt aplicabili tot cu 1 ianuarie 2007.
Cum membrii sindicatului reclamant îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de acest coeficient, angajatorul nu a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale menționate, aceștia au fost privați de un drept recunoscut de lege în perioada 01.01.2007 - 20.07.2007.
Cum sarcina probei conform art.287 Codul muncii, incumbă angajatorului, acesta nu a făcut proba contrarie celor susținute de intimatul-reclamant. De altfel, pârâții Consiliul Județean G, Consiliul Local prin Primar și Școala, deși au fost legal citați nu s-au prezentat la nici un termen de judecată la instanța de fond, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 27.06.2008 și din practicaua sentinței și nici nu au depus întâmpinări în combaterea motivelor acțiunii.
Față de cele de mai sus, criticile recurentului-pârât urmează a fi înlăturate, Curtea reținând că nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și nu determină modificarea sau casarea sentinței recurate.
Apreciind că nu există nici un motiv din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, și nici motive de ordine publică prevăzute de art.306 din același cod, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât CONSILIUL JUDEȚEAN G împotriva sentinței civile nr. 734/5.09.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant UL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI G LA FDERAȚIA EDUCAȚIEI NAȚIONALE în numele membrilor de sindicat G, și intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL PRIN PRIMAR,ȘCOALA, CONSILIUL LOCAL, ȘCOALA,județul
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
1.04.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Elena Luissa Udrea