Pretentii civile. Speta. Decizia 1991/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1991
Ședința publică de la 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 06 aprilie 2009 privind judecarea recursului declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva deciziei civile nr.85 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj, Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 06 aprilie 2009 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin decizia civilă nr.85, Curtea de APEL CRAIOVA - Secția a II-a civilă și pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Justiției.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în C,-, -. 6,.26 față de pârâții Consiliul Superior al Magistraturii B nr. 141B, sect.6 și Institutul Național al Magistraturii, B,-, sect. 5.
Au fost obligați pârâții la plata indemnizației aferentă calității de auditor de justiție, cuprinsă între momentul ultimei părți a bursei și data numirii în funcția de judecător, actualizate cu indicele de inflație la momentul plății.
Au fost obligați pârâții la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă și virarea contribuțiilor datorate bugetului de stat și asigurărilor sociale.
S-a respins acțiunea față de Ministerul Economiei și Finanțelor B,-, sect. 5 și Ministerul Justiției, B-, sect. 5.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în perioada 1 octombrie 2003 - i iunie 2005, reclamanta a avut calitatea de auditor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii și în această perioadă primit bursa și indemnizația, iar începând cu 1 septembrie 2005 fost numită ca stagiar la Judecătoria Slatina.
Conform art. 137 cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos în total sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța -a constatat că acesta nu are niciun raport juridic cu reclamanta și nici obligația legală de a-i plăti indemnizația aferentă calității de auditor de justiție.
De asemenea, întemeiată este și excepția menționată de Ministerul Justiției prin întâmpinare, Institutul Național al Magistraturii neaflându-se în subordinea Ministerului Justiției, Institutul Național al Magistraturii fiind ordonator secundar de credite, iar ordonator principal de credite, Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe fondul cauzei, analizându-se actele și lucrările dosarului, apărările părților și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este întemeiată.
Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție, iar durata cursurilor de formare profesională auditorilor de justiție este de 2 ani.
In conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. 1 din același act normativ, auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare, corespunzătoare funcției de judecător și procuror stagiar, în raport de vechimea pe care o au ca auditori.
2 prevede că, bursa auditorilor de justiție prevăzută de alin. 1, are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza unei indemnizații brute prevăzute de lege pentru judecător sau procuror stagiar, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând se vira obligația angajatorului și asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate.
de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor.
Având în vedere faptul că din dispozițiile legale menționate mai sus rezultă că durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani, pârâții aveau obligația să achite reclamantei indemnizația de auditor de justiție pe o perioadă de 2 ani.
Potrivit art. 16 alin.4 din Codul Muncii, instanța a obligat pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii la plata, actualizată cu indicele de inflație, sumei datorate pentru acoperirea integrală a prejudiciului produs reclamantei și, de asemenea, pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei și să vireze contribuțiile datorate bugetului de stat și asigurărilor sociale.
Împotriva sentinței a declarat recurs Consiliul Superior al Magistraturii, invocând lipsa calității procesuale pasive pentru următoarele motive:
Ca in mod greșit instanța de fond a invocat dispozițiile art. 16 Codul Muncii, având in vedere ca recurenta nu are calitate de angajator pentru cursanții, neavând nici un fel de raporturi juridice cu aceștia.
Împrejurarea ca bugetul este cuprins distinct in bugetul, nu poate conduce la concluzia ca intre cursanți si sunt stabilite raporturi juridice de munca.
Ca potrivit dispozițiilor art. 103 alin. 1 din 304/2004 are personalitate juridica.
In consecința, având in vedere ca este o instituție distincta cu buget propriu, precum si lipsa oricăror raporturi de munca intre si cursanți se considera ca nu poate fi obligata la plata indemnizațiilor aferente.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată Curtea retine următoarele: Potrivit art. 16 (1) din 303/2004, cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție. (2) Formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii constă în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori. (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiție optează, în ordinea mediilor și în raport cu numărul posturilor, pentru funcția de judecător sau procuror. (4) În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, asistă la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate. Potrivit art. 17 (1) din 303/2004, auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar și procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori. (2) Bursa auditorilor de justiție prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza indemnizației brute prevăzute de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și a asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate. de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor. (3) auditorilor de justiție se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit rt. 2 din 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică și sediul în municipiul Potrivit art 59(2) din 317/2004, bugetul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general. Potrivit rt. 103 (1) din 304/2004, Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii. Așa cum se observa din dispozițiile legale mai sus menționate, raportul juridic a luat naștere si s-a derulat intre intimata reclamanta, in calitate de auditor de justiție si, in calitate de instituție de formare profesionala, cu personalitate juridica proprie. Prin urmare, drepturile si obligațiile sunt născute din acest raport juridic, celor doua parti revenindu-le obligația respectării si executării lor. Consiliului Superior al Magistraturii, care la rândul sau are personalitate juridica, nu-i revine nicio obligație legala sau contractuala directa fata de auditorii de justiție cu privire la drepturile salariale ale acestora, neexistând raporturi juridice intre aceștia si auditori. Faptul ca Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, nu este de natura a crea un raport juridic generator al obligației de plata a indemnizației către intimata reclamanta. Pentru toate aceste motive, Curtea urmează sa admită recursul formulat, cu privire la excepția invocata, sa modifice sentința, in sensul respingerii acțiunii fata de Consiliul Superior al Magistraturii. Va menține restul dispozițiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva deciziei civile nr.85 din 28 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj, Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea față de Consiliul Superior al Magistraturii.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 13 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
16 Aprilie 2009
Red. Jud. 08.05.2009
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Manuela Preda Popescu, Elena
